HARTA VITICOLA A ROMANIEI

apev - romania © 2003

Localizare. Conditii pedoclimatice.

Localizare. Romania este situata in sud-estul Europei, la aceeasi latitudine cu Franta, manifestand totusi deosebiri
esentiale fata de aceasta sub raport climatic. Principalele elemente geografice care joaca si un rol moderator sub raport
climatic sunt Marea Neagra, Dunarea si Muntii Carpati. Lantul muntos acopera aproape jumatate din suprafata tarii,
ridicandu-se la inaltimi de circa 2500 m si inconjurand Podisul Translivaniei, situat la 400 m deasupra nivelului apei marii.
In sud, Dunarea curge printr-o campie nisipoasa, intorcandu-se spre nord catre delta sa si izoland Dobrogea cu
deschiderea ei spre Marea Neagra.
Climatul continental al tarii, cu veri calde si ierni reci, moderat de factori locali precum cei deja mentionati, solurile sale, in
general pietroase si bine umezite in zonele extra-carpatice, dar mai nisipoase si aluvionare in partea sudica si spre mare
si, nu in in cele din urma, expunerea generoasa la lumina soarelui si la “caldura” sufletului Romanilor sunt factorii cheie
care determina calitatea vinurilor produse in ceea ce multi ar numi-o o tara a vinului, binecuvantata de Dumnezeu .
Podgoriile
Suprafata ocupata cu vii pe rod era de 242.700 ha in 2010, reprezentand 1.7% din suprafata agricola a tarii. Participarea
acestui sector in valoarea productiei vegetale este de cca. 7,6% si de 4,1% in valoarea productiei agricole totale, iar vinul
este situat pe locul al treilea ca pondere in randul produsele agricole exportate.
Plantatiile cu vita de vie sunt dispersate pe intreaga suprafata tarii (vezi harta) in areale ce prezinta deosebiri din punct
de vedere ecoclimatic (i.e. maturare mai rapida, cu 4 – 5 saptamani, a strugurilor din acelasi soi in sud) si
ecopedologic (i.e. diferente generate de altitudine, pozitie, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc.), ele fiind din
ce in ce mai mult reunite in mod sintetic sub genericul terroir.
Tabel 1: Suprafata viticola a Romaniei in anii 2006 - 2010 (ha)
2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 255,030 250,030 249,170 247,635 242,700

Sursa: MAPAM

Table 2: Suprafata viticola pe regiuni (ha)

Regiuni 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 255,030 250,030 251,170 247,635 242,700
Moldova 87,023 86,179 85,893 85,700 83,500
Dobrogea 25,301 25,057 24,463 22,182 24,200
Muntenia 80,460 69,871 70,439 69,570 74,300
Oltenia 34,437 42,760 43,570 43,418 35,100
 Banat 4,368 4,117 3,763 3,700 3,700
Crisana si Maramures 10,973 11,527 11,284 11,184 11,100
Transilvania 12,468 11,462 11,758 11,873 10,800
Sursa: MAPAM si INSSE
Sub aspectul cultivarii vitei de vie, deosebim in afara regiunilor viticole, centre viticole, podgorii si plaiuri viticole.

Soiurile de struguri
Principalele vite nobile de origine vest europeana, cu caracteristici oenologice bine cunoscute si care au fost aclimatizate
cu succes in Romania, sunt urmatoarele:
- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir in categoria vinurilor rosii; si
- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris and Muscat Ottonel, in cea a vinurilor albe
Vitele autohtone cultivate in perioada post-filoxera, extrem de valoroase si care merita o descriere mai amanuntita in cele
ce urmeaza, sunt redate mai jos:
- Babeasca si Feteasca Neagra ca vinuri rosii;
- Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa ca

albe

Banat : Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare.
Crisana-Maramures: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare, Italian Riesling, Feteasca
Regala, Muscat Ottonel.
Dobrogea: Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir,
Merlot.
Moldova: Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Aligote, Cabernet Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra,
Grasa, Francusa, Galbena, Busuioaca.
Muntenia-Oltenia: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Italian
Riesling, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc.
Transilvania: Feteasca Alba, Traminer Rose, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Italian Riesling.
.
Productia de struguri
Evolutia recenta a productiei de struguri pentru vin a fost urmatoarea:
Table 3: Productia de struguri, pe regiuni viticole (tone)
Regiunea 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL, din care: 1061266 801870 885608 1028383 1028900
Moldova 413893 270689 394349 418560 418980
Dobrogea 63914 67531 64009 103568 82895
Muntenia 321787 222118 200105 261955 269400
Oltenia 180686 173296 145439 157393 166400
Banat 7425 9741 7778 12177 12211
Crisana-Maramures 31264 34383 40338 26995 28814
Transilvania 42297 23512 33590 47735 51200
Sursa: MAPAM si INSSE
Productia de vin
Evolutia productiei de vin in perioada 2006-2010 a fost urmatoarea:
Tabelul 4 – Productia de vin, pe principale regiuni viticole, in anii 2006-2010 (hl)
Regiunea 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL, din care: 6688000 5001900 6054000 6200000 5089800
Moldova 2861700 1940780 2450000 2500000 2035500
Dobrogea 482080 413440 613700 621000 400800
Muntenia 1912330 1542510 1859720 1600000 1530000
Oltenia 985400 715960 783700 954000 492200
Banat 56310 64050 35840 73000 57700
Crisana-Maramures 161110 178330 298700 162000 261300
Transilvania 229070 146830 112340 290000 312300
Sursa: MAPAM si
INSSE
 Tabelul 5 – Productia de vin pe tipuri, 2006-2010 (000 hl)

Articolul 2006 2007 2008 2009 2010

TOTAL, din care: 6,688.0 5,001.9 6,054.0 6,200.0 5,089.8
Albe 5,023.2 3,624.7 3,824.0 4,370.0 3,489.8
Rosii 1,664.7 1,377.2 2,230.0 1,830.0 1,600.0
Vinuri de consum curent 5,932.0 4,169.1 5,024.0 3,836.7 3,644.0
Vinuri de calitate, incl. DOC 756.0 832.8 1,030.0 1,619.0 1,445.8
Sursa: MAPAM si INSSE
Cererea interna
Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a
consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva
a producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii
promotionale.
In 2009, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 2006. Consumul individual
anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2008, situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa
37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul

5
inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%),
Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%).
Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica
marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de
realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general.
Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe
predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul total in 2009). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu
31,4%, intrucat vinurile rosé practic nu conteaza inca.
Oferta
Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 5,1 milioane hl in 2009 (6.0 milioane hl in 2007).
In cadrul acesteia, ponderea vinurilor de calitate cu denumiri de origine controlata detineau o pondere de doar 9,5% in
2009. Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an 18,8%, restul revenind vinurilor de
masa 71,6%. Sub aspectul culorii, vinurile albe detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 70%, fiind urmate de
vinurile rosii cu circa 30%.
Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind astfel industriei sansa (in mare parte
nefructificata) de a produce o gama foarte larga de vinuri de calitate. Specialistii apreciaza ca Romania poate produce
pana la 402 sortimente diferite de vinuri, din care 11 pentru consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si
349 cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate (DOC).
Comert exterior
Vinul, produs agroalimentar si medicament deopotriva, dispune de intreg potentialul necesar pentru a deveni unul din
principalele articole de export ale Romaniei, cu conditia ca sectorul vitivinicol sa fie sprijinit in mod adecvat cu scopul de
a-i mari competitivitatea, prin productivitate, calitate si tehnici promotionale superioare.
Exportul
In 2010, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de 23,0 milioane euro , insemnand o
revenire fata de anul 2008, cand volumul exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane euro. Tinta
valorica preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane euro.
Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor romanesti de vinuri, cu o pondere de
30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in 2010, desi in scadere fata de anul 2009, cand aceste ponderi erau de 44,0%
si, respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor Republicii Moldova (43,2% sub aspect
cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de
destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca.
Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna peste 80% din total (2009). Tabelele de
mai jos ofera o imagine a evolutiei comertului exterior cu vinuri al Romaniei in anii 2008-2010 (ordinea se bazeaza pe
valoare).
Tabelul 6 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2008
Tara hl ‘000 euro E/Litru
Germania 150.510 7.938 0,53
Marea Britanie 22.570 2.912 1,29
SUA 5.940 896 1,51
Fed. Rusa 17.920 830 0,46
Danemarca 6.160 581 0,94
Japonia 8.640 551 0,64
Israel 5.900 545 0,92
Suedia 5.970 488 0,82
Altele 29.900 2.996 1,00
Total 253.510 17.737 0,70
Tabelul 7 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2009
Tara hl ‘000 euro E/Litru
Germania 173.820 8.697 0,50
Marea Britanie 14.270 1.679 1,18
Rep. Moldova 50.300 1.407 0,28
Rep. Ceha 24.090 917 0,38
Japonia 15.320 880 0,57
SUA 5.390 878 1,63
Franta 22.320 624 0,28
Israel 5.950 573 0,96
Altele 83.250 4.014 0,48
Total 394.720 19.670 0,50
Sursa: CRCE

6
 Tabelul 8 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2010
Tara hl ‘000 E/Litru
Germania 152.360 7.476 0,49
Rep. Moldova 218.110 6.540 0,30
Marea Britanie 11.230 1.523 1,36
SUA 5.850 1.021 1,75
Rep. Ceha 35.180 895 0,25
Israel 8.,820 791 0,90
Danemarca 7.000 735 1,05
Italia 23.270 401 0,17
Fed. Rusa 6.740 294 0,44
Altele 35.970 3.368 0,94
Total 504.530 23.045 0,46
Sursa: CRCE
Importul
In 2010, importurile de vinuri s-au ridicat la 7.770 hl, in valoare de 1.762.000 euro, insemnand o crestere fata de anii
anteriori, cand ele se situau la niveluri mai reduse, nu atat cantitativ, cat valoric.
Principalele tari de provenienta a vinurilor importate au fost Franta, Germania, Italia si Spania, din randul tarilor
occidentale si Rep. Moldova si Ungaria, din randul tarilor estice.

Tabelul 9 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2008

Tara hl ‘000 euro E/Litru
Germania 4.360 397 0,91
Franta 1.040 226 2,18
Italia 760 187 2,47
Rep. Moldova 3.320 96 0,29
Spania 130 41 3,17
Ungaria 220 18 0,80
Altele 3.280 284 0,87
Total 13.100 1.250 0,95

Tabelul 10 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2009

Tara hl ‘000 euro E/Litru
Franta 1.320 390 2,94
Italia 940 213 2,27
Germania 1.300 194 1,50
Spania 430 134 3,10
Rep. Moldova 320 21 0,65
Ungaria 100 16 1,60
Altele 2.510 368 1,47
Total 6.930 1.337 1,93

Tabelul 11 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2010

Tara hl ‘000 euro E/Litru
Franta 1.510 660 4,38
Italia 2.200 530 2,40
Germania 690 166 2,41
Austria 170 22 1,27
Spania 150 57 3,66
Portugalia 80 35 4,54
Altele 2.970 292 0,98
Total 7.770 1.762 2,27

Sursa: CRCE
Reglementarea pietei interne
Pentru o buna bucata de timp, vinul a fost inclus, in mod nejustificat, in randul bauturilor spirtoase. Taxa pe valoarea
adaugata de 24%, ca si accizele riidicate , au contribuit la o diminuare a consumului de vin in favoarea altor bauturi,
precum berea si vodca, produse care au beneficiat de ample, costisitoare si foarte agresive campanii promotionale.

7
Locul Romaniei pe piata internationala a vinului
Sub raportul suprafetei cultivate cu vita de vie, ca si al productiei de struguri si de vin Romania se numara printre
principalele 10 tari producatoare de vin din lume, detinand pozitii avantajoase chiar si in comparatie cu celelalte tari
europene :
Locul 5 ca suprafata cultivata cu vita de vie (5,8% din totalul suprafetelor astfel cultivate in Europa), dupa tari ca Spania,
Franta, Italia si Portugalia.
Locul 6 din punctul de vedere al productiei de struguri (3,6% din totalul productiei europene), dupa Italia, Franta, Spania,
Germania si Grecia.
Locul 6 din punctul de vedere al productiei de vin (2,9% din totalul productiei europene), dupa Franta, Italia, Spania,
Germania si Portugalia.
Tabelul 12 – Ierarhia tarilor producatoare de vin din Europa, 2009 (%)

Nr. Podgorii Productia de struguri Productia de vin

Crt. Tara % Tara % Tara %
1 Spania 26,0 Italia 29,7 Franta 30,5
2 Franta 20,6 Franta 25,2 Italia 26,8
3 Italia 18,8 Spania 16,7 Spania 16,3
4 Portugalia 5,8 Germania 4,6 Germania 5,1
5 Romania 5,8 Grecia 3,9 Portugalia 3,7
6 Grecia 2,9 Romania 3,6 Romania 2,.9
7 Bulgaria 2,7 Portugalia 2,9 Ungaria 2,8
8 Rep. Moldova 2,6 Ungaria 2,5 Grecia 22,4
9 Germania 2,4 Ucraina 1,6 Fed. Rusa 1,6
10 Ucraina 2,4 Moldova 1,4 Austria 1,2
11 Ungaria 2,1 Bulgaria 1,3 Bulgaria 1,0
Sursa: FAO
Tabelul 13 – Industria vinului din Romania (Prezentare sintetica)

ITEM 2000 2001 2002

Suprafata cultivata cu vita de vie (‘000 ha) 251.2 247.6 242.7
Productia de struguri de vin (‘000 tons) 885.6 1,028.4 1,028.9
Productia de vin (‘000 hl), din care: 6,054.0 6,200.0 5,089.8
Albe 3,824.0 4,370.0 3,489.8
Rosii 2,230.0 1,830.0 1,600.0
Vinuri de consum curent 5,024.0 3,836.7 3,644.0
Vinuri de calitate si cu DOC 1,030.0 1,619.0 1,445.8
Consumul de vin (‘000 hl) 656.3 459.2 496.4
Consumul anual individual de vin (litri) 29.1 20.4 22.0
Exportul valoric de vin (mil. Euro) 17.74 19.67 23.04
Exportul cantitativ de vin (mil. hl) 253.5 394.7 504.5
Importul valoric de vin (mil. Euro) 1.25 1.34 1.76
Importul cantitativ de vin (mil. hl) 13.1 6.9 7.8
Sursa: MAPAM, CRCE si INS SE

8
Vinurile romanesti
Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o
mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri
pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu
denumiri de origine controlata (DOC).
Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce:
- Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii)
- Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe)
De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza:
- Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii)
- Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe)

Moldova - cetatea vinului

Având forma unui strugure pe hartă, Republica Moldova este situată în sud-estul Europei, între
Ucraina și România, în bazinul Mării Negre, locul de origine al viței-de-vie. Relieful Moldovei este
fragmentat, predominat de dealuri joase, de podișuri și câmpii însorite străbătute de numeroase
râușoare revărsate în cele două râuri Prut și Nistru, ce duc la Marea Neagră. Clima este continentală,
pe alocuri cu influențe maritime. Situate între latitudinea 46-47˚, la fel ca și alte regiuni vitivinicole
renumite din Europa, viile dispun de un terroir propice producerii vinului de calitate, roșu în
regiunile de sud și alb preponderent în centrul țării.

Republica Moldova dispune de 112 mii ha de viță de vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri
tehnice. Arealul viticol este repartizat în 4 regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest),
Ștefan Vodă (sud-est), Codru (centru), Bălți (nord); primele trei fiind destinate producerii vinurilor
cu indicație geografică protejată.

Sortiment viticol în Moldova

Viticultura Republicii Moldova corespunde tendințelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-
europeană, caucaziană, dar și autohtonă. Arealul viticol constituie circa 112 mii ha plantate cu Vitis
Vinifera, dintre care 70 % plantate cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay,
Aligote, etc.), preponderent în zona Codru și 30% soiuri roșii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot
Noir, Saperavi, etc.), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupa 36 % din podgorii.
Autenticitatea și unicitatea vinului moldovenesc este asigurat prin soiurile autohtone, care reprezintă
10% din suprafețe, printre care: Feteasca Albă, Feteasca Regala, Feteasca Neagră, Rara Neagră,
Plăvai, Viorica etc.

Filiera vitivinicolă – sector strategic al

Moldovei
Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din
Republica Moldova,angajează peste 250 mii de cetățeni la cele 140 întreprinderi vitivinicole.
Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafața țării și 7% din
terenurile arabile .
Din Republica Moldova merg la export anual peste 67 de milioane de sticle de vin,majoritatea fiind
vinuri rosii.

Investiitiile in ultimii 10 ani in plantatiile viticole si in echipamente sunt de aproximativ 330

milioane de euro.

Principalele tari din Est importatoare de vin din Republica Moldova:

-Rusia

-Kazahstan

-Ucraina

-Belarus

Principalele tari din Vest importatoare de vin din Republica Moldova:

-Polonia

-Cehia

-Romania

-USA