Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.
1/2008
STRUCTURI
ORGANIZATORICE
SPECIFICE
ÎNTREPRINDERII BAZATE
PE CUNOAŞTERE
UDREA (AMARIE) MIRELA,
ec.drd.
Univ.”Al.I.Cuza” Iaşi, Fac.de
Economie şi Administrarea Afacerilor
Abstract
Economia ultimilor ani a cunoscut şi
cunoaşte modificări semnificative, în
condiţiile creşterii accentuate a instabilităţii
mediului şi a concurenţei în toate sectoarele
de activitate.
Întreprinderea secolului XXI trebuie
să fie capabilă să-şi modifice foarte rapid
comportamentul şi să dea răspunsuri prompte,
creative şi flexibile pentru a se adapta în mod
adecvat la un mediu complex, incert şi
puternic concurenţial. Apare astfel un nou
concept, acela de “întreprindere bazată pe
cunoaştere”, specifică unei “societăţi a
cunoşterii”.
Societatea cunoaşterii conduce la o
transformare radicală a întreprinderii, care
trebuie să devină în noile condiţii o structură
flexibilă, condusă de profesionişti de o înaltă
moralitate şi creativitate. În demersul lor de a
obţine un avantaj competitiv, firmele depun
eforturi pentru a identifica acea structură
organizaţională care să fie capabilă să
menţină în mod adevat pe acei salariaţi a
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
339
ORGANIZATIONAL
STRUCTURES SPECIFIC TO
ENTERPRISE BASED ON
KNOWLEDGE
UDREA (AMARIE) MIRELA, Ec.
Ph.D. student
“Al. I. Cuza” University, Iaşi – Faculty
of Economy and Business
Administration
Abstract
The economy of last years had and right
now has significant changes, under the
circumstances of a pronounced increase of
environment instability and competition in all
activity sectors.
The enterprise of XXI –st century
should be able to modify as quickly as possible
the behaviour and to give prompt, creative and
flexible replies to be adequate adapted to an
environment which is complex, doubtful and
strongly competitional. Thus, occurs a new
concept, that of “enterprise based on
knowledge”, specific to a “knowledge society
”.
The society of knowledge leads to a
radical change of enterprise, which has to
become, according to new conditions, a flexible
structure, leaded by professional people with
high moral conduct and creativity. In their
approach to obtain a competitive advantage,the
companies makes huge efforts to identify that
organizational structure able to maintain in an
adequate way those employees who are
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
căror valoare constă în bagajul de cunoştinţe
acumulate.
Economia ultimilor ani (mai ales
după anul 2000) a cunoscut şi cunoaşte
modificări semnificative şi chiar radicale,
în condiţiile creşterii accentuate a
instabilităţii mediului şi a concurenţei în
toate sectoarele de activitate. Literatura
economică prezintă numeroase studii care
dovedesc acest lucru şi ale căror concluzii
pot fi sintetizate astfel:
− accelerarea continuă a dezvoltării
tehnologice;
− globalizarea,liberalizarea şi
fragmentarea pieţelor;
− evoluţia aşteptărilor consumatorilor
şi a nevoilor sale;
− limitarea frontierelor între industrii
şi accentuarea concurenţei prin
apariţia de noi actori pe pieţele
tradiţionale.
Toţi aceşti factori externi (mutaţii
ale mediului economic, în sistemele de
producţie, schimbări ale structurilor
organizatorice şi accentuarea utilizării
tehnologiilor informatice) ce se dezvoltă
deosebit de rapid şi interacţionează din ce
în ce mai mult au pus amprenta asupra
întreprinderii şi evoluţiei sale.
Noul “model” de întreprindere, cea a
secolului XXI trebuie să fie capabilă să-şi
modifice foarte rapid comportamentul şi
să dea răspunsuri prompte, creative şi
flexibile pentru a se adapta în mod
adecvat la un mediu complex, incert şi
puternic concurenţial.
Mai mult decât atât, “proiectarea
întreprinderii în viitor se face nu prin
extrapolare, ci prin anticipare, deci este
necesar ca întreprinderea să poată să îşi
modifice dinamic obiectivele pentru
adecvarea strategiilor” [8, 140].
Înmtreprinderea de astăzi este
diferită de întreprinderea de ieri pentru că
esenţa viziunii sale are ca pion central
cunoaşterea şi capitalul de cunoştinţe
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
340
valuable due to their accumulated knowledge.
The economy of last years (especially
after the year 2000) had and right now has
significant changes, even radical changes
under the circumstances of a pronounced
increase of environment instability and
competition in all activity sectors. The
economic literature shows numerous studies
which are able to proove this and their
conclusions can be synthetized as follows :
− continuous acceleration of
technological development ;
− globalization, liberalization and
breaking up of the markets ;
− evolution of consumers expectations
and needs ;
− limitation of frontiers betweeen
industries and accentuation of
competition in relation with coming
out of new actors on traditional
frontiers.
All these external factors (changes of
economic environment in production
systems, changes of organizatorical
structures and accentuation of IT usage)
which are developed rapidly and their
interaction has a more and more influence
on the enterprise and its evolution.
The enterprise “model” , that of XXI –
st century should be able to modify as
quickly as possible the behaviour and to
give prompt ,creative and flexible replies to
be adequate adapted to an environment
which is complex, doubtful and strongly
competitional.
Moreover, “the designing of enterprise
in future cannot be done by extrapolation,
but only by anticipation, therefore, is
necessary for an enterprise to be able to
change in a dynamic way its objectives for
the compliance with its suitable strategies”
[8,140].
A today enterprise is different than a
yesterday enterprise due to the fact that its
essence vision has as a central pawn the
knowledge and the knowledge capital
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
concretizate în inovare continuă,
dezvoltarea tehnologiilor informaţionale
şi de comunicaţie.
Apare astfel un nou concept, acela de
“întreprindere bazată pe cunoaştere”,
specifică unei “societăţi a cunoşterii”.
Deşi s-a impus în SUA abia în
ultimul deceniu al secolului XX, datorită
lucrărilor lui Peter Drucker şi ale altora,
conceptul de “întreprindere bazată pe
cunoaştere” îşi are originile în anii 1984 –
1988, înregistrând de atunci faze
succesive de cristalizare [12, 82].
Astfel, Huber şi-a pus în mod explicit
probleme legate de natura şi proiectarea
organizaţiilor “post-industriale”, sesizând
necesitatea unui model organizaţional
propriu noului tip de societate ce îi
succede celei industriale.
Ulterior, “întreprindere bazată pe
cunoaştere” a fost definită prin prisma a
două abordări [12, 82]:
− una care pune accent pe factori
tehnologici – Holsaplle şi
Whinston definesc organizaţia
bazată pe cunoaştere drept “o
colectivitate de lucrători cu muncă
de concepţie, interconectaţi printr-
o infrastructură computerizată”.
− a doua abordare se bazează pe
factori organizaţionali (abordare
managerială) – P. Drucker tratează
firma bazată pe cunoştinţe ca
reprezentând modelul
organizaţional al secolului al XXI-
lea şi îi preconizează principalele
caracteristici: componenţă
dominată de profesionişti, număr
redus de niveluri intermediare de
conducere ierarhică, asigurarea
coordonării prin mijloace de
factură non-autoritară (standarde,
norme etc.).
Convergenţa dintre cele două
abordări s-a produs în ultimul deceniu al
secolului XX, prin cuplarea între
necesităţile organizaţionale şi facilităţile
soluţiilor de asistare informatică.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
341
materialized in continuous innovation,
development of IT and communication
technologies.
Thus, occurs a new concept, that of
“enterprise based on knowledge”, specific
to a “knowledge society ”.
Although came out in USA only in
the last decade of XX –th century, due to
works of Peter Drucker and otthers, the
concept of “enterprise based on knowledge”
has its roots during 1984 – 1988, with
successive crystallization phases. [12,82].
Thus, Huber was asking himself in an
explicit way about matters related to nature
and designing of “post-industrial”
organizations, realizing the necessity of an
organizational model specific to the new
type of society which comes in turn to the
industrial one.
Further, the “enterprise based on
knowledge” was defined through the
viewpoint of two approaches [12,82]:
− one approach which underlines the
technological factors – Holsaplle
and Whinston are defining the
organization based on knowledge as
“a workers community with a
conception work, interconnected
through a computerized
infrastructure”.
− the second approach is based on
organizational factors (managerial
approach) – P. Drucker is speaking
about the enterprise based on
knowledge as being the
organizational model of XXI-st
century and recommends its main
characteristics: structure dominated
by professional people, a reduced
number of intermediary hierarchical
management levels, ensurance of
coordination by non-authotitative
means (standards, norms, etc).
The convergency between these two
approaches took place in the last decade of
XX-th century through the coupling
between organizational neccessities and the
facility expressed by informatics assisted
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
Societatea cunoaşterii îşi
construieşte realitatea socială pe baza
cunoaşterii de care dispune. Însăşi
conceptului de cunoaştere i se pot da
numeroase înţelesuri şi interpretări, el
cunoscând o evoluţie continuă pe măsură
ce noi aspecte ale realităţii sunt
descoperite, analizate şi definite.
Peter Drucker consideră că ceea ce
se înţelege acum prin cunoaştere este
“informaţie efectivă în acţiune, informaţie
orientată spre rezultate. Aceste rezultate
sunt văzute în afara persoanei, cu rol în
societate şi economie sau în promovarea
cunoaşterii înseşi” [6, 58].
Nu există progres fără cunoaştere,
însă procesul de acumulare de cunoştinţe
ştiinţifice s-a intensificat atât de mult
încât realitatea devine din ce în ce mai
complexă în sensul că, deşi cunoaşterea ei
ar trebui să o simplifice, din contră, sunt
descoperite elemente care nu pot fi
înţelese şi definite cu instrumentele
validate de ştiinţă până acum.
Acest lucru complică acţiunea
umană într-o lume complex structurată şi
dominată de incertitudini, care de fapt
asigură evoluţia, progresul [7, 62].
Societatea cunoaşterii nu înseamnă
numai economia bazată pe cunoaştere.
Aceasta este o parte esenţială care se
referă la utilizarea şi managementul
cunoaşterii existente sub forma
cunoaşterii tehnologice şi organizaţionale,
producerea de cunoaştere tehnologică
nouă prin inovare, o nouă economie, în
care procesul de inovare este determinant,
în care bunurile intangibile devin mai
importante decât cele tangibile [5, 38].
Societatea cunoaşterii înseamnă
mai mult decât atât; ea pune accentul pe
învăţare continuă şi cercetare ştiinţifică
într-o abordare interdisciplinară,
integratoare. Formele şi metodologiile de
cunoaştere a realităţii înconjurătoare
devin din ce în ce mai extinse în scopul de
a stabili noi relaţii între om şi natură, pe
de o parte, şi între om şi semenii săi, pe
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
342
solutions.
The society of knowledge is
building the social reality on thebase of its
own knowledge. We can have a lot of
interpretations and meanings for the
concept of knowledge itself , this concept
having a continuous evolution in the same
time with the new aspects of reality which
are discovered, analysed and defined.
Peter Drucker considers that what
we can now understand about knowledge is
“the effective information in action,
information oriented to results. We can see
these results beyond the person, with a role
for society and economy or in the
promotion of knowledge itself ” [6,58].
There is no progress without
knowledge, but the process of scientifical
knowledge accumulation was so much
intensified that reality is becoming more
and more complex, in the way that,
although its knowledge should simplified it,
on the contrary, were discovered elements
which cannot be understood and defined
with validated scientific instruments up to
now. This thing complicates the human
action into a complex structured world , a
world dominated by uncertainties, which in
fact ensures the evolution, the progress
[7,62].
The society of knowledge is not only
an economy based on knowledge. This is an
essential part which refers to the using and
existing knowledge of management under
the form of technological and
organizational knowledge, a new
technological knowledge made by
innovation, a new economy, in which the
innovation process is decisive, in which the
intangible goods become more important
than tangible goods [5,38].
The society of knowledge means
more than this; is pointing out the
continuous learning and scientic research
into a interdisciplinary approach and an
integrator one. The forms and
methodologies for knowledge of
surrounding reality becomes more and
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
de altă parte, într-un anumit spaţiu şi timp
foarte bine delimitate.
Societatea cunoaşterii asigură bazele unei
viitoare societăţi a conştiinţei, a
adevărului, moralităţii, creativităţii şi
spiritului [5, 52].
Societatea cunoaşterii are unele
trăsături care o diferenţiază calitativ de
modelele precedente de societăţi [12, 86]:
− creşterea accelerată a ponderii
oamenilor cu pregătire superioară
şi medie de specialitate;
− explozia numărului publicaţiilor
ştiinţifice, a celor de specialitate, a
celor de interes general;
− extinderea şi multiplicarea surselor
de diseminare a informaţiilor
(biblioteci, videoteci, seturi de CD-
uri etc);
− accesul liber la mass-media;
− înmulţirea firmelor care oferă
servicii intelectuale,profesionale
(cercetare-dezvoltare, proiectare,
consultanţă de toate
felurile,asistenţă de specialitate
etc.);
− generalizarea conceptului şi
practicii educaţiei permanente.
Specialiştii susţin că societatea
cunoaşterii are şi anumite puncte slabe, ca
de exemplu [12, 95]:
− poate fi un mediu foarte potrivit de
reconfigurare şi consolidare a
inegalităţilor sociale sistemice şi
de exacerbare a polarizării
economice şi sociale;
− difuzarea cunoaşterii are loc pe
principii economice şi nu pe
principiul de bun public, mai ales
între naţiuni, conducând la anumite
inegalităţi.
Societatea cunoaşterii conduce la o
transformare radicală a întreprinderii, care
trebuie să devină în noile condiţii o
structură flexibilă, condusă de
profesionişti de o înaltă moralitate şi
creativitate.
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
343
more extended in order to establish new
relations between human being and nature
on one hand, and between the people on the
other hand, into a certain space and time
and well-delimitated. The society of
knowledge ensures the basis of a future
society of conscience, of truth, of moral
conduct, of creativity and spirit [5,52].
The society of knowledge has some
features which makes it different from the
quality point of view , in comparison with
the previous models of society [12,86]:
− the accelerated increase of weight
regarding the people with higher
education and medium skilled
people;
− the explosion of number of scientific
publications, specialized
publications and those of general
interest;
− the extension and multiplication of
information dissemination sources
(libraries , videoteca, sets of CD’s,
etc);
− the free access tomass-media;
− the increase of companies which
offers intellectual services,
professional services (research-
development, designing, all kind of
consultancy, specialized assistance,
etc.);
− the generalization of concept and
practice related to permament
education.
Specialists are saying that society of
knowledge has even some week points,
such as [12,95]:
− can be a suitable environment for the
re-configuration and consolidation
of systemic social inequalities , to
exacerbate the social and economic
polarisation ;
− the spreading of knowledge took
place on economic principles and
not on the public good, especially
between nations, leading to certain
inequalities.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
Se produc mutaţii de la organizaţiile de
tip clasic, specializate monofuncţional
spre parteneriate bazate pe cercetare-
dezvoltare-inovare.
În demersul lor de a obţine un
avantaj competitiv, firmele depun eforturi
pentru a identifica acea structură
organizaţională care să fie capabilă să
menţină în mod adevat pe acei salariaţi a
căror valoare constă în bagajul de
cunoştinţe acumulate.
Această readaptare la noile cerinţe trebuie
făcută în mod rapid sub diverse aspecte:
comunicaţii, informaţie, luarea deciziilor,
distribuţia produselor şi serviciilor etc.
Gareth Morgan [11,26] descrie
această mişcare ca fiind trecerea de la
„birocraţie la reţele”.
Reţelele înseamnă grupuri de oameni care
comunică intens prin intermediul
convorbirilor, conferinţelor,călătoriilor,
publicaţiilor, reuniunilor etc., în scopul
efectuării schimburilor de informaţii,
cooperării şi întrajutorării, transferului de
cunoştinţe, creşterii productivităţii [12,
93].
Acest demers orientat spre reţea
presupune existenţa şi punerea în operă a
unor obiective partajate, a competenţelor
partajate, amuncii în comun, a deciziilor
luate împreună, precum şi omogenizarea
planificărilor şi priorităţilor, punerea în
comun a responsabilităţilor, puterii şi
încrederii într-un sistem comun de
incitare şi recompensare [8, 32].
Marele avantaj al reţelelor constă
în asigurarea legăturilor orizontale, care
nu caracterizează structurile birocratice,
de tip piramidal.
Trecerea de la organizarea
birocratică la reţele structurate în jurul
coaliţiilor nu este un proces uşor,
deoarece schimbarea este atât structurală,
cât mai ales culturală şi conceptuală.
Noua formă de organizare va viza două
coordonate [9, 23]:
− proiectarea structurii
organizaţionale care concentrează
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
344
The society of knowledge leads to a
radical change of enterprise, which has to
become, according to new conditions, a
flexible structure, leaded by professional
people with high moral conduct and
creativity. Some changes are producing
from classical type of organizations,
monofunctional specialized partnerships
based on innovation-development-research.
In their approach to obtain a
competitive advantage, the companies
makes huge efforts to identify that
organizational structure able to maintain in
an adequate way those employees who are
valuable due to their accumulated
knowledge.
This re-adjustment to new requirements
must be done rapidly, in accordance with
various aspects: communications,
information, taking decisions, distribution
of products and services, etc.
Gareth Morgan [11,26] describes
this movement, as being the passing from
„bureaucracy to networks ”. Networks
means groups of people who has an intense
communication through conversations,
conferences, travellings, publications,
reunions, etc., in order to effect these
changes of information, co-operation,
mutual assistance, the transfer of
knowledge, the productivity increase
[12,93].
This approach oriented to the
network is assuming the existance and
using of chained objectives, of chained
abilities,of working in common, of taking
decisions in common, as well as,
homegenization of plannings and priorities,
putting in common the responsabilities,
power and trust into a common system to
incentivize and to reward [8,32].
The big advanatage of the network
consists of ensuring of horizontal
connections which cannot characterized the
bureaucratic structures, of pyramidal type.
The passing from bureaucratic
organization to the networks structured all
around coalitions is not an easy process,
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
talentul salariaţilor bazaţi pe
cunoştinţe asupra realizării
obiectivelor firmei;
− modelarea culturii şi
comportamentului salariaţilor în
sensul implicării şi dedicării cerute
de noul tip de organizaţie.
Două strategii de reproiectare a
structurii organizaţionale care se bazează
pe flexibilitatea şi pe implicarea
salariaţilor posesori de cunoştinţe sunt
[10, 23]:
a) organizarea pe proiecte (structura
matriceală);
b) coaliţia focalizată (structura tip
ciorchine sau cluster).
a) Organizarea pe proiecte este
specifică firmelor care-şi folosesc
salariaţii posesori de cunoştinţe organizaţi
în echipe pentru realizarea unor proiecte
ce se derulează concomitent. Acest tip de
organizare este folosit de multe firme din
domeniul IT pentru implementarea
tehnologiilor de vârf, precum şi de firmele
de consultanţă mari unde proiectele
realizate constituie oportunităţi de
evoluţie pentru salariaţii ce posedă
cunoştinţe, contribuind la motivarea
acestora.
Cea mai cunoscută structură de
management prin proiecte este structura
matriceală. Avantajul său îl reprezintă
controlul asupra proiectului; managerii de
proiect se pot concentra exclusiv pe
proiect şi pe obiectivele de realizat,
întrucât cei mai buni specialişti sunt
disponibili atunci când este nevoie.
Pe de altă parte, structura
matriceală facilitează dezvoltarea
aptitudinilor în întreaga organizaţie prin
expunerea intensă a indivizilor mai puţin
calificaţi la proiecte în care participă cei
mai buni specialişti. De asemenea, este
intensificată comunicarea între clienţi şi
personalul tehnic, menţinând
credibilitatea şi reputaţia firmei.
Acest tip de structură are însă şi
unele neajunsuri, printre care:
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
345
because the changing is so structural,
especially when it is cultural and
conceptual. The new organization form is
aiming two coordinates [9,23]:
− designing of organizational structure
focused on the talent of employees
based on knowledge connected to
the achievement of company’s
objective;
− adapting the employees culture and
behaviour in a certain sense of
involvement and devotion required
by the new type of organization .
Two strategies of re-designing of
organizational structure which are based
on flexibility and involvement of
employees with a lot of knowledge, are
[10,23]:
c) organization on projects (matrix
structure);
d) focused coalition (cluster or bunch
type structure).
c) The organization on projects is
specific to companies which are using its
employees with a lot of knowledge to work
in teams, in order to achieve some projects
simultaneously developped. This type of
organization is used by a lot of IT
companies, in order to implement high
technologies and is used by high
consultancy companies where the achieved
projects are opportunities of evolution for
the high educated employees, in this way
having a contribution to their motivation.
The well-known structure of
management through projects is the matrix
structure, its advantage is represented by
the control over the project ; the project
managers can be focused exclusive on
project and objectives to be achieved ,
becuase the best specialists are available
when you need them. On the other hand, the
matrix structure makes much easier the
development of the abilities for the entire
organization through the intense exposure
of individual less skilled in projects where
there are involved the best specialists. Is
intensified the communication between the
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008
− dubla presiune asupra angajaţilor
(din partea managerului de proiect
şi a directorului funcţional), care
poate crea neplăceri, tensiuni;
− suprasolicitarea unor resurse de
cunoştinţe majore datorită
participării membrilor unei echipe
simultan la mai multe proiecte.
b) Structura de tip ciorchine capătă
contur la începutul anilor ’90, având o
toleranţă ridicată la instabilitatea mediului
[8, 31]. Acest tip de structură cuprinde
diferite echipe care lucrează împreună o
perioadă de timp:
− grupul coordonator, iniţiator al
asocierii;
− subunităţi de afaceri autonome (au
clienţi din exteriorul firmei);
− subunităţi de sprijin (au clienţi din
interiorul firmei);
− grupurile de proiect;
− grupurile de alianţă (persoane din
afara firmei în domeniul
marketingului, cercetării-
dezvoltării etc.);
− grupuri „ale schimbării” (echipe
temporare care supraveghează
aspectele majore ale proiectelor).
Acest tip de organizare poate fi
folosit de firmele mici (sub 100 angajaţi),
precum şi de firmele în care
managementul nu deţine întregul set al
cunoştinţelor tehnice sau experienţa
necesară proiectării strategiei.
Bazându-se pe maximizarea
utilizării cunoştinţelor de specialitate şi pe
creşterea conştientizării angajaţilor asupra
problemelor critice din organizaţie, acest
tip de structură permite integrarea
rezultatelor deliberărilor din cadrul
coaliţiilor în strategia de ansamblu a
firmei.
Indiferent de metoda de
reproiectare organizaţională adoptată,
schimbarea propriu-zisă trebuie făcută
într-un climat pozitiv şi o cultură
organizaţională bazată pe încredere şi
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
346
clients (customers) and the technical
personnel, maintaining the credibility and
reputation of the company, too.
This type of structure has even some
deficiencies, like:
− double pressure over the employees
(this is coming from project
manager and the functional
director), fact that can create
inconveniences, anxious ;
− overstressing of some major
knowledge due to the participation
in a simultaneous manner of of team
members to many projects.
d) The cluster (bunch) structure was
outlined at the begining of ’90, having a
high tolerance to the environment
instability [8,31]. This type of structure
contains different teams who are working
together for a period of time:
− the coordinator group, initiator of
association;
− the autonomous business sub-units
(they have clients from outward);
− the support/assistance sub-units
(they have clients from inward);
− the project groups;
− the alliance groups (people from
outward in marketing field,
research-development field, etc.) ;
− the groups of „changing”
(temporary teams to supervise the
major aspects of projects).
This type of organization can be
used by small companies (less than 100
employees) and by the companies in which
management is not held the whole set of
technical knowledge or the experience
necessary to plan the strategy. Based on
maximizing the usage of specialized
knowledge and increasing of awareness of
employees regarding the critical problems
from organization, this type of structure is
allowing to integrate the results of
consultations within the coalitions in the
general strategy of the company.
Irrespective of the adopted
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008

informare. Sistemul tehnic şi sistemul organizational re-designing method, the

social din cadrul întreprinderii trebuie proper change should be effected into a
îmbinate, iar focalizarea este îndreptată pe positive climate and in an organizational
maximizarea disponibilităţii şi aplicării culture based on trust and communication.
cunoştinţelor salariaţilor în întreaga firmă, The technical system and the social system
inclusiv la nivel decizional, within the enterprise must be joint , but
recunoscându-se importanţa strategică a being focused on maximizing the
factorului uman. availability and application of employees
Concluzionând, evoluţia knowledge into the whole company,
structurilor organizatorice în societatea including the decision level, recognizing
cunoaşterii ar putea fi sintetizate astfel [8, the strategic importance of human factor.
33]: As a conclusion, the evolution of
− centralizarea, care a creat organizational structures in the society of
birocraţia; knowledge should be synthetized as follows
− descentralizarea, care a condus la [8,33]:
„divizionalizare”; − centralization, which creates the
− complexificarea, care a creat bureaucracy;
structuri matriceale; − decentralization , which leaded to
− globalizarea, care face să apară „divisional”;
întreprinderea în reţea; − the complexintricacy , which creates
− parteneriatele client-furnizor, care the matrix structures;
creează întreprinderea extinsă; − globalization, which has the role of
− alianţele, cooperările, co- setting up the enterprise in the
evoluţiile, orientate spre federarea network ;
întreprinderilor. − client-supplier partnership, which
Jean-François Daigne [4, 41] creates the extended enterprise all;
sintetiza această evoluţie în următoarea − alliance, co-operation, co-evolution,
afirmaţie: oriented to federate the enterprises.
“structurile nu vor fi niciodată fixe, căci Jean-François Daigne [4,41]
întreprinderile sunt fiinţe vii şi în mişcare synthesized this evolution in the following
continuă”. statement :
“the structures shall never be fixed,
because enterprises are living creatures
and in continuous movement”.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bartoli J.A., LeMoigne J.L.,
Organisation Intelligente et Système
d’Information Stratégique, BIBLIOGRAPHY:
Economica/ Gestion,Paris, 1996;
2. Brilman J., Les meilleures pratiques Bartoli J.A., LeMoigne J.L., Organisation
de management. Au coeur de la Intelligente et Système d’Information
performance, Editions d’Organisation, Stratégique, Economica/ Gestion,Paris,
Paris, 1998; 1996;
3. Budică I., Giurescu C., Gârboveanu Brilman J., Les meilleures pratiques de
S.R., Spre noi modele de întreprinderi, management. Au coeur de la performance,
revista Tribuna economica nr.33/ Editions d’Organisation, Paris, 1998;
1998, p.10-11; Budică I., Giurescu C., Gârboveanu S.R.,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
347
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2008

4. Daigne J.F., Ré-ingénierie et Reprise Spre noi modele de întreprinderi, revista

d’Entreprise, Economica/ Gestion, Tribuna economica nr.33/ 1998, p.10-11;
Paris, 1995; Daigne J.F., Ré-ingénierie et Reprise
5. Drăgănescu M., De la Societatea d’Entreprise, Economica/ Gestion, Paris,
Informaţională la Societatea 1995;
Cunoaşterii, Ed. Tehnică, Bucureşti, Drăgănescu M., De la Societatea
2003; Informaţională la Societatea Cunoaşterii,
6. Drucker P., Societatea post- Ed. Tehnică, Bucureşti, 2003;
capitalistă, Ed. Image, Bucureşti, Drucker P., Societatea post-capitalistă, Ed.
1999; Image, Bucureşti, 1999;
7. Giarini O., Stahel W.R., Limitele Giarini O., Stahel W.R., Limitele
certitudinii, Edimpress, Camro, certitudinii, Edimpress, Camro, Bucureşti,
Bucureşti, 1996. 1996.
8. Hoza M.G., Întreprinderea secolului Hoza M.G., Întreprinderea secolului XXI –
XXI – Întreprindere inteligentă, Ed. Întreprindere inteligentă, Ed. Economică,
Economică, Bucureşti, 2001; Bucureşti, 2001;
9. Miles M., Întreprinderea bazată pe Miles M., Întreprinderea bazată pe
cunoştinţe, revista Raporturi de muncă cunoştinţe, revista Raporturi de muncă nr.3/
nr.3/ 2003, p. 21-23; 2003, p. 21-23;
10. Miles M., Întreprinderea bazată pe . Miles M., Întreprinderea bazată pe
cunoştinţe, revista Raporturi de muncă cunoştinţe, revista Raporturi de muncă nr.4/
nr.4/ 2003, p. 23-30; 2003, p. 23-30;
11. Morgan G., Creative Organization . Morgan G., Creative Organization Theory,
Theory, Sage Publisher, Newbury Sage Publisher, Newbury Park, 1989;
Park, 1989; . Nica E., Managementul performanţei.
12. Nica E., Managementul performanţei. Perspectiva umană, Ed. Economică,
Perspectiva umană, Ed. Economică, Bucureşti, 2006;
Bucureşti, 2006; . Nicolescu O., Verboncu I., Management,
13. Nicolescu O., Verboncu I., Ed. Economică,Bucureşti, 1995.
Management, Ed.
Economică,Bucureşti, 1995.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, No. 1/2008
348