Povestea uleiului de măceșe a început în timpul celui de-al doilea război mondial.

Modestul fruct a fost în multe situații

salutar, în așa vremuri tulburi. Englezii au preparat cu el sirop medicinal și l-au folosit ca leac pentru multe afecțiuni –
în principal digestive – dar și pentru întărirea sistemului imunitar.
Obținut prin presarea la rece a semințelor fructului, uleiul de măceșe e o bogăție de vitamine (A, C, D și E),
antioxidanți și acizi grași esențiali. Singura pretenție pe care o are, pentru a nu-și pierde proprietățile, e să fie ținut la
frigider. Sau măcar departe de o sursă de căldură și lumină.
Uleiul de măceșe e prea bun ca să stea ascuns
 sistem imunitar – vit C (100 g măceșe = 1 kg portocale), infecții
 problemele digestive –tranzit intestinal rapid, grețuri și intoxicații
 afecțiuni hepatice, parazițil intestinali
 reducerea durerii și a inflamații - artroză – cu regularitate, în cada cu apă, diminuează intensitatea durerilor.
 adjuvant în hipercolesterolemie, prevenirea aterosclerozei, afecțiuni rinichi, vezica urinară
 previne formarea calculilor renali.
 tonic cardiovascular, menținerea permeabilității și elasticității capilarelor.
 vindeca răni, zgârieturi, arsurilor, eczeme și cicatrici
 estomparea cearcănelor, hidrat. pielii, iluminare ten, mici imperfecțiuni și atenuare ridurilor fine - nu lasă pielea
grasă sau lipicioasă =ten uscat / gras.
 păr uscat, degradat ( provit A).