Extras CF 2020

CAPITOLUL V - Impozitul pe dividende

!!!!!!!ART. 43 - Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende

(1) O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are
obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de
stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra
dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se
plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
plătește dividendul.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul în care dividendele distribuite nu au
fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul
pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor,
respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-
au aprobat situațiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele
distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale,
dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz,
persoana juridică română care primește dividendele îndeplinește condițiile prevăzute la alin.
(4).
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană
juridică română unei alte persoane juridice române, dacă persoana juridică română care
primește dividendele deține, la data plății dividendelor, minimum 10% din titlurile de
participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plății
acestora inclusiv.
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană
juridică română:
a) fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative;
b) organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce decurg
din calitatea de acționar al statului/unității administrativ-teritoriale la acea persoană juridică
română.
NM: CAPITOLUL V - Impozitul pe dividende
Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende

42. Nu intră sub incidența prevederilor art. 43 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende,
distribuirile cuprinse în excepțiile prevăzute la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal.

ART. 7 - Definiții ale termenilor comuni

11. dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant, drept
consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare
existente, ca urmare a unei operațiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;
b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare proprii de
către persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
e) o distribuire de prime de emisiune, propor țional cu partea ce îi revine fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu opera țiuni de reorganizare, prevăzute la art. 32 și
331.
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal și se supun aceluia și regim fiscal ca veniturile din
dividende:
(i) câștigurile obținute de persoanele fizice din de ținerea de titluri de participare, definite de legisla ția în
materie, la organisme de plasament colectiv;
1
Fuziune, divizare totală/parțială, transfer de active și titluri de participare între pjRo, schimburi de ac țiuni între societă ți Ro
și alte state membre UE.
(ii) veniturile în bani și în natură distribuite de societă țile agricole, cu personalitate juridică, constituite
potrivit legislației în materie, unui participant la societatea respectivă drept consecin ță a de ținerii păr ților
sociale.

TITLUL VI - Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul

pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România

CAPITOLUL I - Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

ART. 221 - Contribuabili

Nerezidenții care obțin venituri impozabile din România au obliga ția de a plăti impozit conform
prezentului capitol și sunt denumiți în continuare contribuabili.
ART. 222 - Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe veniturile obținute din România
de nerezidenți, se aplică asupra veniturilor brute impozabile ob ținute din România.
ART. 223 - Venituri impozabile obținute din România
(1) Veniturile impozabile obținute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în
străinătate, sunt: a) dividende de la un rezident;
ART. 224 - Reținerea impozitului din veniturile impozabile ob ținute din România de nereziden ți
(1) Impozitul datorat de nereziden ți pentru veniturile impozabile ob ținute din România se calculează, se
reține, se declară și se plătește la bugetul de stat de către plătitorii de venituri. Impozitul re ținut se
declară până la termenul de plată a acestuia la bugetul de stat. Norme metodologice
[...]
(3) Prin plată a unui venit se înțelege îndeplinirea obligației de a pune fonduri la dispozi ția creditorului în
maniera stabilită prin contract sau prin alte în țelegeri convenite între păr ți care conduc la stingerea
obligațiilor contractuale. Norme metodologice
(4) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:
[...]
b) 5% pentru veniturile din dividende prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a);
(5) Impozitul se calculează, respectiv se re ține în momentul plă ții venitului, se declară și se plăte ște la
bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se
calculează, se reține, se declară și se plăte ște, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pie ței
valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata venitului
către nerezidenți. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite ac ționarilor sau asocia ților
până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situa țiile financiare anuale, impozitul pe dividende se
declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a
primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situa țiile financiare anuale,
după caz. Impozitul nu se calculează, nu se re ține și nu se plăte ște la bugetul de stat pentru
dividendele distribuite și neplătite până la sfâr șitul anului în care s-au aprobat situa țiile financiare
anuale, dacă în ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz,
persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndepline ște condi țiile prevăzute la art. 229 alin. (1)
lit. c). Norme metodologice
[...]
(9) Pentru orice venit impozitul care trebuie re ținut, în conformitate cu prezentul capitol, este impozit
final.
ART. 229 - Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitol
(1) Sunt scutite de impozitul pe veniturile ob ținute din România de nereziden ți următoarele venituri:
[...]
c) dividendele plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România,
înființată potrivit legislației europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii
Europene ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene,
situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, dacă:
1. persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndepline ște cumulativ următoarele condi ții:
(i) este rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene și are una dintre formele de organizare
prevăzute în anexa nr. 1 la titlul II;
(ii) este considerată a fi rezidentă a statului membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legisla ția
fiscală a statului respectiv și, în temeiul unei conven ții privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un
stat terț, nu se consideră că este rezidentă în scopul impunerii în afara Uniunii Europene;
(iii) plătește, în conformitate cu legisla ția fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei op țiuni sau
exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul II sau un impozit similar impozitului pe
profit reglementat la titlul II;
(iv) deține minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană juridică română pe o perioadă
neîntreruptă de cel puțin un an, care se încheie la data plă ții dividendului.
2. beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente într-un stat
membru al Uniunii Europene situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, iar persoana juridică
străină pentru care sediul permanent își desfă șoară activitatea trebuie să întrunească cumulativ
condițiile prevăzute la pct. 1, subpct. (i) - (iv) și profiturile înregistrate de sediul permanent să fie
impozabile în statul membru în care acesta este stabilit, în baza unei conven ții pentru evitarea dublei
impuneri sau în baza legislației interne a acelui stat membru;
3. persoana juridică română care plăte ște dividendul îndepline ște cumulativ următoarele condi ții:
(i) este o societate înființată în baza legii române și are una dintre următoarele forme de organizare:
societate pe acțiuni, societate în comandită pe ac țiuni, societate cu răspundere limitată, societate în
nume colectiv, societate în comandită simplă;
(ii) plătește impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei op țiuni sau exceptări.
Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică cu sediul social în România, înfiin țată potrivit
legislației europene, care plătește dividendul, trebuie să plătească impozit pe profit, potrivit prevederilor
titlului II, fără posibilitatea unei op țiuni sau exceptări; Norme metodologice
ART. 230 - Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conven țiilor de evitare a dublei impuneri
și a legislației Uniunii Europene
(1) În înțelesul art. 224, dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o
convenție pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică venitului impozabil ob ținut de
către acel contribuabil din România nu poate depă și cota de impozit prevăzută în conven ția care se
aplică asupra acelui venit. În situa ția în care sunt cote diferite de impozitare în legisla ția internă sau în
convențiile de evitare a dublei impuneri, se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă un
contribuabil este rezident al unei țări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului
impozabil obținut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în legisla ția
internă, legislația Uniunii Europene sau în conven țiile de evitare a dublei impuneri. Legisla ția Uniunii
Europene se aplică în relația României cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cu statele cu
care Uniunea Europeană are încheiate acorduri de stabilire a unor măsuri echivalente. Norme
metodologice
(2) Pentru aplicarea prevederilor conven ției de evitare a dublei impuneri și a legisla ției Uniunii
Europene, nerezidentul are obliga ția de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plă ții venitului,
certificatul de rezidență fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de reziden ță,
precum și, după caz, o declarație pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condi ției de
beneficiar în situația aplicării legisla ției Uniunii Europene. Dacă certificatul de reziden ță fiscală,
respectiv declarația ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică
prevederile prezentului titlu. În momentul prezentării certificatului de reziden ță fiscală și, după caz, a
declarației prin care se indică calitatea de beneficiar se aplică prevederile conven ției de evitare a dublei
impuneri sau ale legislației Uniunii Europene și se face regularizarea impozitului în cadrul termenului
legal de prescripție. În acest sens, certificatul de reziden ță fiscală trebuie să men ționeze că beneficiarul
venitului a avut, în termenul de prescrip ție, reziden ța fiscală în statul contractant cu care este încheiată
convenția de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau într-un stat cu care Uniunea
Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri echivalente pentru toată perioada în care s-
au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legisla ției Uniunii Europene
va fi dovedită prin certificatul de reziden ță fiscală și, după caz, declara ția pe propria răspundere a
acestuia de îndeplinire cumulativă a condi țiilor referitoare la: perioada minimă de de ținere, condi ția de
participare minimă în capitalul persoanei juridice române, încadrarea în una dintre formele de
organizare prevăzute în titlul II sau în prezentul titlu, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de
impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei op țiuni sau exceptări. Certificatul
de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plă țile este valabil și în primele 60 de
zile calendaristice din anul următor, cu excep ția situa ției în care se schimbă condi țiile de reziden ță.
Norme metodologice
(3) Persoanele fizice care sosesc în România și au o ședere în statul român pe o perioadă sau mai
multe perioade ce depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive,
care se încheie în anul calendaristic vizat au obliga ția completării formularelor prevăzute la alin. (7), la
termenele stabilite prin norme.
(4) În cazul în care s-au făcut rețineri de impozit ce depă șesc cotele din conven țiile de evitare a dublei
impuneri, respectiv din legisla ția Uniunii Europene, suma impozitului re ținut în plus se restituie potrivit
prevederilor Codului de procedură fiscală.
(5) Intermediarii, definiți potrivit legisla ției în materie, prin care persoanele fizice nerezidente ob țin
venituri din transferul titlurilor de valoare emise de reziden ți români au următoarele obliga ții:
a) să solicite organului fiscal din România codul de identificare fiscală pentru persoana nerezidentă
care nu deține acest număr;
b) să păstreze originalul sau copia legalizată a certificatului de reziden ță fiscală sau un alt document
eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribu ții în domeniul certificării reziden ței
conform legislației interne a acelui stat, înso țit/înso țită de o traducere autorizată în limba română;
c) să calculeze câștigul/pierderea la fiecare tranzac ție efectuată pentru contribuabilul persoană fizică
nerezidentă;
d) să calculeze totalul câștigurilor/pierderilor pentru tranzac țiile efectuate în cursul anului pentru fiecare
contribuabil persoană fizică nerezidentă;
e) să transmită în formă scrisă către fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă informa țiile privind
totalul câștigurilor/pierderilor, pentru tranzac țiile efectuate în cursul anului fiscal, până la data de 31
ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior;
f) să depună anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior, la organul
fiscal competent o declarație informativă privind totalul câ știgurilor/pierderilor, pentru fiecare
contribuabil.
Persoana fizică nerezidentă nu are obliga ția de a declara câ știgurile/pierderile, pentru tranzac țiile
efectuate în cursul anului, dacă prin conven ția de evitare a dublei impuneri încheiată între România și
statul de rezidență al persoanei fizice nerezidente nu este men ționat dreptul de impunere pentru
România și respectiva persoană prezintă certificatul de reziden ță fiscală. Norme metodologice
(6) Macheta certificatului de reziden ță fiscală pentru persoane rezidente în România, precum și
termenul de depunere de către nereziden ți a documentelor de reziden ță fiscală, emise de autoritatea
din statul de rezidență al acestora, se stabilesc prin norme.
(7) Machetele Chestionar pentru stabilirea reziden ței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România și
Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România se stabilesc
prin norme.
ART. 231 - Declarații anuale privind re ținerea la sursă
(1) Plătitorii de venituri cu regim de re ținere la sursă a impozitelor, cu excep ția plătitorilor de venituri din
salarii, conform prezentului titlu, au obliga ția să depună o declara ție privind calcularea și re ținerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie
inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
[...]
ART. 232 - Certificatele de atestare a impozitului plătit de nereziden ți
(1) Orice nerezident poate depune o cerere la organul fiscal competent, prin care va solicita eliberarea
certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat. Norme metodologice
(2) Organul fiscal competent are obliga ția de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de
nerezidenți.
(3) Forma cererii și a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum și condi țiile de
depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.