ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA EAM

STRATEGII DE CRESTERE A VALORII ADAUGATE IN

VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE MIERE IN CADRUL
COMPLEXULUI APICOL VECESLAV HARNAJ

COORDONATOR STUDENT,
Prof.univ.dr. VICTOR MANOLE CANALAU MARIUS
GRUPA 1333

1
 Cuprins
I. Prezentarea intreprinderii

1.1 Scurt istoric

1.2 Constituirea firmei și transformările ulterioare pe care le-a înregistrat în decursul

timpului.

1.3 Domeniul de activitate și modificările pe care le-a înregistrat de-a lungul timpului.

1.4 Capitalul social și structura acestuia.

1.5 Relațiile desfășurate cu „amontele” (furnizorii de materii prime) și cu „avalul”

(beneficiarii produselor sale).

II.Analiza economico-financiară a S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A.

2.1 Analiza diagnostic a domeniului financiar.

2.2. Analiza dinamicii și structurii patrimoniului firmei

2.3. Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor

III. DIAGNOSTICAREA ACTIVITĂȚII S.C. COMPLEX APICOL VECESLAV

HARNAJ S.A.

3.1 Analiza factorilor interni ai firmei

3.2 Analiza rivalității între firmele existente în cadrul sectorului de activitate.

3.3Analiza în cadrul domeniului de activitate din punct de vedere al intrărilor unor noi
competitori

3.4 Analiza gradului de amenințare al produselor de substituție

3.5 Analiza capacității de negociere a clienților

3.6 Analiza capacității de negociere a furnizorilor

IV. Strtegia de crestere a valorii adaugate in valorificarea productiei de miere

4.1Analiza diagnostic a valorii adaugate

4.2 Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate

4.3. Analiza valorii adaugate pe baza ratei fata de productia exercitiului si cifrei de
afaceri

4.4. Analiza diagnostic de tip factorial

4.5 Strategia aleasa

2
 I. Prezentarea intreprinderii

1.1 Scurt istoric

Apicultura din România este legată strâns de numele Veceslav Harnaj. În 1957,
profesorul Veceslav Harnaj și câțiva apropiați ai săi, care îmbrățișau aceeași pasiune și anume
apicultura, au înființat Asociația Crescătorilor de Albine (A.C.A.). Prima asociație națională a
breslei apicultorilor din România, A.C.A. este un sprijin real pentru apicultură și apicultorii
României.

Profesorul Veceslav Harnaj a încurajat dezvoltarea organizată și sistematică a

apiculturii: a inițiat cursuri de pregătire și specializare pentru apicultori, a stimulat apicultorii
prin practicarea unor prețuri avantajoase pentru produsele achiziționate de la apicultori,
politică neîntreruptă a Complexului Apicol până în zilele noastre.

În anul 1965 este înființat ”Combinatul Apicol Băneasa” care transformă în

realitate planurile de dezvoltare ale profesorului Veceslav Harnaj. La congresul al XXII-lea al
Apimondiei – Munchen 1969 medalia de aur si premiul Întreprinderii ”Agfa Gevaert” pentru
filmul ”Apis mellifica carpatica”, se acordau prof. V. Harnaj. Congresul din anul 1971 a adus
numeroase medalii de aur pentru: centrifuga cu 32 rame cu transmisie hidraulică, tabloul
automatizat de comanda al liniei de omogenizare a mierii, volumele lucrărilor Congreselor al
XX-lea si al XXII-lea ale Apimondiei si revista ”Apiacta”.

În 1973 la congresul de la Buenos Aires mierea de salcâm este premiată cu aur,

singura distincție de acest gen acordată vreodată unui sortiment de miere monofloră. Tot în
1973, crema Apidermin primește medalia de aur. Mierea de salcâm continuă să fie premiată,
ultima distincție primită fiind Medalia de Aur la Congresul Apimondia de la Montpellier. Tot
la Congresul Apimondia al XLI-lea de la Montpellier din 2009, iar mierea de tei primește
Medalia de Bronz.

Până în 1977, 16 medalii de aur erau decernate deja Prof. V. Harnaj pentru
concepția constructivă și tehnologică a Combinatului Apicol de la Băneasa.

Din anul 1991, Combinatul Apicol Băneasa se transformă în Complex Apicol

Veceslav Harnaj, purtând cu onoare numele celui mai important apicultor român și
continuând planurile de dezvoltare a apiculturii românești prin acțiunile întreprinse.

Complexul Apicol Veceslav Harnaj duce mai departe visul Prof. V. Harnaj,
păstrând rețetele originale ale produselor, iar tradiția și experiența de aproape 50 ani îl ajută la
dezvoltarea continuă a liniilor de produse.

1.2 Constituirea firmei și transformările ulterioare pe care le-a înregistrat în

decursul timpului.

Societatea comercială ”Complex Apicol Veceslav Harnaj” s-a constituit în formă de

societate pe acțiuni între:

3
Asociația Crescătorilor de Albine din România, cu sediul în București, B-dul Ficusului, nr 42,
sector 1;

S.C. ”Apicola” S.R.L. Craiova, cu sediul in Craiova, str. Mihai Viteazu, bloc 2;

S.C. ”Apicola” S.R.L. Drobeta-Turnu Severin, cu sediul in Drobeta-Turnu Severin, b-dul

Carol, bloc A.2, fost Republicii.

S.C. ”Pastorala Apicola” S.R.L. Ploiești, cu sediul in Ploiești, b-dul. Republicii, nr. 25, bloc
A-7.

S.C. ”Apicola 96” S.R.L. Constanta, B-dul Ferdinand, nr. 94, fost Republicii.

În urma celor convenite, societatea pe acțiuni s-a constituit în următoarele condiții:

Art. 1 – Denumirea societății este S.C. ”COMPLEX APICOL VECESLAV HARNAJ” S.A. –
societate pe acțiuni, cu sediul în București, B-dul Ficusului, nr. 42, sector 1;

Art. 2 – S.C. ”COMPLEX APICOL VECESLAV HARNAJ” S.A. este persoana juridică
romană constituită de către acționarii menționați. În toate actele, scrisorile, publicațiile, care
emana de la societate trebuie sa se arate denumirea, forma juridică de organizare, numărul de
înregistrare la Registrul Comerțului, sediul societății, capitalul social;

Art. 3 – Societatea își va putea înființa sucursale și puncte de lucru în alte localități din țară, în
conformitate cu hotărârile adunării generale a asociaților, în condițiile prevăzute în statut și
reglementările legale;

Art. 4 – Durata societății este nelimitată.

1.3 Domeniul de activitate și modificările pe care le-a înregistrat de-a lungul

timpului.

Activitatea principală a societății o reprezintă conform codului CAEN ”Fabricarea

altor produse alimentare n.c.a. ( miere de albine condiționată și ambalată; produse alimentare
și energovitalizante pe bază de produse apicole polen, propolis, lăptișor de matcă, apilarnil
etc.) -1089”

Pe lângă domeniul principal de activitate de mai sus, societatea comercială

”COMPLEX APICOL VECESLAV HARNAJ” S.A. mai are și activității secundare conform
codificării CAEN Rev. 2:

 Fabricarea parfumurilor și a produselor cosmetice (de toaletă) – 2042;

 Fabricarea altor produse din lemn – 1629;
 Fabricarea condimentelor – 1084;
 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma – 1091;
 Fabricarea pâinii, fabricarea produselor proaspete de patiserie – 1071;
 Fabricarea biscuiților, pișcoturilor și altor produse similare – 1072;
 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase – 1082;
 Fabricarea vinurilor – 1102;

4
  Fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei
de corp) – 1392;
 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic – 2222;
 Producția de caroserii, remorci și semiremorci – 2920;
 Operațiuni de mecanică generală – 2562;
 Fabricarea altor produse manufacturiere – 3092;
 Creșterea altor animale – 0149;
 Fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere – 2042;
 Fabricarea uneltelor de mână – 2573;
 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun – 4711;
 Comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase – 4724;
 Comerț cu amănuntul al băuturilor – 4725;
 Comerț cu amănuntul în magazine specializate al produselor alimentare – 4729;
 Comerț cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie – 4775;
 Transporturi rutiere de mărfuri – 4941;
 Comerț cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee si moluște –
4638
 Import – export de produse apicole – miere, ceară, polen, lăptișor de matcă, propolis,
produse medicamentoase de uz apicol, produse cosmetice, utilaje pentru apicultură și
orice alte produse admise de lege;
 Închirierea sau subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate – 6820.

1.4 Capitalul social și structura acestuia.

Capitalul social subscris al S.C. ”COMPLEX APICOL VECESLAV HARNAJ” S.A.

este în valoare de 90.000,00 Lei integral vărsat, divizat în 1.000 de acțiuni nominative,
valoarea unei acțiuni fiind de 90,00 lei.

Art. 6 – Numărul acțiunilor, aportul la capitalul social și cota de participare la beneficii

și pierderi este:

-Asociația Crescătorilor de Albine din România, cu sediul în București, str. Thomas

Masaryk, nr. 17, sector 2, deține un număr de 880 de acțiuni nominative, aportul la capitalul
social fiind de 79.200,00 Ron, ceea ce reprezintă o cotă de participare la beneficii si pierderi
de 88% din capitalul social al societății;

-S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A., cu sediul în București, B-dul. Ficusului,
nr. 42, sector 1, deține un număr de 100 de acțiuni nominative, aportul la capitalul social fiind
de 9.000,00 Ron, ceea ce reprezintă o cotă de participare la beneficii si pierderi de 10% din
capitalul social al societății;

-S.C. Apicola S.R.L. cu sediul în Craiova, str. Mihai Viteazu, Județul Dolj, deține un
număr de 5 acțiuni nominative, aportul de capitalul social fiind de 450,00 Lei, ceea ce
reprezintă o cotă de participare la beneficii și pierderi de 0,5% din capitalul social al
societății;

5
 -S.C. Apicola S.R.L. cu sediul în Drobeta – Turnu Severin, B-dul Carol, Bl. A2, fost
Republicii, jud. Mehedinți, deține un număr de 5 acțiuni nominative, aportul de capitalul
social fiind de 450,00 Lei, ceea ce reprezintă o cotă de participare la beneficii și pierderi de
0,5% din capitalul social al societății;

-S.C. Apicola S.R.L. cu sediul in Ploiești, B-dul Republicii, nr. 25, jud. Prahova,
deține un număr de 5 acțiuni nominative, aportul de capitalul social fiind de 450,00 Lei, ceea
ce reprezintă o cotă de participare la beneficii și pierderi de 0,5% din capitalul social al
societății;

-S.C. Apicola `97 S.R.L. cu sediul în Constanța, str. Ferdinand, nr. 94, jud. Constanța,
deține un număr de 5 acțiuni nominative, aportul de capitalul social fiind de 450,00 Lei, ceea
ce reprezintă o cotă de participare la beneficii și pierderi de 0,5% din capitalul social al
societății;

Art. 7 – obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acționarii răspund
numai în limita cotei de participare la constituirea capitalului social.

Art. 8 – acțiunile sunt indivizibile și nu pot fi înstrăinate prin vânzare sau în alt mod
unei persoane fizice. De asemenea nu pot fi înstrăinate prin vânzare sau prin alte forme unor
persoane juridice din afara structurii Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cazul transmiterii de acțiuni, aceasta se menționează în registrul de evidență al acționarilor

ce se află la societate.

Art. 9 – Bunurile mobile și imobile aflate în evidența societății nu reprezintă un aport

în natură la capitalul societății al niciunuia dintre acționari și nu se emit acțiuni pentru acestea.

Art. 10 – participarea acționarilor la profitul net al societății se va face în funcție de

hotărârea Adunării Generale a Acționarilor.

1.5 Relațiile desfășurate cu „amontele” (furnizorii de materii prime) și cu

„avalul” (beneficiarii produselor sale).

Principalii furnizori ai materiilor prime îi reprezintă filialele A.C.A., S.C. Elton S.A.,
S.C. Bridgexim S.A., S.C. Orbit Polymers S.A., s.a.

Principalii clienți ai firmei pe piața internă sunt S.C. Mega Image S.A., S.C.
Hypermarche Romania S.A., S.C. Diaco Prod S.R.L., S.C. Heidi Chocolate S.A., S.C.
Tymbark Maspex România S.R.L., S.C. Onedia S.R.L., S.C., S.C. Radix S.A. iar pe piața
externă principalii parteneri se află pe piața Germaniei.

Relațiile cu instituțiile bancare.

În ceea ce privește S.C. COMPLEX APICOL VECESLAV HARNAJ S.A. putem

spune că firma nu are credite bancare. Totuși societatea are un cont curent deschis la
Raiffeissen Bank, prin care efectuează plățile către furnizori și totodată se decontează ordinele
6
 de plată primite de la diverși clienți. La aceeași bancă societatea are încheiat un contract
pentru salariile angajaților.

Organigrama societății

Organigrama societății S.C. COMPLEX APICOL VECESLAV HARNAJ S.A.

AGA

Director General

Director Economic

Departament
Departament Departament Departament Departament Departament
Financiar-
Plan C.T.C. Administrativ A.D.T. Personal
Contabilitate

Depozit Depozit
produse materii
finite prime

Atelier
Atelier Atelier Atelier Atelier Atelier Atelier
Mecanic
Metal Lemn Miere Oțet Ceară Cosmetică
Șef

7
 2.Analiza economico-financiară a S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A.

2.1 Analiza diagnostic a domeniului financiar.

Documentele ce vor fi utilizate drept sursă pentru în vederea realizării acestei analize
vor fi bilanțul contabil și contul de rezultate.

Tabel nr 1

Situația bilanțului s.c. Complex Apicol Veceslav Harnaj s.a. pentru perioada 2016-2018.

Denumirea elementului bilanțier Soldul la sfârșitul anului

2016 2017 2018
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale 1.079.639,0 1.856.456,8 1.639.079,2
Imobilizări financiare 66 66 66
I.ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 1.079.705,0 1.856.522,8 1.639.145,2
Stocuri 4.513.532,1 4.846.479,0 4.330.969,5
Creanțe 1.905.217,6 2.254.214,6 2.448.826,6
Disponibilități 1.402780.5 1.707.114,2 1.711.525,2
Alte valori
II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 7.821.530,2 8.955.489,4 8.491.321,3
Cheltuieli înregistrate în avans
Decontări din operații în curs
Diferențe de conversie – activ
III. CONTURI DE REGULARIZARE ȘI
ASIMILATE – TOTAL
TOTAL ACTIV 8.901.235,2 10.664.330,6 10.130.466,0
Capital social 99.000 99.000 99.000
Rezerve 4.203.591,7 5.377.079,4 6.676.738,2
REZULTATUL Profitul nerepartizat
REPORTAT Pierderea neacoperită
REZULTATUL Profit 984.291,0 1.269.539,7 778.646,0
EXERCITIULUI Pierdere
Repartizarea profitului 984.291,0 1.269.539,7 778.646,0
Alte fonduri
I.CAPITALURI PROPRII – TOTAL 6.344.928,7 8.020.115,41 8.537.453,1
Împrumuturi și datorii asimilate
Furnizori și conturi asimilate
Alte datorii
II.DATORII – TOTAL 2.481.728,7 2.644.215,2 1.593.013,4
TOTAL PASIV 8.901.235,2 10.664.330,0 10.130.466,0

8
 11000000

10500000

10000000
2016
9500000 2017
2018
9000000

8500000

8000000
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Graficul 1 – Situația activului și pasivului firmei în perioada 2016-2018

Conform tabelului 1, în partea superioară a acestuia sunt reflectate, pentru intervalul

2016-2018, activele imobilizate, activele circulante și conturile de regularizare și asimilate
corespunzătoare activului, iar în continuare sunt grupate principalele capitole și categorii din
pasivul bilanțului.

Veniturile și cheltuielile pe principalele activități ale firmei sunt ilustrate în

tabelul 2, de mai jos :

Tabel nr 2

Situația veniturilor și cheltuielilor s.c. Complex Apicol Veceslav Harnaj s.a. pentru perioada
2016-2018.

Denumirea indicatorilor Anul

2016 2017 2018
I.VENITURI DIN EXPLOATARE 29.078.742,0 29.922.464,0 31.180.010,0
II.CHELTUIELI PENTRU
CHELTUIELI MATERIALE 20.031.632,0 20.265.528,0 20.714.131,0
CHELTUIELI CU PERSONALUL 4.558.424,2 4.872.486,3 5.585.021,2
ALTE CHELTUIELI
CHELTUIELI CU
AMORTIZĂRILE SI
PROVIZIOANELE
REZULTATUL Profit
Pierdere
III.VENITURI FINANCIARE 227.299,6 240.856,0 65.253,1
IV.CHELTUIELI FINANCIARE 232.576,3 263.198,1 472.784,4
REZULTATUL Profit 0 0
FINANCIAR Pierdere 5.276,7 22.341 407.531,3
REZULTATUL Profit 1.470.648,3 1.522.689,3 947.359,6
9
 CURENT Pierdere
V.VENTURI EXTRAORDINARE 0 0 0
VI.CHELTUIELI EXCEPȚIONALE 0 0 8.001,4
REZULTATUL Profit 0 0
EXCEPȚIONAL Pierdere 0 8.001,4
VII.VENITURI TOTALE 29.306.041,0 30.163.320,0 31.245.263,0
VIII.CHELTUIELI TOTALE 27.835.393,0 28.640.063,0 30.305.905,0
REZULTATUL Profit 1.470.648,3 1.522.689,3 939.358,2
BRUT Pierdere 0 0 0
Impozitul pe venit 250.530,5 253.149,6 160.712,2
REZULTATUL Profit 1.220.178,8 1.269.539,7 778.646,0
NET Pierdere 0 0 0

32000000

31000000

30000000

29000000 2016
2017
2018
28000000

27000000

26000000
VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE

Graficul 2 – Situația veniturilor și a cheltuielilor în perioada 2016-2018

Principalele aspecte ale analizei diagnostic a domeniului financiar vizează

desprinderea, prin metode și modele moderne de analiză, a unor concluzii legate de evoluția:

Dimensiunilor ș structurii patrimoniului de care dispune firma;

Veniturilor și cheltuielilor generate de desfășurarea activității

Fondului de rulment, vitezei de rotație a activelor circulante, rentabilității, lichidității și

solvabilității.

Venitul reprezintǎ o sumă de bani pe care o companie o primește din activitățile sale

normale de afaceri din vânzarea de bunuri și servicii.

Profitul sau venitul net implică, în general, veniturile totale minus cheltuielile totale
într-o anumită perioadă de timp.

10
 Se poate observa că veniturile firmei sunt mai mari decât cheltuielile, firma
înregistrând profit pe parcursul celor trei ani analizați.

Conform tabelului 2 și a graficului 3 observam o creștere a profitului pentru anii 2016-

2017 și o scădere pentru anul 2018.

Evolutia profitului
1400000
1200000
1000000
800000 Evolutia profitului
600000
400000
200000
0
2016 2017 2018

Graficul 3 – Evoluția profitului

2.2. Analiza dinamicii și structurii patrimoniului firmei

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflectă valoarea economică a firmei.

Valoarea patrimoniului firmei urmează o pantă descrescătoare.

Determinarea cauzelor acestei traiectorii se realizează doar prin analiza dinamicii și

structurii patrimoniului, analiză ce are ca obiectiv stabilirea relațiilor dintre diferitele elemente
patrimoniale și evidențierea modificărilor în situația mijloacelor economice și sursele
financiare, generate de activitatea internă și de interacțiunea cu mediul extern.

Caracterizarea dinamicii elementelor bilanțiere de activ, respectiv de pasiv, presupune

utilizarea mărimilor absolute, dar și a mărimilor relative. Analiza structurii patrimoniale
presupune investigarea acelorași elemente cu ajutorul metodei ratelor.

Dinamica elementelor din activul bilanțului contabil este prezentată în tabelul nr. 3., cu
ajutorul indicilor elementelor de activ cu bază fixă în anul 2016.

Tabel nr 3

Dinamica elementelor din activul bilanțului contabil față de valorile înregistrate în anul 2016

Denumirea elementului bilanțier Indicele față de anul 2016 în anul:

2016 2017
ACTIVE IMOBILIZATE 1,72 1,52
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale 1,72 1,52

11
 Imobilizări financiare 1 1
ACTIVE CIRCULANTE 1,14 1,09
Stocuri 1,07 0,96
Creanțe 1,18 1,29
Disponibilități 1,22 1,22
CONTURI DE REGULARIZARE SI
ASIMILATE
TOTAL ACTIV 1,20 1,14

2
1.8
1.6
1.4
1.2
1 2016
0.8 2017
0.6
0.4
0.2
0
ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE TOTAL ACTIV

Graficul 4 - Dinamica elementelor din activul bilanțului contabil față de valorile înregistrate
în anul 2016

Conform tabelului 4. și graficului de mai sus în comparație cu anul 2016 observăm o

scădere a activelor în anul 2018 față de anul 2017.

În tabelul nr. 4. sunt prezentate ratele de structură a activului S.C. „Complex Apicol
Veceslav Harnaj” S.A. pentru perioada 2016-2018.

Tabel 4

Principalele rate de structură a activului %

Denumirea Modul de calcul Anul

2016 2017 2018
Rata activelor (Active imobilizate/activ 12,13% 17,41% 16,18%
imobilizate total) * 100
Rata (Imobilizări 12,13% 17,41% 16,18%
imobilizărilor corporale/activ total) *
corporale 100
Rata (Imobilizări financiare 0,00074% 0,00062% 0,00065%
imobilizărilor /activ total) * 100

12
 financiare
Rata activelor (Active circulante/activ 87,87% 83,98% 83,82%
circulante total) * 100
Rata stocurilor (Stocuri/activ total) * 100 50,70% 45,45% 42,75%
Rata creanțelor (Creanțe/activ total) * 21,40% 21,14% 24,17
comerciale 100
Rata (Disponibilități/activ 15,76% 16,01% 16,89%
disponibilităților total) * 100

În tabelul nr. 5. este prezentată dinamica pasivului societății, folosind metoda utilizată
și pentru caracterizarea dinamicii activului, respectiv cea a indicilor cu baza fixă ai dinamicii.

Tabel 5

Dinamica elementelor din pasivul bilanțului contabil față de valorile înregistrate în anul 2016

Denumirea elementului Indicele față de anul 2016 în anul:

bilanțier 2017 2018
CAPITALURI PROPRII 1,26 1,34
Capital social 1 1
Rezerve 1,28 1,59
Profit/pierdere 1,29 0,79
Alte fonduri
DATORII 1,06 0,64
Împrumuturi
Furnizori
Alte datorii
TOTAL PASIV 1,20 1,14

1.6
1.4
1.2
1
0.8 2017
0.6 2018
0.4
0.2
0
CAPITALURI PROPRII DATORII TOTAL PASIV

Graficul 5 - Dinamica elementelor din pasivul bilanțului contabil față de valorile înregistrate
în anul 2016

Conform tabelului 1.5. și graficului 5 în comparație cu anul 2016 observăm o scădere

a pasivului în anul 2018 față de anul 2017.

13
 Pentru analiza structurii patrimoniului s.c. „Complex Apicol Veceslav Harnaj” s.a.
sunt folosite ratele de structură a pasivului, calculate în tabelul nr. 6.

Tabel 6

Denumirea Modul de calcul Anul

2016 2017 2018
Rata autonomiei (Capital propriu/pasiv 71,28% 75,21% 84,26%
financiare total) * 100
globale
Rata de (Datorii totale/pasiv total) 27,88% 24,79% 15,72%
îndatorare * 100
globală

2.3. Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor

Activitățile desfășurate de către o firmă sunt consumatoare de resurse și producătoare

de rezultate. Pe plan economico financiar, utilizările resurselor sunt exprimate prin cheltuieli,
iar rezultatele obținute, ca urmare a consumării resurselor, prin venituri.

Analiza dinamicii și structurii veniturilor și cheltuielilor se efectuează prin aceleași

metode ca și cea a patrimoniului, adică prin metoda indicilor, pentru dinamică, respectiv a
ratelor pentru structură.

Pentru a afla în ce fel au evoluat veniturile firmei în perioada analizată, se calculează,

pentru fiecare categorie de venituri, indici.

1.08
1.07
1.06
1.05
1.04 2016
1.03 2017
1.02
1.01
TOTAL VENITURI

Graficul 6 – Indicele de creștere a profitului în comparație cu anul 2016

Tabelul nr. 7 conține indici ai dinamicii elementelor componente ai categoriei de venituri din
exploatare.

Tabel 7

14
Dinamica veniturilor din exploatare în perioada 2016-2018 %

Denumirea Indicele față de anul 2014 în anul:

2017 2018
CIFRA DE AFACERI, din care: 1,05 1,13
Venituri din vânzarea mărfurilor 1,37 1,65
Producția vândută 1,05 1,13
Venituri din producția stocată 0,27 -0,64
Alte venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN 1,03 1,07
EXPLOATARE

Se poate observa cum în perioada 2017-2018 a avut loc o creștere a veniturilor față de anul
2016.
1.14
1.1
1.06
1.02
0.98
2017
2018

Graficul 7 – Indicele de creștere a veniturilor în comparație cu anul 2016

Analiza structurală a veniturilor societății furnizează informații foarte valoroase pentru

identificarea acelor activități pe care societatea le desfășoară în scopul obținerii de profit,
considerându-le prioritare. În tabelul nr. 8 sunt prezentate ponderile fiecărei categorii de
venituri în veniturile totale ale firmei.

Tabel 8

Structura veniturilor s.c. „Complex Apicol Veceslav Harnaj” s.a. pentru anii 2016-2018

LEI

Denumirea Anul
2016 2017 2018
Venituri din exploatare 29.078.742,0 29.922.464,0 31.180.010,0
Venituri financiare 227.299,6 240.856 65.253,1
Venituri excepționale
Total venituri 29.306.041,0 30.163.320,0 31.245.263,0

15
 31500000

31000000

30500000

30000000 2016
29500000 2017
2018
29000000

28500000

28000000
Total venituri

Graficul 8 – Evoluția veniturilor în perioada 2016-2018

31500000

31000000

30500000

30000000

29500000 2016
2017
29000000 2018
28500000

28000000

27500000
Veniturile din exploatare Cifra de afaceri

Graficul 9 – Evoluția veniturilor din exploatare și a cifrei de afaceri în perioada 2016-2018

Cifra de afaceri a firmei a avut o creștere continuă pe parcursul celor trei ani analizați,
la fel si veniturile din exploatare ale acesteia, cunoscând o creștere, dar ceva mai lentă decât
cea a cifrei de afaceri.

Analiza evoluției în timp a principalelor categorii de cheltuieli ai S.C. „COMPLEX

APICOL VECESLAV HARNAJ” S.A. se realizează, de asemenea, prin metoda indicilor.

16
 1.1
1.08
1.06 2017
1.04
1.02 2018
1
TOTAL CHELTUIELI

Graficul 10 – Indicele de creștere al cheltuielilor totale în comparație cu anul 2014

1.2
1.1
1
0.9
2017
2018

Graficul 11 – Indicele de creștere al cheltuielilor în comparație cu anul 2016

35000000

30000000

25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

2016 0
2017
2018

Graficul 12 – Evoluția cheltuielilor în perioada 2016-2018

3. DIAGNOSTICAREA ACTIVITĂȚII S.C. COMPLEX APICOL VECESLAV

HARNAJ S.A.

17
 3.1 Analiza factorilor interni ai firmei

„Aspectele cele mai importante ale analizei capacității manageriale a firmei pot fi
semnalate de organizarea structurală și procesuală a managementului firmei, capacitatea de
decizie, creativitatea managerială, eficiența sistemului de management adoptat, gradul de
adaptabilitate, sistemul informațional etc.”. (Bâgu, 2001, p. 156)

Evaluarea potențialului firmei presupune stabilirea nivelului de importanță al fiecărui

factor încadrat în cele patru, de obicei pe 3 grade de ierarhizare: importanță ridicată, medie și
scăzută.

Pe baza studierii detaliate a situației fiecărui factor, avându-se în vedere nivelul său de
importanță, se apreciază influența pe care el o exercită asupra activității de ansamblu a firmei
și gradul de performanță realizat în sfera factorului respectiv. În acest sens, fiecare dintre
factorii supuși analizei va fi încadrat într-una din următoarele patru categorii: forță majoră,
forță minoră, slăbiciune minoră și factor neutru.

Procesul de diagnosticare se va orienta în principal spre forțele și slăbiciunile majore,

care exercită o influență semnificativă asupra evoluției activității firmei și a performanțelor
sale economice.

Pentru diagnosticarea potențialului firmei, am folosit metoda ”matricei de evaluare a

factorilor interni” – MEFI. În cadrul acesteia, fiecare factor de analiză este evaluat prin
intermediul unui coeficient subunitar de importanță – Ki – și a unei note – Ni – de la 1 la 4.
Nota acordată fiecărui factor evidențiază natura acestuia pentru domeniul de analiză abordat.
Astfel, factorii notați cu 1 și 2 reprezintă slăbiciuni majore, respectiv minore, iar factorii notați
cu 3 și 4 sunt considerați forțe minore și, respectiv, majore pentru domeniul abordat.

Pe baza factorilor cărora li s-au atașat cele două elemente de evaluare, se stabilește
”puterea globală internă a firmei” – PGIF – pe domenii de analiză strategică – capacitatea
comercială, capacitatea financiară, capacitatea productivă, capacitatea managerială – sau pe
funcții ale firmei – cercetare dezvoltare, producție, comercială, de resurse umane, financiar
contabile și pe ansamblul acestora.1

În funcție de nivelul puterii globale interne a firmei se evaluează potențialul acesteia

sub raportul fiecărui domeniu de analiză strategică sau al fiecărei funcțiuni, precum și pe
ansamblul sistemului. În acest sens, se va utiliza următoarea scala de evaluare:

PGIF Potențialul firmei

Între 1 și 2 Scăzut
Între 1 și 1,5 Foarte mic
Între 1,5 si 2 Mic
Între 2 și 3 Mediu

1
Bâgu, C. (2001). Strategia firmei. București: Editura Eficient;

18
 Între 2 și 2,5 Spre mic
Între 2,5 și 3 Spre mare
Între 3 și 4 Ridicat
Între 3 și 3,5 Mare
Între 3,5 și 4 Foarte mare
În tabelul 9 este prezentată matricea de evaluare a factorilor interni pe domenii de
analiză strategică și pe ansamblul acestora din cadrul S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj
S.A.

Tabel 9

Evaluarea factorilor interni

Nr. Domenii de analiză strategică și factori Ki Ni Ki * Ni

Crt. interni
A. Capacitatea comercială a firmei 1,00 2,75
1. Calitatea produselor oferite 0,15 3 0,45
2. Partea de piață deținută 0,10 1 0,10
3. Imaginea firmei în sector 0,20 2 0,40
4. Rețeaua de distribuție 0,10 2 0,20
5. Respectarea clauzelor contractuale 0,15 4 0,60
6. Politica de preț 0,20 4 0,80
7. Promovarea produselor 0,10 2 0,20
B. Capacitatea financiară a firmei 1,00 2,90
1. Încadrarea în costul antecalculat 0,20 3 0,60
2. Rentabilitatea 0,20 3 0,60
3. Fluxul de numerar 0,20 3 0,60
4. Gradul de îndatorare 0,10 2 0,20
5. Echilibrul financiar 0,15 4 0,60
6. Gradul de autofinanțare 0,15 2 0,30
C. Capacitatea productivă a firmei 1,00 3,15
1. Tehnologiile folosite 0,15 3 0,45
2. Mărimea capacităților de producție 0,20 4 0,80
3. Gradul de folosire a capacităților de 0,15 2 0,30
producție
4. Gradul de automatizare a producției 0,10 3 0,30
5. Nivelul de organizare a producției 0,10 3 0,30
6. Gradul de calificare a muncii 0,10 3 0,30
7. Experiența personalului 0,15 4 0,60
8. Organizarea activității de perfecționare 0,05 2 0,10
D. Capacitatea managerială 1,00 2,75
1. Organizarea structurală 0,20 4 0,80
2. Metode de organizare procesuală 0,15 3 0,45
3. Sistemul decizional 0,20 4 0,80
4. Sistemul informațional 0,10 2 0,20
5. Capacitatea de motivare 0,10 2 0,20
6. Capacitatea de inovare 0,15 2 0,30
Ansamblul sistemului 1,00 3,05
A. Capacitatea comercială 0,30 2,95 0,885

19
 B. Capacitatea financiară 0,20 2,90 0,58
C. Capacitatea productivă 0,30 3,45 1,035
D. Capacitatea managerială 0,20 2,75 0,55

Din analiza subfactorilor capacității comerciale se desprinde faptul că firma are

produse de calitate, o imagine bună în sector și practică niște prețuri atractive. Se constată însă
puncte slabe în ceea ce privește cota de piață, distribuția și promovarea produselor. Pe
ansamblul acestui factor, puterea internă este medie spre mare, scoțând în evidență unele
vulnerabilități critice ce trebuie înlăturate.

Analizând subfactorii capacității financiare, reiese faptul că deși firma are o încadrare
bună în costul antecalculat, iar rentabilitatea este bună, există o serie de puncte slabe în ceea
ce privește gradul de îndatorare și de autofinanțare. Însă pe ansamblu, firma are o putere
internă medie spre mare, lucru relevat și de un flux de numerar bun.

Din analiza subfactorilor capacității productive se constata că firma are puncte forte în
ceea ce privește majoritatea aspectelor: tehnologiile folosite, mărimea capacităților de
producție, gradul de folosire a capacităților de producție, experiența personalului. Însă la
gradul de automatizare a producției, nivelul de organizare a producției și organizarea
activității de perfecționare necesită mai multă atenție din partea managerilor, catalogându-se
ca puncte slabe. Pe ansamblul acestui factor se constată existența unei puteri interne ridicate
spre mare.

Analizând subfactorii capacității manageriale se constată că societatea are puncte forte

în ceea ce privește organizarea structurală, sistemul decizional și metodele de organizaționale
procesuală. Se pot constata însă și puncte slabe în ceea ce privește sistemul informațional,
capacitatea de motivare și capacitatea de inovare.

Pe ansamblu, firma o putere internă mare. Eforturile principale trebuie îndreptate în

domeniul managerial, financiar și comercial unde deși are produse de calitate superioară nu
există un marketing eficient, mai ales în perspectiva promovării produselor.

Analiza mediului extern al firmei

Analiza mediului ambiant are ca obiectiv investigarea tuturor factorilor din afara
firmei, care acționează direct sau indirect asupra activității ei.

Prin această analiză se urmărește determinarea condițiilor externe în care funcționează

firma, identificarea tendințelor specifice fiecărui domeniu al acestuia și stabilirea efectelor
acestora asupra activității.

Factorii externi firmei se pot grupa în grupa în două mari categorii.

În primul rând, se pot delimita factorii din mediul larg (macromediul firmei). Aceștia
caracterizează situația în domeniul economic, social, politic, tehnologic, demografic, ecologic
etc. din zona și țara în care se află firma analizată și pe plan mondial.

20
 Specialiștii în viitorologie, au identificat așa numitele ”megatendințe” ce își exercită
influența asupra noastră pe o durată mai lungă între 7 și 10 ani sau chiar mai mult. Ele susțin
și au ca scop schimbările unui întreg deceniu și prin aceasta exercită influența semnificativă
asupra abordării strategice a oricărei organizații ce își desfășoară activitatea pe plan național
sau multinațional

În al doilea rând , o influență mai mare asupra strategiei firmei exercită factorii din
mediul concurențial, prezentat și sub numele de micromediul firmei. Aceștia se referă la
situația din sectorul de activitate în care este integrată firma și de piețele corespunzătoare
acesteia. În cazul de față vom face referire la produse cosmetice.

În cadrul analizei mediului concurențial se vor stabili cele mai importante condiții
externe, evoluțiile și tendințele acestuia, iar apoi se vor identifica și evalua ocaziile și
amenințările care apar.

Ocazia sau oportunitatea mediului poate fi definită printr-o împrejurare specifică

acestuia care, atunci când este combinată cu o anumită reacție din partea firmei, provoacă
rezultate favorabile în activitatea ei.

Amenințările mediului reprezintă o primejdie ce poate apărea ca urmare a unei evoluții

sau tendințe nefavorabile a acestuia, care, în lipsa unei reacții de contracarare sau apărare din
partea firmei, va provoca o daună în activitatea acesteia, concretizată, spre exemplu, în
deteriorarea situației financiare, reducerea vânzărilor, scăderea cotei de piață.

Diagnosticarea mediului extern în care funcționează firma, se poate folosi, conform

recomandărilor din lucrările destinate abordării strategice a firmei, ”matricea de evaluare a
factorilor externi” – MEFE.2

În cadrul acesteia, fiecărui factor de caracterizare a mediului i se atașează un coeficient

de importanță – Ki – și o notă de evaluare – Ni – de la 1 la 4.

Priviți sub raportul tendinței de evoluție a mediului, în special a celui concurențial,

factorii respectivi se manifestă ca oportunități și amenințări ale acestuia. În aceste condiții,
notele acordate reflectă capacitatea firmei de a răspunde la cerința de valorificare a
oportunităților și de evitare a pericolelor mediului în care aceasta operează. Astfel, cu cât nota
propusă este mai mare, cu atât firma are posibilități ridicate de a reacționa în timp util la
oportunitățile și amenințările corespunzătoare factorului extern evaluat.

Pe baza evaluării corespunzătoare factorilor mediului, se stabilește ”puterea globală

externă a firmei” – PGEF – atât pentru ocazii și amenințări, cât și pe ansamblul acestora,
folosindu-se o relație similară cu cea a ”puterii globale interne firmei”.

În funcție de nivelul factorilor externi firmei, se evaluează potențialul acesteia sub raportul
fiecărui domeniu de analiză strategică sau al fiecărei funcțiuni, precum și pe ansamblul
sistemului. În acest sens, se va utiliza următoarea scala de evaluare:

2
Bâgu, C. (2001). Strategia firmei. București: Editura Eficient;
21
 PGEF Potențialul firmei
Între 1 și 2 Scăzut
Între 1 și 1,5 Foarte mic
Între 1,5 si 2 Mic
Între 2 și 3 Mediu
Între 2 și 2,5 Spre mic
Între 2,5 și 3 Spre mare
Între 3 și 4 Ridicat
Între 3 și 3,5 Mare
Între 3,5 și 4 Foarte mare

În tabelul 10 este prezentată matricea de evaluare a factorilor externi pe domenii de

analiză strategică și pe ansamblul acestora pentru S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A.

Tabel 10

Evaluarea factorilor externi

Nr. Factori externi Ki Ni Ki * Ni

Crt.
A. Oportunități ale mediului 1,00 2,45
1. Creșterea cererii pe piața internă 0,25 4 1,00
2. Extinderea pieței de desfacere 0,20 3 0,60
3. Folosirea unor noi rețele de distribuție 0,20 2 0,10
4. Diversificarea produselor 0,20 3 0,60
5. Sporirea posibilităților de export 0,15 1 0,15
B. Amenințări ale mediului 2,05
1. Scăderea puterii de cumpărare 0,20 3 0,60
2. Pericolul unor produse de substituție 0,15 2 0,30
3. Apariția unor noi competitori 0,25 2 0,50
4. Activitatea promoțională a firmelor 0,20 1 0,20
concurente
5. Scăderea prețurilor de vânzare 0,15 3 0,45
Ansamblul sistemului 2,29
A. Oportunități 0,60 2,45 1,47
B. Amenințări 0,40 2,05 0,82

În urma evaluării oportunităților se poate observa că firma are o putere externă medie
spre mică, punctele slabe ale sale fiind legate de posibilitățile de export si rețelele de
distribuție.

În ceea ce privește analiza amenințărilor mediului, se poate observa ca firma are o

putere externă medie spre mică. Aceasta se situează binișor la capitolul scăderea puterii de
cumpărare, practicând o politică de prețuri reduse, dar identificăm vulnerabilități critice în
ceea ce privește activitatea promoțională a firmelor concurente, produsele de substituție și
apariția unor noi competitori.

22
 Pentru realizarea unei imagini mai concludente asupra posibilităților firmei de a
acționa în cadrul mediului competiție este necesară si analiza poziției concurențială în raport
cu ceilalți competitori din sectorul în care activează. În acest scop se poate utiliza ”matricea
profilului competitiv al firmei”, în cadrul căreia, pe baza unor coeficienți de importanță – Ki –
și a notelor de evaluare – Ni – acordate (de la 1 la 4), se calculează ”puterea concurențială” a
firmei analizate și a principalilor săi concurenți.

În tabelul 11 avem matricea profilului competitiv al S.C. Complex Apicol Veceslav

Harnaj S.A.

Tabel 11

Profilul competitiv

Nr. Factori ce asigură Ki Complex Apicol Farmec Elmiplant

Crt. succesul în sector Ni Ki * Ni Ki * Ni Ki *
Ni Ni Ni
1. Calitatea produselor 0,20 3 0,60 3 0,60 3 0,60
oferite
2. Forța financiară 0,15 2 0,30 3 0,45 2 0,30
3. Prețul de vânzare 0,15 3 0,45 2 0,30 2 0,30
4. Cota de piață 0,10 1 0,10 2 0,20 2 0,20
5. Imaginea firmei 0,20 2 0,40 3 0,60 3 0,60
6. Adaptabilitatea la 0,10 2 0,20 2 0,20 3 0,30
cerințele clienților
7. Diversificarea gamei de 0,10 2 0,20 3 0,30 2 0,30
produse
Total 1,00 2,25 2,55 2,50
În urma tabelului 11 se poate observa că S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A.
este în urma principalilor săi concurenți, având un potențial extern mediu spre mic, în timp ce
aceștia au un potențial extern mediu spre mare. Deși are produse de aceeași calitate la un preț
mai redus față de principalii săi concurenți, societatea trebuie să-și îndrepte atenția spre
punctele sale slabe si anume imaginea firmei, cota de piață și diversificarea gamei de produse.

Modelul lui Porter

Modelul lui Michael Porter este un model de diagnosticare strategică a domeniului de

activitate în care operează o firmă. Acest model definește cinci forțe ce determină intensitatea
competițională, ce duce la determinarea atractivității pieței, în acest context aceasta este
echivalentul profitabilității.

Cele cinci forțe includ trei forțe din cadrul competiției orizontale: amenințarea
produselor de substituție, amenințarea intrărilor noilor competitori,amenințarea firmelor
competitoare existente în cadrul sectorului de activitate și două forțe din cadrul competiției
verticale: capacitatea de negociere a furnizorilor și capacitatea de negociere a clienților.

23
 Puterea fiecărui factor și combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub
raportul intensității concurenței și, în ultimă instanță, determină rentabilitatea sectorului –
măsurată prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.

Noi potențiali
intrați în sector

Amenințarea noilor sosiți în sector

Puterea de negociere Puterea de negociere

a furnizorilor Concurenții din sector – a clienților

Furnizori Clienți
rivalitatea între
concurenții existenți

Amenințarea produselor de substituție

Produse de
substituție

3.2 Analiza rivalității între firmele existente în cadrul sectorului de activitate.

Se pot identifica atât concurenți direcți cât și indirecți.

Concurenții indirecți sunt:

Nivea: Datorită gamei foarte diversificată de produse, prezenței în cele cinci

hypermagazine din Romania și în majoritatea supermarketurilor si magazinelor mici din țară.

L’Oreal: Datorită gamei largi de produse, prezenței în cele cinci hypermagazine din
Romania și în majoritatea supermarketurilor, iar produsele sale sunt produse din clasa de lux,
cu un preț mult mai mare.

Concurenții direcți sunt:

Farmec: Datorită volumului de vânzare si al produselor similare. Produsele se găsesc

în hypermarketuri, supermarketuri, magazine specializate și farmacii.

Elmiplant: Este unul din principalii producători de produse cosmetice naturale din țară.

24
 Volumul vânzărilor si gama de produse cosmetice este similară cu cea a Complexului
Apicol Veceslav Harnaj. Produsele se găsesc în hypermarketuri, supermarketuri, magazine
specializate și farmacii.

3.3Analiza în cadrul domeniului de activitate din punct de vedere al intrărilor

unor noi competitori

Domeniul de activitate este atractiv atunci când nu pot pătrunde foarte ușor noi
concurenți pe el într-un viitor apropiat, concurenți care să lupte pentru cota de piață, care să
aducă capacități de producție și resurse suplimentare, reușind astfel să intre își asigure partea
lor de profit din domeniul respectiv. În sectorul de afaceri intrarea este ușoară atunci când
barierele de intrare și tendința spre relații concurențiale între competitorii existenți sunt
reduse.

În cazul domeniului de activitate în care activează S.C. Complex Apicol Veceslav

Harnaj S.A., și anume piața produselor cosmetice, concurența este foarte mare între firmele
deja existente, dar barierele de intrare pe aceasta sunt mici. Piața produselor cosmetice este o
piață foarte aglomerată din punct de vedere al ofertei și cu o prezență concurențială foarte
mare datorită companiilor producătoare internaționale și locale, naționale.

3.4 Analiza gradului de amenințare al produselor de substituție

Fenomenul de substituție este o consecință a progresului tehnologic. Prin inovația

tehnologică se creează acest fenomen de substituire, înlocuind astfel produsele existente cu
produse obținute prin tehnologii diferite.

Ceea ce trebuie să conștientizeze foarte clar managementul fiecărei societăți producătoare,

indiferent de domeniul în care activează, este faptul că la un moment dat produsele sale pot fi
amenințate de produse de substituție, care satisfac aceleași necesități sau, pot apărea noi
produse ce au capabilitatea de a modifica necesitățile consumatorilor.

Produsele ce pot substitui produsele cosmetice sunt reprezentate de produsele

cosmetice bio și remediile naturale cosmetice, care se bucură din ce în ce mai mult de
popularitate. Desi nu întotdeauna sunt mai bune sau nu mereu au efectul dorit, în piață s-a
creat ideea ca produsele cosmetice trebuie să fie cât mai naturale pentru a fi considerate
produse de calitate.

3.5 Analiza capacității de negociere a clienților

Pentru ca un domeniu de activitate să fie atractiv, este necesară o putere de negociere a

clienților scăzută, deoarece ei vor încerca mereu să obțină produse de calitate superioară la
prețuri cât mai reduse și facilități comerciale deosebite. Aceste lucruri determină o concurență
puternică în cadrul sectorului de piață și implicit scăderea profitabilității.

25
 În ceea ce priveste S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A., atenția se îndreaptă
către consumatorii adulți de sex feminin din mediul urban, cu un venit mediu, produsele sale
fiind de calitate bună, la un preț mai mic decât cel al concurenților săi.

3.6 Analiza capacității de negociere a furnizorilor

Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când furnizorii unei societăți au o

mare capacitate de negociere, atunci când au posibilitatea de a crește prețurile materiilor
prime oferite, de a modifica data de livrare a acestora sau de a reduce cantitatea livrată, știind
că nu există multe alternative sau chiar deloc la care societatea să poată apela.

Pentru a-și asigura colaborarea, S.C. Complex Apicol Veceslav Harnaj S.A. a stabilit
relații de lungă durată reciproc avantajoase cu furnizorii săi.

Cota de piață

În momentul de față, în ceea ce privește domeniul produselor cosmetice, prezența pe

piață a firmei este prezentată în tabelul nr. 12 și graficul nr. 13.

Tabel 12

Cote de piață al firmelor de produse cosmetice în România

Firma Cota de piață (%)

Nivea 20,0
L’Oreal 15,2
Farmec 14,3
Elmiplant 13,2
Vichy 10,0
Complex Apicol Veceslav Harnaj 7,8
Avon 6,5
Oriflame 5,0
Alte firme 8,0

26
Graficul 13. – Cota de piață a firmelor Producătoare de cosmetice din România

Cota de piață
8%
5%

20% Nivea
7%
L’Oreal
Farmec
Elmiplant
8%
Vichy
Complex Apicol Veceslav
Harnaj
Avon
10% 15% Oriflame
Alte firme

13%
14%

4. Analiza SWOT

Pentru formularea strategiei economice pe care o propun a fi implementată, voi folosi

matricea profesorului H. Wihrich ce combină concluziile evaluării potențialului firmei cu cele
ale analizei mediului, cunoscută în lucrările de specialitate sub denumirea ”matricei puncte
forte – puncte slabe – ocazii – amenințări” (SWOT). (tabel 2.3)

Tabel 13

Matricea puncte forte – puncte slabe – ocazii – amenințări (SWOT sau FSOA)

27
 Factori interni
Puncte forte Puncte slabe
- Calitatea produselor - Imaginea firmei
- Politica de preț - Cota de piață mică
- Echilibru financiar - Slaba promovare a
- Flux de numerar produselor
bun - Posibilitate mică de
- Capacitate mare de autofinanțare
producție - Rețeaua de distribuție
- Experiența - Sistem informațional
personalului slab
- Motivarea slabă a
personalului
Factori externi

Ocazii ale mediului

- Creșterea cererii pe piață I. Utilizarea II. Diminuarea
- Extinderea pieței de desfacere aspectelor pozitive aspectelor slabe şi
- Diversificarea produselor pentru valorificarea valorificarea
- Noi rețele de distribuție oportunităţilor oportunităţilor
- Adaptabilitate la cerințele
clienților
- Sporirea posibilităților de
export
Amenințări ale mediului
- Scăderea puterii de cumpărare III. Folosirea IV. Diminuarea
- Pericolul unor produse de aspectelor pozitive aspectelor slabe şi
substituție pentru a elimina sau evitarea pericolelor
- Apariția unor noi competitori diminua
- Activitatea promoțională a ameninţările
firmelor concurente
- Scăderea prețurilor de vânzare

În interiorul matricei se formează patru cadrane ce conțin concluziile combinate celor

două etape ale diagnosticării.

Cadranul 1 cuprinde combinația puncte forte ale potențialului firmei analizate – ocazii
ale mediului în care operează firma.

În aceste condiții firma se va limita la acele ocazii ale mediului pentru a căror
valorificare beneficiază de forțele necesare în potențialul său intern. Este o alternativă
strategică activă, orientată spre folosirea unor oportunități ale mediului concurențial, bazată pe
o stabilitate internă: utilizarea în acest scop a punctelor forte de care dispune.

În cadranul 2 se include combinația puncte slabe ale potențialului firmei – ocazii ale
mediului în care operează aceasta.

Prin strategia adoptată în astfel de situații firma se va concentra asupra oportunităților

pentru a căror valorificare trebuie să-și îmbunătățească unele puncte slabe. Această alternativă
strategică are un caracter activ și este bazată pe o dezvoltare în interiorul potențialului firmei,

28
concretizată în măsuri de perfecționare a diferitelor laturi de activitate pentru atenuarea sau
eliminarea slăbiciunilor.

Combinația puncte forte ale potențialului firmei – amenințări ale mediului se întâlnește
în cadranul 3 al matricei.

În cadrul strategiei adoptate pentru o astfel de situație firma se va concentra pe

contracararea amenințărilor posibile ale mediului de competiție prin aplicarea unor măsuri
orientate spre valorificarea forțelor de care dispune în potențialul său. Ca urmare, firma
trebuie să-și fundamenteze o alternativă strategică pasivă, de ocolire a pericolelor cu care se
confruntă în cadrul mediului, bazată pe o stabilitate a posibilităților sale interne.

În cel de al patrulea cadran este cuprinsă combinația puncte slabe ale potențialului
firmei – amenințări ale mediului extern.

Strategia ce urmează a fi adoptată în astfel de cazuri presupune concentrarea firmei pe

contracararea amenințărilor posibile ale mediului prin folosirea unor acțiuni de eliminare sau
atenuare a punctelor slabe din potențialul său. Această alternativă strategică pasivă este bazată
pe o dezvoltare internă a activității firmei în scopul îmbunătățirii diferitelor laturi ale acesteia.

Strategia economică ce o propun spre implementare în cadrul S.C. Complex Apicol

Veceslav Harnaj S.A. este cea care corespunde cadranului doi, și anume combinația dintre
puncte slabe ale potențialului firmei și ocazii ale mediului în care operează aceasta. Societatea
ar trebui să reducă cât mai mult diferența între ea și principalii concurenți direcți în ceea ce
privește punctele slabe, în special în cazul promovării produselor și imaginii firmei.
Îndreptându-și atenția către aceste două puncte ar atrage după sine implicit și o cotă de piață
mai mare. Pe o piață pe care cererea este în creștere, o promovare intensă a produselor ar
aduce beneficii importante pentru firmă, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de
vedere al imaginii.

Slaba rețea de distribuție a produselor poate fi îndreptată prin utilizarea de noi rețele
de distribuție, ceea ce ar putea permite firmei să pătrundă mai ușor pe noi piețe și chiar
dezvoltarea unei rețele pentru exportul produselor.

De asemenea lărgirea gamei de produse poate fi făcută în concordanță cu pătrunderea

pe noi piețe, adaptându-și oferta în funcție de cerințele clienților.

Cu toate acestea, rolul strategiei economice nu trebuie privit numai ca o reacție a

firmei la oportunitățile și amenințările mediului. O abordare strategică performantă este aceea
în care firma dispune de capacitățile și abilitățile necesare pentru adaptarea continuă și activă
a acesteia la exigențele unui mediu imprevizibil, aflat într-o permanentă schimbare.

IV. Strtegia de crestere a valorii adaugate in valorificarea productiei

de miere
4.1 Analiza diagnostic a valorii adaugate

29
 Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a
performantelor economico-financiare ale unei firme si defineste dimensiunea reala a activitatii
acesteia in procesul de productie si distributie a bunurilor.

Valoarea adaugata reprezinta plusul de bogatie obtinut in urma desfasurarii activitatii

tehnico-productive prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii, iar prin insumare
contribuie la formarea produsului intern brut (PIB). Din aceste motive valoarea adaugata este
intotdeauna pozitiva. Indicatorul exprima, totodata si contributia agentului economic la
productia totala de bunuri si servicii, la nivel de ramura, nivel national sau international,
permitand aprecierea metodelor utilizate de firma in procesul productiv, in structura
productiei si in gradul ei de integrare. Beneficiarii valorii adaugate sunt: personalul, actionarii,
statul, institutiile de credit si firma.

În functie de gradul de cuprindere putem avea:

*  valoarea adaugata bruta (VAB)–este indicatorul valoric care exprima dimensiunea valorii
realizate in activitatea societatii comerciale, respectiv capacitatea unei firme de a crea bogatie;

*  valoarea adaugata neta (VAN)–este indicatorul valoric care exprima dimensiunea valorii
nou create intr-o perioada determinata.

Asa cum subliniaza Peyrard, conceptul valorii adaugate este„mai semnificativ decat al
cifrei de afaceri. Cifra de afaceri a unei intreprinderi cumuleaza toate cifrele de afaceri din
amonte, pe cand valoarea adaugata releva exact rolul intreprinderii”.Asadar, in analiza
diagnostic valoarea adaugata prezinta in primul rand importanta ca indicator de performanta
economico-financiara a firmei, si in al doilea rand importanta in sistemul fiscalitatii.

Oricare firma, pentru a-si putea desfasura activitatea, trebuie sa faca fata urmatoarelor
„constrangeri” elementare:

§  pentru a produce, trebuie sa utilizeze factori de productie;

§  factorii de productie nu sunt inepuizabili si de aceea trebuie utilizati cat mai eficient;

§  pentru a supravietui si a se dezvolta, trebuie sa fie rentabila;

§  activitatea economico-financiara trebuie astfel condusa incat nivelul performantelor

obtinute sa fie cat mai ridicat.

Din confruntarea firmei cu „constrangerile”anterior prezentate, rezulta ca activitatea

acesteia genereaza doua categorii de fluxuri:

§  intrari de factori de productie, care pe masura consumarii lor se gasesc in fluxurile de

cheltuieli ale firmei;

§  iesiri de bunuri materiale care sunt produse de firma si puse la dispozitia altor firme, care
genereaza, la randul lor, un flux de venituri obtinute in urma comercializarii acestora.

Fluxurile de intrare si fluxurile de iesire ale firmei

30
 Valoarea adaugata poate avea urmatoarele functii:

*  indicator pentru caracterizarea eficientei utilizarii factorilor de productie;

*  baza a fiscalitatii (TVA);

*  indicator esential pentru construirea indicatorilor sintetici la scara macroeconomica

(produsul intern brut, venitul national).

Determinarea valorii adaugate se poate realiza prin doua metode:

1.metoda globala sau sintetica conform careia din volumul total al activitatii de

productie si comercializare al firmei se scad consumurile intermediare de la terti.

§În cazul in care firma desfasoara numai activitate de productie valoarea adaugata se

determina astfel:

  unde:

VA–valoarea adaugata;

Qe–productia exercitiului;

M–consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de

productie (materii prime, materiale, combustibil, energie, servicii

provenind de la terti etc.);

§În cazul in care firma desfasoara pe langa activitatea de productie si activitate de

comert, atunci valoarea adaugata se stabileste astfel:

VA=(Qe+Mc)-M'

  unde:

Mc-marja comerciala;

M'-consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu

activitate de productie si comercializare).

    2. metoda aditiva sau analitica:

            

  unde:

Cp–cheltuieli cu personalul;

31
Ca–cheltuieli cu amortizarea si provizioanele;

Ci–impozite, taxe si varsaminte asimilate;

P–profitul.

* daca din VA se scade amortizarea se obtine valoarea adaugata neta (VAN).

Pentru analiza dinamica, structurala si factoriala  sunt necesare datele din tabelul

urmator:                                                                                                                                          
            

                                                                                                                                 

                                                                                                                            Tabelul 2.7

Indicatori Pn-1 Pn  

        Progr Efecti

a- v

mat

Productia exercitiului 1606 1767 1809 112,6 102,3

4935 2800 2200 2 7

Cifra de afaceri 1534 1678 1712 111,6 102

5000 9235 5020

Cheltuieli materiale aferente productiei exercitiului

Amortizarea 1749 1875 2094 119,7 111,7

96 18 91

Cheltuieli cu personalul 5182 5938 6204 119,7 104,5

565 068 148

Alte elemente de 6057 6250 9668 159,6 154,7

5 6 8
natura valorii adaugate

 (taxe, impozite)

Valoarea adaugata (Va): 6730 7813 8057 119,7 103,1

604 248 335 2
* aferenta productiei 119,1
6521 7543 7771 6 103,0
exercitiului 903 236 144 2
*                                                                                 
                                       aferenta cifrei de afaceri

32
Excedentul brut din exploatare 1487 1812 1756 118,0 96,9
464 674 499 8

Rezultatul brut al exploatarii 1312 1625 1547 117,8 95,2

468 156 008 7

Rata valorii adaugate (%): 41,9 44,21 44,53 106,2 100,7

8 2
* fata de productia 42,5 44,93 45,38
106,7 101
exercitiului 8
* fata de cifra de

afaceri

 Rata valorii recalculate fata de cifra de afaceri

functie de:

* structura CA din Pn
x x 41,1 x x
*  ratele valorii

adaugate pe produse

din Pn-1%

Valoarea medie a activelor de exploatare 3797 3730 4077 107,3 109,2

800 900 400 6 8

Valoarea medie a activelor corporale 2632 2502 2734 103,8 103,2

400 390 790 8 8

Valoarea  medie a mijloacelor  fixe: 2557 2410 2644 103,4 109,7

500 600 490
* din care mijloace 103,8 107,8
1278 1229 1327
fixe active 750 406 530

Timpul de lucru - ore 1022 9550 8062 78,85 84,4

400 40 50

Numarul mediu de salariati 568 508 430 75,7 84,6

Productia medie a exercitiu- 1571 1850 2243 142,8 121,2

2,9 4,8 9,9 6
lui pe unitatea de timp -  lei

Cifra de afaceri medie 1500 1757 2124 141,5 120,8

8,8 9,6 0,33 2
 orara – lei

Valoarea adaugata la 1 leu ( ): 0,419 0,442 0,445 106,2 100,7

33
 *  productia exercitiului 0,425 1 3 8 2

* cifra de afaceri 0,493 0,453 106,7 101,0

8 8 0

    Valoarea adaugata la     x x 0,411 x x

     1 leu cifra de afaceri

         recalculata functie de:

* structura productiei din Pn

*  valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri pe

produse din Pn-1

Rata recalculata fata de cifra de afaceri se determina cu relatia:

  unde:

gi-ponderea valorica a produselor vandute in totalul cifrei de afaceri;

vai-ratele valorii adaugate pe produse.

Cazul dat reprezinta rata recalculata functie de structura efectiva din Pn si valoarea
adaugata la 1 leu cifra de afaceri (sau rata valorii adaugate) pe produse in Pn-1, deci:

4.2 Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate

4.2.1. Analiza dinamica a valorii adaugate

Importanta valorii adaugate consta in setul de informatii furnizate in legatura cu

performantele firmei fata de perioadele precedente sau fata de nivelul prevazut si in acelasi
timp si pentru informatiile introduse in fluxul informativ despre firmele concurente.

Pe baza datelor din tabelul 2.7 se observa o crestere a valorii adaugate:

-   celei aferente productiei exercitiului;

-   celei aferente cifrei de afaceri (in cazul nostru cifra de faceri vizeaza productia vanduta,
deci nu se opereaza si cu cumparari si revanzari de marfuri).

Cresterea inregistreaza valori de peste 19% in Pn fata de Pn-1 si respectiv peste 3%

fata de nivelul previzionat. Înregistrandu-se o dinamica pe baza valorii adaugate, in limitele
34
preturilor practicate in perioadele analizate, trebuie inteles ca aceasta este determinata in
primul rand de dinamica preturilor de vanzare, aflate sub impactul inflatiei (o crestere a
valorii adaugate intr-un ritm inferior celui al inflatiei echivaleaza cu o dinamica a valorii reale
a acesteia).

În analiza diagnostic din acest punct de vedere este foarte important de observat daca
in dinamica valorii adaugate se reflecta si dinamica  volumului bunurilor si serviciilor ca
purtatori materiali si purtatori ai valorii adaugate–premisa a satisfacerii unei cereri tot mai
mari. 

 În dinamica valorii adaugate se reflecta si structura productiei vandute, care sub
impulsul cererii pot avea loc deplasari in favoarea unor produse sau servicii cu rate ale valorii
adaugate fata de cifra de afaceri (dupa nivelul de comparatie) mai mari decat cea medie a
acestuia. 

Nu se exclude ca influenta si modificarea consumurilor intermediare (cheltuielilor

materiale) a caror reducere se reflecta invers proportional in valoarea adaugata. În cazul dat,
se remarca faptul ca   si corespunzator   ceea ce denota o reducere a cheltuielilor
materiale la 1 leu productie.

4.2.2. Analiza structurala a valorii adaugate

Analiza structurala permite aprecierea contributiei fiecarui element la ansamblul

general, lucru deosebit de important pentru intreaga activitate a agentului economic.

Principalele elemente structurale care trebuie analizate sunt urmatoarele:

§  cheltuielile cu personalul–au o pondere insemnata in totalul valorii adaugate (intre 30-45%)

in functie de specificul unitatii si politica economica a statului; in cadrul acestora se
evidentiaza separat: cheltuieli cu salariile, contributiile la asigurarile sociale, cheltuielile cu
protectia sociala.

§  amortizarea–reprezinta costul gradual al investitiilor, ponderea ei depinzand de politica de

investitii a firmei, de timpul scurs de la darea in folosinta a principalelor mijloace fixe etc.

§  cheltuielile financiare–in principal dobanzile bancare pentru creditele angajate si in curs de

restituire, reprezinta costul capitalului financiar atras. Ponderea lor variabila in timp, depinde
de o serie de factori diversi cum ar fi: rata medie a dobanzii, rata inflatiei, credibilitatea
firmei, solvabilitatea ei, etc.

§  rezultatul exploatarii (exclusiv cheltuielile financiare)–poate fi pozitiv sau negativ in

functie de ponderea celorlalte elemente, ele stand la baza calcularii profitului;

§  alte elemente de natura valorii adaugate– rezulta din conjunctura pietei, a economiei in
general, a schimbarilor legislative, etc.

Structural, valoarea adaugata aferenta productiei exercitiului in cele doua perioade

diagnosticate se prezinta astfel:

35
                                                         

                                                                                                                                          

                                                                       Tabelul  2.8

Nr Elemente ale valorii adaugate Pn-1 Pn

.
(efectiv)
crt
.

1. Cheltuieli cu personalul   76,13  77,10

2. Amortismente   2,28   2,66

3. Alte cheltuieli de natura   0,78   1,02

valorii adaugate (taxe, impozite)

4. Rezultatul exploatarii   20,81   19,22

TOTAL VALOARE ADAUGATA 100,00 100,00

Curbele diferitelor elemente nu inregistreaza asperitati, iar profitul detine o pondere

corespunzatoare cu toate ca in Pn a avut loc o crestere substantiala a cheltuielilor cu
personalul.

În concluzie, in analiza structurala a valorii adaugate esentiala este cota parte si

dinamica profitului ca indicator de baza al performantei economico-financiare a firmei (el
preia si reducerea cheltuielilor materiale).

4.3. Analiza valorii adaugate pe baza ratei fata de productia exercitiului si cifrei
de afaceri

Rata valorii adaugate fata de cifra de afaceri este larg utilizata in analiza diagnostic a
firmelor. Prin ea se dimensioneaza cota parte a valorii create in activitatea firmei de catre
munca si capital, in speta capitalul tehnic in cadrul cifrei de afaceri si reflecta totodata gradul
de integrare al firmei.

În exemplul analizat, rata valorii adaugate fata de cifra de afaceri este crescatoare in

Pn (efectiv) inregistrand urmatoarele valori:

§  6,78% fata de Pn-1;

§  1,00% fata de nivelul previzionat in Pn.

Valorile sunt stabilite fata de cifra de afaceri in preturi de vanzare (exclusiv TVA) ale
fiecarei perioade; nivelul previzionat este pus in corelatie cu structura pe elemente, lucru care

36
atesta un nivel acceptabil de eficienta–in esenta determinat de reducerea cheltuielilor
materiale la 1 leu cifra de afaceri, respectiv valoare adaugata. Atunci cand se foloseste acest
indicator pentru rigoarea aprecierii este necesar de separat influenta structurii.

Rata medie a valorii adaugate fata de cifra de afaceri se determina dupa relatia:

      sau       

  unde:

gi- ponderea valorica a produselor vandute in totalul cifrei de

afaceri;

Vai–ratele valorii adaugate pe produse.

În acest sens trebuie tinut seama ca asupra ratei medii a valorii adaugate fata de cifra
de afaceri se reflecta in urmatoarele influenta (exemplificare fata de Pn-1):

1. Influenta structurii productiei vandute (cifrei de afaceri):

2. Influenta ratelor valorii adaugate pe produse:

-1,40% + 4,28% = 2,88%

Dupa cum se observa structura cifrei de afaceri are o influenta negativa asupra ratei
medii a valorii adaugate (-1,40%). Aceasta se explica prin cresterea ponderii valorice, cu
luarea in calcul a preturilor de vanzare efective, a unor produse cu rate ale valorii adaugate
mai mici decat cea medie a aceleiasi perioade. Situatia este normala in cazul in care
modificarea structurii este urmarea cererii si a unor disfunctionalitati in asigurarea cu factori
ai productiei in executie si distributie.

Influenta ratelor valorii adaugate confirma un grad de eficienta cu toata promisiunea

cheltuielilor salariale (dinamica profitului nu inregistreaza schimbari sensibile ale ponderii in
valoarea adaugata).

Aprofundarea diagnosticarii la nivel de produs inseamna examinarea consumurilor

materiale (valorice si fizice) si preturile produselor sub incidenta inflatiei.

37
 Rata medie a valorii adaugate aferente productiei exercitiului se determina dupa
relatia:

  unde:

Qe–productia exercitiului.

Aceasta rata reflecta gradul de integrare pe verticala a firmelor cu activitate specifica

de productie. Cu cat nivelul ratei este mai ridicat, cu atat gradul de valorificare a resurselor
tehnice, umane si materiale ale firmei este mai mare.

4.4. Analiza diagnostic de tip factorial

 a valorii adaugate

Alaturi de analiza dinamica si structurala a valorii adaugate, analiza

factoriala reprezinta un aspect important al analizei al carui scop este determinarea abaterilor
valorii adaugate de la baza de comparatie, estimarea contributiei diferitilor factori de influenta
la formarea si modificarea indicatorului analizat si identificarea solutiilor de redresare a
activitatii economice viitoare.

În acest scop ca modele functional – deterministe se pot utiliza:

A. in cazul valorii adaugate aferente productiei exercitiului:

1.      sau      

      unde    

       si   

2.      sau   

3.       sau     

        

4. 

38
5. 

B. in cazul valorii adaugate aferente cifrei de afaceri :

§  modelele sunt similare, numai ca in locul productiei exercitiului (Qe) se va folosi cifra de
afaceri (CA);

§     reprezinta valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri;

§     reprezinta cifra de afaceri medie orara.

  unde:

VA–valoarea adaugata aferenta productiei sau cifrei de afaceri;

Qe-productia exercitiului;

-  valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului;

M–consumuri intermediare care cuprind: cheltuieli cu materii 

prime, materiale, energie, apa si serviciile prestate de terti;

gi–structura productiei exercitiului pe produse sau pe tipuri de

activitati;

vai–valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului pe produse

sau  pe tipuri de activitati;

- productivitatea medie orara, determinata pe baza productiei

exercitiului;

Dupa modelul numarul 1:  , abaterea valorii adaugate aferenta productiei

exercitiului se explica factorial dupa
sistemul
:                                                                                                                                                       
                                                                                                                                                  

                                      

Figura 2.3

39
1. Influenta productiei exercitiului:

  din care:

1.1 Influenta timpului total de munca:

  din care:

1.1.1 Influenta numarului mediu salariati:

1.1.2 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat:

1.2 Influenta productivitatii medii orare:

2. Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie a exercitiului:

  din care:

2.1 Influenta valorii medii adaugate pe baza modificarii structurii productiei

exercitiului:

2.2 Influenta valorii medii adaugate pe baza valorii adaugate la 1 leu productie pe
produse:

Dupa modelul numarul 2:  , abaterea valorii adaugate are urmatoarea

configuratie factoriala:

    1. Influenta timpului total de munca:

      

40
  

   din care:

           1.1 Influenta numarului mediu de salariati:

1.2 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat:

        

    

2. Influenta productivitatii medii orare:

2.Influenta ratei medii a valorii adaugate:

          

În acest diagnostic se retin urmatoarele concluzii – diagnostic:

- se inregistreaza o crestere a valorii adaugate care dimensioneaza contributia firmei si a

factorilor de productie la crearea de valoare;

-  cerinta de baza este ca dinamica profitului sa devanseze dinamica celorlalte elemente ale
valorii adaugate (nu se exclude, temporar o crestere rapida a elementelor cu personalul pentru
asigurarea protectiei sociale in conditiile inflatiei);

-  se apreciaza favorabil si influenta valorii medii orare a productiei exercitiului care a condus
la cresterea determinata a valorii adaugate (asa cum s-a stabilit si mai inainte este important ca
in acesta sa se reflecte si o crestere reala a volumului de bunuri si servicii);

-  folosirea cat mai completa a timpului de munca pe un salariat se considera o rezerva

antrenanta pentru cresterea valorii adaugate;

-  referitor la numarul de salariati problema se pune astfel: daca exista cerere, iar volumul de
munca necesar corelat cu capacitatea de productie nu poate fi suplinit prin cresterea
productivitatii muncii, atunci neasigurarea cu personal constituie deficienta.

41
 Dupa modelul numarul 4:  , factorii care explica abaterea
valorii adaugate sunt:

1. Influenta valorii medii a mijloacelor fixe:

2. Influenta ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe (compozitia

tehnologica a mijloacelor fixe):

       

3.Influenta productiei exercitiului la 1 leu mijloace fixe active

(eficienta mijloacelor fixe active pe baza productiei exercitiului):

         

4. Influenta valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului:

      

Se considera util si modelul numarul 5:  , in sensul

desprinderii legaturilor de cauzalitate intre valoarea adaugata si:

-   activele de exploatare - Ae;

-   ponderea activelor corporale in total active de exploatare -   notata cu  ;

-   ponderea mijloacelor fixe in total active corporale -   notata cu ;

-   ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe -   notata cu  ;

-   valoarea productiei exercitiului la 1 leu mijloace fixe active -   notata cu   ;

-   rata valorii adaugate, respectiv valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului  -  

notata cu :

42
 1. Influenta activelor din exploatare:

2.Influenta ponderii activelor corporale in total activele de exploatare:

         

3.Influenta ponderii mijloacelor fixe in total active corporale:

          

4.Influenta ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe:

          

5.Influenta productiei exercitiului la 1 leu mijloace fixe active:

          

6.Influenta ratei valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului:

          

Concluziile ce s-ar putea degaja din aplicarea modelului ar putea fi:

-  cresterea valorii activelor de exploatare–practic capitalului real– constituie o premisa a

cresterii valorii adaugate;

-  modificarea ponderii activelor corporale, care prin partea activa a lor numita in literatura de
specialitate, capital tehnic poate determina (in context factorial) o marire sau o micsorare a
valorii adaugate. Legat de aceasta se poate avea in vedere semnificatia pe care o are
compozitia tehnica a activelor de exploatare pentru realizarea valorii adaugate;

-  eficienta activelor corporale caracterizata pe baza productiei exercitiului la 1 leu active

corporale poate exercita o influenta puternica asupra valorii adaugate;

-  rata valorii adaugate, respectiv valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului in

modelul utilizat denota o anume eficienta, de fapt o integrare a utilizarii factorilor productiei,
desfacerii marfurilor sau activitatii de consum si bineinteles valoarea adaugata la 1 leu
produse, ele insele sub impactul cheltuielilor materiale si preturilor de vanzare (pentru
produsele vandute si costurile pentru productia stocata si imobilizata).

O strategie a valorii adaugate cu cuantificari relativ precise, nu este posibila datorita

oscilatiilor efectelor valorice ale factorilor, determinate de mediul economico-financiar al
tranzitiei sau de mecanismele clasice ale economicei de piata.

43
 Se poate opera cu valori orientative pe perioade scurte de timp extrapoland evolutia:

*   fie in functie de timp;

*   fie in functie de una doua variabile independente cum ar fi: productivitatea muncii,
randamentul economic, cifra de afaceri s.a.m.d.

În functie de timp se procedeaza similar extrapolarii cifrei de afaceri.

În functie de o variabila independenta, ca de exemplu, productia medie pe un salariat,

valoarea adaugata ca rezultativa se extrapoleaza pe baza urmatoarei functii:

y = a + bx

  unde:

y–valoarea adaugata;

x–productia medie pe un salariat;

a si b–parametrii constanti ai ecuatiei stabiliti cu ajutorul

necunoscutelor ecuatiei normale sau direct cu formulele lui

Cramer.

Pentru ilustrare se poate accepta exemplul urmator ca numar de

observari:                                                                                                                                        
              

                                                                                       Tabelul 2.9

n y( ) x( ) x2 yx

 -mld. lei- -mil. lei-

1   6,02     20,0   400 120,40

2   6,20     22,0   484 136,40

3   6,65     24,0   576 159,60

4   7,64     27,0   729 206,28

5   9,28     32,0 1024 296,96

å 35,79 125 3213 919,64

Pe baza datelor din tabel avem urmatoarele rezultate:

      

44
 În conditiile unei preconizari a cresterii productiei medii pe un salariat la 34 milioane
lei, se estimeaza ca valoarea adaugata se va situa la 10,48 miliarde lei (± abaterea medie
patratica).

Pe langa sistemul extrapolarii evolutiei pe baza trendului respectiv al valorilor se pot

constitui scenarii prin iterarea valorilor probabile ale unor variabile.

De exemplu, calculandu-se efectul unor masuri tehnologice asupra producerii

consumurilor fizice la unele materii prime si materiale consumabile la o arie data de bunuri
sau la o arie (volum) previzionat al acestora se realizeaza conversia in spor de valoare
adaugata. Ca exemplu simplu poate servi urmatorul tabel:         

                                                                                                                                                        
                                                                                                                              

                                                                                       Tabelul 2.10

Nr Indicatori Pn Pn+1
.

crt

1. Valoarea adaugata (mil. lei) 927.524 x

2. Efectul masurilor de CSDT asupra reducerii   60.476 x

unor consumuri materiale convertite in

 valoarea adaugata pe baza preturilor din Pn

si aceluiasi  volum fizic al produselor

3. Valoarea adaugata corectata in conditiile x 988.000

 volumului si preturilor din Pn

La acestea se pot adauga influentele volumului fizic preconizat si preturile de vanzare

estimate.

5. Reflectarea valorii adaugate in principalii indicatori ai performantei economico-

financiare a firmei

4.5 Strategia aleasa

In strategia aleasa de noi ne vom folosi de măsura 1.2.3. Creşterea valorii

adăugate a produselor agricole.

Dezvoltarea agriculturii din teritoriu se poate face prin valoare adăugată

puţinelor produse agricole şi silvice locale. Astfel, chiar dacă o fermă rămâne la o

45
 exploataţie mică, va putea câştiga din procesarea materiei prime şi vânzarea
produselor obţinute sub marca de tradiţional.

Îmbunătăţirea marketingului reprezintă de asemenea o premisă a creşterii

competitivităţii. Prin urmare, crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare,
depozitare şi comercializare a produselor agro-alimentare devine o necesitate imediată
în vederea obţinerii de produse corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi
calitativ solicitărilor pieţei. Prin urmare se vor lua masuri in vederea imbunatatirii
acestuia.

La aceasta se adaugă necesitatea formării şi dezvoltării formelor asociative

(grupuri de producători) pentru a creşte puterea de valorificare a produselor locale.

Sprijinul pentru această măsură se acordă de asemenea si pentru realizarea de

investiţii corporale şi necorporale in vederea obtinerii produselor agricole tradiţionale,
cu potenţial de a deveni mărci locale.

Sprijiniti de aceasta măsura vom elabora:

 Proiecte care urmăresc introducerea de noi tehnologii şi eficientizarea

producţiei de miere.

 Proiecte care contribuie la îmbunătăţirea preluării, depozitării şi procesării

primare a mierii si a materialelor culese de la albine.

 Proiecte care urmăresc creşterea capacităţii de comercializare a produselor

obţinute, inclusiv de marketing şi promovare.

Eficienta unei strategii

Din punct de vedere al  cifrei de afaceri, valoarea adaugata se reflecta intr-o serie de
performante economico-financiare ale firmei, ca de exemplu:

1.suma profitului din exploatare:

              sau   

2. eficienta activelor de exploatare:

              sau 

   3. eficienta activelor corporale:

              sau  

46
 4. eficienta mijloacelor fixe:

             sau 

1.eficienta muncii (pe baza profitului pe un salariat):

              sau   

    5. eficienta capitalurilor:

  direct:      sau   

  prin profit:      sau   

Bibliografie

- http://gal-tinutulposadelor.ro/uploads/Masura_123_Actualizata.pdf

- http://www.rasfoiesc.com/business/management/ANALIZA-VALORII-
ADAUGATE-ELEME25.php

- http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Analiza-diagnostic-a-
valorii-a12.php

- Planificarea strategica, Paraschiv Vagu, 2014

47