INSTITUTUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DIN MOLDOVA

CATEDRA ECONOMIE MONDIALĂ ȘI RELAȚII ECONOMICE

INTERNAȚIONALE

Specialitatea 041 Comerț Internațional

TEZA DE MASTER

ANALIZA ZONELOR ECONOMICE LIBERE ŞI ROLUL

ACESTORA ÎN DEZVOLTАREA COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL

Sef Catedră REI: E.Badarau, dr., lect. univ.

Semnătura__________________________

Conducător ştiinţific: T.Andreeva, dr., conf. univ.

Semnătura_______________________________

Autorul: Curbanov Alemcul gr.2MCI1

Semnătura______________________

CHIŞINĂU-2020

CUPRINS
Lista abrevierilor……………………………………..……………………………………………..3
Adnotare (rom)...................................................................................................................................4
Adnotare (rus) ....................................................................................................................................5
Adnotare (engl) ..................................................................................................................................6
Introducere .........................................................................................................................................7
1 CONCEPŢII GENERALE PRIVIND ZONELE ECONOMICE LIBERE.............................12
1.1 Esenţa şi evoluţia istorică a zonelor economice libere.................................................................12
1.2 Caracteristicile şi clasificarea zonelor economice libere..............................................................16
1.3 Necesitatea dezvoltării şi diversitatea avantajelor oferite de zonele economice libere în contexul
comerţului internaţional................................................................................................................24
Concluziile primului capitol...............................................................................................................28
2 ACTIVITATEA ZONELOR ECONOMICE LIBERE ÎN REPUBLICA
MOLDOVA......................................................................................................................................29
2.1 Dinamica dezvoltării zonelor economice libere în Republica Moldova......................................29
2.2 Particularităţile şi eficienţa zonelor economice libere în Republica Moldova.............................34
2.3 Analiza comparativă a zonelor economice libere în ansamblul economiei Republicii Moldova şi
în dezvoltarea comerţului internaţional .............................................................................................45
Concluzii pentru al doilea capitol…………………………………………………………………...49
3 PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE A ZONELOR ECONOMICE LIBERE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA..............................................................................................................51
3.1. Posibilitatea de dezvoltare a zonelor economice libere în Republica Moldova prin atragerea
investiţiilor străine şi facilităţile acordate investitorilor.....................................................................51
3.2. Perspectivele de dezvoltare a zonelor economice libere prin prisma problemelor şi
oportunităţilor.....................................................................................................................................55
3.3. Direcţiile de dezvoltare a zonelor economice libere în Republica Moldova ..............................63
Concluzii pentru capitolul al treilea………………………………………………………………...68
Concluzii şi recomandări.................................................................................................................69
Bibliografie .......................................................................................................................................74
Anexe.................................................................................................................................................80
Declaraţia privind propria răspundere…………………………………………………………..88
Lista abrevierilor

2
ZEL – Zone economice libere
RM – Republica Moldova
CEE - Comunitatea Economică Europeană 
Art. – articol
p. - pagina
PF - porturi libere franco
AL - aeroporturi libere
PL - perimetre libere (free perimeter)
ZT - zonă de tranzit
ZPE - zone prelucrătoare de export
ZPI - zone de promovare a investiţiilor
ZLC - zone libere comerciale
O.N.U.D.I. - Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială

ADNOTARE
La teza de master, scrisă la tema:

3
 ANALIZA ZONELOR ECONOMICE LIBERE ŞI ROLUL ACESTORA ÎN
DEZVOLTАREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
Curbanov Alemcul, gr. 2MCI1
Conducător ştiinţific: T.Andreeva, dr., conf. univ.
Chişinău 2020

În proiectul de master se finalizează investigaţiile problematicii cu referire la activitatea şi

particularităţile ZEL, precum şi consecinţele acestora asupra dezvoltării comerţului internaţional
şi a economiei naţionale în integru.
Actualitatea temei este condiţionată de necesitate abordării ştiinţifice a impactului ZEL
asupra dezvoltării economice, în special prin eficienţa economică a investiţiilor. Necesitatea
cercetării aspectelor privind cereşterea eficienţei investiţiilor prin implementarea ZEL este
determinată de faptul, că pentru RM, cît şi pentru alte state ale Europei de Est, ZEL constituie un
factor al progresului economic şi social.
Majoritatea‚ ţărilor poziţionate la diferite faze de dezvoltare şi-au determinat oazele
geografice de dezvoltare pentru companii,care posedă facilităţi fiscale sau sunt lipsite complect de
impozite. Aceste regiuni sunt cunoscute ca Zone Economice Libere. Trasîndu-şi obiectivele
prioritare în vederea atragerii investiţiilor naţionale şi internaţionale,stimulării fluxurilor
comerciale, în RM a fost primită „ Legea cu pvire la ZEL” N 440-XV din 27 iulie 2001.
La etapa actuală în RM activează următoarele ZEL: Expo-Business Chiţinău, Ungheni-
Business, Otaci-Business, Valcaneş,Taraclia, Tvardiţa şi Bălţi.
Zonele Economice Libere din Moldova oferă posibilităţi prioritare pentru investitori, care î-
şi alocă resursele monetare în diferite forme de activităţi antreprenoriale.Paleta producţiei
industriale, formată în ZEL, se diferenţiază în dinamica ultimilor 10 ani.
În analiza materialului investigat se argumentează rolul şi particularităţile ZEL în
dezvoltarea eficientă a economiei autohtone prin asimilarea investiţiilor, stimularea fluxurilor
comerciale şi formarea locurilor de muncă.
Structura tezei: lista abrevierilor, Întroducere, 3 capitole, concluzii şi recomandări,
bibliografia compusă din 88 de surse, 5 anexe, 78 de pagini text, 7 figuri, 6 tabele.
Cuvintele Cheie: Comerţ internaţional, zone economice libere, economie mondială, investiţii
internationale, dezvoltare economică.
АННОТАЦИЯ
На магистерскую работу по теме:
АНАЛИЗ СВОБОДНЫХ ЭКОНОМИЧЕСКИХ ЗОН И ИХ РОЛЬ В РАЗВИТИИ
МЕЖДУНАРОДНОЙ ТОРГОВЛИ
4
 Курбанов Алемкул, гр. 2MCI1
Научный руководитель: Т.Андреева, др., конф.унив. Кишинэу, 2020.
В магистерском проекте решается проблема исследования и анализа фактической
деятельности свободных экономических зон, а также последствий, которые они оказывают
на развитие национальной экономики Молдова и международную торговлю.
Актуальность темы исследования обусловлена необходимостью для многих стран, в
том числе Республики Молдова, установить взаимосвязи и взаимозависимости в рамках
реалистичных и неизбежных тенденций мировой экономики, в свете исследований
относительно их эволюции на национальном, региональном и глобальном уровнях.
Многие страны, находящиеся на разных уровнях экономического развития
определили специальные географические области, где компании облагаются льготным
налогом или не облагаются вообще. Эти области известны как СЭЗ. Для достижения таких
целей, как привлечение отечественных и иностранных инвестиций, стимулирования
экспорта и создания новых рабочих мест в Республике Молдова, был принят “Закон о
свободных экономических зонах” № 440-XV oт 27 июля 2001. В настоящее время в Молдове
действуют следующие СЭЗ: Экспо-Бизнес-Кишинев, Унгены-Бизнес, Отачь-Бизнес,
Вулканешть, Тараклия, Твардица, Бельцы.
Все молдавские СЭЗ предоставляют льготные условия для местных и иностранных
инвесторов, которые могут вкладывать средства в различные виды предпринимательской
деятельности. Диапазон промышленных товаров, произведенных в СЭЗ, значительно
диверсифицирован в течение последних нескольких лет. Инвесторы в молдавских СЭЗ
имеют гарантии и защищены от изменений в законодательстве на срок до 10 лет, а
законодательство предусматривает дополнительные стимулы, гарантии и льготы для
инвесторов свободной экономической зоны.
В исследовании приводятся аргументы в пользу необходимости для Республики
Молдова развивать СЭЗ и технопарки, для привлечения значительных инвестиций в
ближайшем будущем, стимулирования экспорта и создания новых рабочих мест.
Структура работы. Список сокращений, введение, три главы, выводы и рекомендации,
библиография из 88 наименований, 5 приложений, 78 страниц основного текста, 7 рисунков,
6 таблиц. Ключевые слова. Международная торговля, свободные экономические зоны,
мировая экономика, иностранные инвестиции, экономическое развитие.
ANNOTATION
to the Masteral Thesis on the theme:
ANALYSIS OF FREE ECONOMIC ZONES AND THEIR ROLE IN THE
DEVELOPMENT OF INTERNATIONAL TRADE
5
 Curbanov Alemcul, gr. 2MCI1
Scientific adviser: T.Andreeva, PhD., assist.prof.
Chishinau, 2020
The problem tackled in the research project refers to the analysis of the actual activity of
Free Economic Zones, as well as the effects it has on the development of the national economy of
Moldova.
The authenticity of the subject emerges from the necessity of the many countries, including
the Republic of Moldova, to establish its interrelations and interdependencies within the realistic
and inevitable tendencies of the World Economy, in light of the studies regarding their evolution at
the national, regional and global levels.
Many countries that encourage economic development have designated special geographic
areas, where companies are taxed very lightly or not at all. These are known as Free Economic
Zones (FEZs). In order to achieve such objectives as attracting local and foreign investments,
stimulating exports and creating new jobs in the Republic of Moldova, has been enacted the “Law
on the Free Economic Zones N. 440-XV of July 27, 2001”. At present the following FEZs are open
in Moldova: Expo-Business-Chisinau, Ungheni-Business, Otaci-Business, Valkanes, Taraclia,
Tvardita, Balti.
All Moldovan Free Economic Zones provide preferential conditions to local and foreign
investors that can invest in different types of entrepreneurial activities. The range of industrial
goods produced in the FEZs has diversified significantly during the last few years.
Investors in Moldovan FEZs are guaranteed against, and protected from changes in
legislation for a period of up to 10 years, and the legislation provides further incentives, guarantees
and privileges for Free Economic Zone investors.
Within the thesis are brought numerous arguments supporting the need for the Republic of
Moldova to develop the free economic zones and industrial parks, for attracting significant
investments in the near future, stimulating exports and creating new jobs in the Republic of
Moldova.
Thesis structure: introduction, three chapters, conclusions and recommendations,
bibliography of 88 sources, 5 annexes, 78 pages of basic text, 7 figures, 6 tables.
The keywords: International trade, free economic zones, world economy, foreign
investment, economic development.
INTRODUCERE

6
 Una dintre caracteristicile evoluției economiei mondiale în ultimele decenii o constituie
integrarea crescandă a economiilor naționale. Aceasta se manifestă în primul rînd prin expansiunea
mai rapidă a schimburilor comerciale decît creșterea producției pe plan mondial, în paralel cu
intensificarea fluxurilor monetar-valutare internaționale.
Unul dintre obiectivele tranziției la economia de piață a devenit realizarea unei economii
deschise, cu o inserție activă pe plan mondial, menită să sprijine transformările economice interne.
În această evoluție complexă și uneori contradictorie, de regionalizare și internaționalizare a
economiilor, zonele economice libere (ZEL) reprezintă o structură aparte pe linia favorizării
inserției în economia mondială.
Actualitatea temei de cercetare. Economia naţională, precum şi întreaga economie
mondială se gasesc, la acest început de secol şi mileniu, într-o perioada de succesiune către o
economie globală, în care inovaţia tehnologică, cunoasterea şi informaţiile ocupă un loc central în
preocupările entităţilor private şi statale. Strategia naţională de dezvoltare economică a Republicii
Moldova, ca obiectiv principal, urmăreşte funcţionarea unei economii de piaţă viabile, compatibilă
cu principiile, mecanismele şi politicile Uniunii Europene. Această strategie vizează, în mare parte,
asigurarea unei creşteri economice durabile prin modernizarea şi dezvoltarea întregului mediu
social-economic. În acest context, zonele economice libere (ZEL) constituie o dimensiune
importantă a politicilor de restructurare şi modernizare în cadrul unei economii bazate pe cunoştinţe
competitive şi dinamice.
Actualitatea temei de master este condiţionată de necesitatea abordarii ştiinţifice a
impactului factorului zonelor economice libere asupra dezvoltarii economice, în special prin
eficienţa economică a investiţiilor. Necesitatea cercetării aspectelor privind creşterea eficienţei
investiţiilor prin implementarea ZEL este determinată de faptul că pentru Republica Moldova, ca,
de altfel, şi pentru alte state ale Europei de Est, ZEL constituie un factor esential al progresului
economic şi social, respectiv diversificarea şi creşterea calitativă a tuturor factorilor de producţie,
suplimentarea numarului de locuri de muncă, sporirea productivităţii muncii, înnoirea producţiei,
astfel, devenind un element determinant în cucerirea pieţelor şi menţinerea competitivităţii
întreprinderilor autohtone şi a economiei naţionale, orientate spre calea integrării economice.
Scopul tezei de master. Constă în determinarea importanţei ZEL pentru teritoriile în care
activează, rolul lor în economia naţională, precum şi integrarea acesteia în comerţul mondial prin
intermediul ZEL, specificarea particularităţilor la estimarea eficienţei proiectelor şi perfecţionarea
metodelor de evaluare a eficienţei economice în ZEL în inovaţii din sectorul real al economiei,
ţinând cont de efectele multiplicatoare asupra economiei naţionale.
7
 Crearea unor ZEL în Moldova, în este privită sceptic de mai mulţi economişti. Argumentul
de bază este că ZEL din Moldova nu au devenit paradise economice, iar impactul lor asupra
economiei moldoveneşti este minor. Într-adevăr, în timp ce ca cifră de creştere, rezultatele par a fi
impresionante ca valoare absolută acestea sunt infime.
Orientate, în fond, spre prestarea serviciilor, zonele economice libere abia în ultimii ani s-au
„reprofilat" pe industrie, astfel ca în 2020 aceasta să atingă o pondere de 80,6%. Însă producţia
industrială în aceste zone reprezentă doar circa cinci la sută din indicatorul respectiv pe ţară. Din
cele şapte zone economice libere existente astăzi, două practic nu funcţionează sau desfăşoară
activităţi limitate auxiliare şi de import-export. Din acest punct de vedere, zonele respective nu
corespund scopurilor şi intenţiilor care s-au urmărit prin crearea acestora.
În acest context, ne-am propus în studiul respectiv să elucidăm problemele, care împiedică
ca zonele libere din Republica Moldova să devine ceea ce acestea ar fi trebui să devină conform
scopurilor pentru care au fost create: oaze de atragere a investiţiilor străine şi locale, centre
importante de producţie şi export, care ar stimula creşterea economică per ansamblu a ţării, ar crea
un număr important de locuri de muncă, ar contribui semnificativ la suplimentarea veniturilor
bugetare şi prin aceasta ar impulsiona dezvoltarea locală şi regională. De asemenea, în contextul
aprecierilor controversate privind rolul şi importanţa acestor zone pentru economie, precum şi a
oportunităţii, în general, a existenţei unor astfel de zone, vom încerca să apreciem care sunt
perspectivele acestora în raport cu problemele evidenţiate şi cu contextul general al economiei
Moldovei, precum şi cum se raportează rezultatele acestora în raport cu indicatorii similari şi
experienţa zonelor economice libere pe plan mondial.
Obiectivele trasate ale tezei de master:
1. Analiza conceptului de ZEL, analiza conceptului de eficienţa economică şi conţinutului
economic al acesteia, definirea noţiunii de „zone economice libere” şi conţinutului acesteia
ca categorie economică, specificarea rolului ZEL şi contribuţia acesteia la creşterea eficienţei
economice în condiţiile economiei de piata şi, de asemenea, argumentarea necesităţii
investiţiilor în inovaţii şi caracterizarea surselor de finanţare a acestora.
2. Cercetarea rolului ZEL în economia naţională a Republicii Moldova şi fundamentarea
dependenţelor tehnologice între ramurile economiei naţionale prin balanţa legăturilor dintre
ramuri.
3. Precizarea metodelor de estimare a eficienţei investiţiilor şi evidenţierea particularităţilor ce
apar la ea.
4. Valuarea eficienţei investiţiilor pentru ZEL în contecstul comerţului interneţional.

8
 5. Elaborarea recomandărilor privind dezvoltarea ulterioară a ZEL în Republica Moldova
Gradul de studiere a temei investigate. Eficienţa economică, în general, precum şi
eficienţa economică a investiţiilor a stat la baza unor studii şi cercetări aprofundate, constituind
preocuparea tuturor generaţiilor, având aceeaşi importanţă şi în zilele noastre.
Astfel, acest domeniu a fost şi este, în continuare, studiat destul de vast în lucrarile ştiinţifice
ale specialiştilor de peste hotare, precum şi ale celor din ţara noastră. ZEL au constituit obiectul de
studiu al multor cercetători din centrele ştiinţifice de excelenţă din ţară şi de peste hotare. Astfel, au
aparut lucrări care atestă începutul unor căutari profunde în domeniul respectiv. Actualmente,
intensitatea activităţilor de cercetare şi inovare şi numarul de studii la nivel naţional şi internaţional,
care sunt consacrate acestor activităţi, au evidentiat, în mod convingator, contributia ZEL la
dezvoltarea economică a societaţii.
Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei. Fundamentarea teoretică şi
metodologică a cercetării ştiinţifice va fi axată pe principiile generale ale funcţionării sistemelor
economice, criteriile general acceptate cu privire la procesele din cadrul sistemului economic
naţional şi global, principiile analizei comparative, modelarea, previziunea, actele normative
naţionale.
Metode de cercetare științifică. În studiu au fost utilizate metode științifice generale de
analiză și sinteză logică, istorică, logico-descriptivă, economică și statistică, metode comparative de
cercetare economică, metode de inducție și deducție.
Ipotezele cerecetării sunt:
1. Colectarea şi acumularea informaţiilor statistice ce caracterizează activitatea zonelor
economice libere.
2. Analiza cadrului legal şi evaluarea impactului zonelor libere asupra economiei RM.
3. Identificarea impedimentelor şi barierelor din calea dezvoltării zonelor.
4. Formularea recomandărilor de politici de atragere a investiţiilor străine directe.
Structura tezei de master. Teza este compusă din lista abrevierilor, adnotare, introducere,
trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie din 88 surse şi 5 anexe, 78 de pagini text, 7
figuri, 6 tabele.

Primul capitol abordează concepţiile generale privind zonele economice libere,

caracteristici, tipuri, avantaje şi dezavantaje, precum şi clasificarea acestora în funcţie de mai multe
criterii.
După cum s-a remarcat, zonele economice libere prezintă importanţă pentru toate ţările pe
teritoriul căreia activează, consacrînd al 2 e-lea capitol voluţiei acestora pe teritoriul Republicii
9
Moldova, vom analiza mai mult pe plan statistic activitatea acestora,pe plan de comparaţie între
procentajul de venit al fiecăreia dintre ele, analiza apariţiei primelor particularităţi ale zonelor,
evidenţiere impactului lor aspura economiei naţionale.
Conţinutul celui de al 3-lea capitol este axat pe studiul posibilităţii de dezvoltare a ZEL prin
facilităţile acordate investitorilor străini şi determinarea perspecivelor de dezvoltare a acestora prin
prisma problemelor şi impedimentelor.
Prin această lucrarea tindem să scoatem în evidenţă şi aportul zonelor economice libere la
formarea, sau mai bine spus la dezvoltarea economiei Republicii Moldova.argumentînd că zonele
economice libere rămîn unul din instrumentele principale de atragere a investiţiilor străine, cu un
nivel înalt de tehnologizare, cu un mic aranjament modern şi cu reţele de desfacere extinse.
Zonele economice libere sunt folosite pe larg în diferite state, în special importanţa acestora
constă în a restructura regiunile industriale vechi şi cele care sunt înapoiate, însă în alte ţări
industriale, zonele economice libere reprezintă importanţă pentru a trece cît mai rapid la
diversificarea avansată a economiei orientată în primul rînd spre piaţa externă.
Remarcăm faptul că pentru asigurarea mai mare a succesului, pe lîngă facilităţile acordate de
către zonele economice libere, trebuie să existe condiţii avantajoase pentru combinarea capitalului
cu ceilalţi factori de producţie, precum şi o infrastructură corespunzătoare. Nu negăm faptul că
accesul liber al mărfurilor în zonă împreună cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profiturilor
realizate în zonă reprezintă nişte premise destul de favorabile pentru atragerea de capital străin în
zonă, dar toate acestea nu sunt suficiente pentru stimularea investiţiilor străine şi pentru o mai bună
dezvoltare economică. Însă numai factorii daţi luaţi în comun cu factorii sus-menţionaţi asigură
atingerea acestor ţeluri, posibilităţile devenind realitate pentru economia ţării respective.
Utilitatea, zonele economice libere, şi-au demonstrat-o din cele mai vechi timpuri , de atunci
cînd au apărut primele modele ale acestei instituţii sub forma unor porturi , însă acestea de – a
lungul perfecţionării lor, dezvoltării nu au încetat să prezinte importanţă pentru economia diferitor
state ale lumii, fie pentru acele state care sunt la început de a dezvolta anumite ramuri ale
economiei, fie pentru acele state care au o economie bine dezvoltată, însă apelează la această
instituţie pentru a o perfecţiona prin intermediul diferitor modalităţi.
Pentru Republica Moldova, crearea ZEL reprezintă și un suport tehnic, economico-financiar
și uman al transformării și dezvoltării economiei naționale în contextul noilor tendințe pe plan
european și mondial. Deci abordînd tema în cauză, observăm importanţa profundă pe care o acordă
pentru economia ţării şi în special multitudinea de avantaje oferite.

10
 Cuvintele cheie. Comerţ internaţional, zone economice libere, economie mondială, investiţii
internationale, dezvoltare economică.

l CONCEPŢII GENERALE PRIVIND ZONELE ECONOMICE LIBERE.

1.1 Esența și evoluţia istorică a zonelor economice libere.

11
 O “zona economic liberă” este un ansamblu geografic si economic în care nu există nici un
obstacol al schimburilor de mărfuri și servicii, nici taxe vamale, nici obstacole tarifare. Formarea
unei zone de liber schimb poate sa fie considerată ca un prim pas spre unificarea economică a
regiunii respective. “Zonă liberă” reprezintă portul , aeroportul sau o parte a teritoriului național, în
care comerțul, în special cu produse industriale este liberalizat prin desființarea oricărei restricții
cantitative sau taxe vamale. Crearea zonelor economice libere (ZEL) este facută cu scopul de a
favoriza dezvoltarea și integrarea economică în zona respectivă [71].
În teoria economică, definirea noţiunii de zonă economică liberă se încadrează în dezbaterea
generală asupra eficienţei acţiunilor puterilor publice. Astfel, numeroase cercetări asupra
mecanismelor instituţionale au sustinut cu argumente, ce s-au dovedit adecvate realităţilor
economice, necesitatea reducerii intervenţiei statului prin inlăturarea unor reglementări rigide,
diminuarea impozitelor şi a taxelor vamale pentru anumite activităţi. În consecinţă, dincolo de unele
circumscrieri ce surprind forma concretă de realizare a acestui obiectiv, noţiunea de zonă
economică liberă defineşte separarea localizată geografic a activităţilor reglementate de cele
nereglementate şi care beneficiază de anumite facilităti, inclusiv de ordin fiscal şi vamal [70].
Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), denumite în continuare zone
libere, sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere
economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sunt
permise, în regim preferenţial, anumite genuri de activităţi de întreprinzător [art 1,alin1]. Crearea
zonelor economice libere (ZEL) este facută cu scopul de a favoriza dezvoltarea și integrarea
economică în zona respectivă.
Conceptul de zonă economică liberă este un instrument politic util pentru ţările care
intenţionează să dezvolte un sector de producţie orientat spre export, dar care nu au capacitatea
administrativă şi tehnică necesară pentru a dezvolta un sistem naţional care să permită
exportatorilor importul liber de taxe a echipamentelor şi materialelor. Compatibilitatea dintre
avantajele comerciale şi financiare ale zonelor, cerinţelor obiective ale proceselor tehnologice
d i n ramurile industriale implementate în interesele economice ale utilizatorilor interni ţi
externi ai zonei conduc, de regulă, la un "optim de utilizare" [29, p.75].
Spre exemplu, dintre toate zonele libere din Marea Britanic cel mai ridicat nivel optim a
fost înregistrat la Cardiff, unde o companie chimică străină a reuşit să-ţi acopere 90% din
necesarul de componente tehnologice din import - beneficiind de liberalizarea de taxe vamale
- şi să exporte, în afara teritoriului vamal britanic, 50% din produsele de prelucrare rezultate
[29, p.47].

12
 La aceste elemente cu caracter general, se adaugă o serie detendinţe specifice ultimei
perioade şi anume:
a) Deplasarea interesului pentru zone comerciale şi industriale libere "clasice" din ţările
capitaliste dezvoltate în special pentru depăşirea barierelor netarifare din comerţul inter -
naţional din cadrul acestui grup de ţări;
b) Accentuarea tendinţei de diversificare a activităţii şi de adaptare la cerinţele pieţei.
Un exemplu îl oferă, pe plan european, zona liberă irlandeză Shannon - sediul primului
magazin operând în sistem "duty free" şi apoi al primului aeroport cu regim vamal complet
liberalizat din lume. Dezvoltându-şi o zonă adiacentă industrială liberă, apoi o serie de
"parcări" pentru mica industrie deservind sectorul serviciilor, administraţia zonei s-a lansat de
curând în turism internaţional (închirieri de case în Irlanda, tururi turistice cu elicopterul
etc). Aceste eforturi de diversificare menţin zona de la Shannon pe primul loc la nivel
mondial în privinţa ratei profitului (29-33% pe an) în clasamentul alcătuit de Departamentul
Comerţului din S.U.A., în pofida anulării recente a avantajului său principal, al vacanţelor
fiscale pe treizeci de ani pentru investitorii străini, în baza unei decizii a Comisiei CEE.
c) Antrenarea într-o măsură sporită în special în zonele industriale libere a firmelor
specializate în "cercetare/dezvoltare" pentru promovarea tehnicii de vârf în producţia de
export [38, p.55].
Semnificativă este, în acest sens, înfiinţarea în 1980 a "Parcului industriei ştiinţifice de
la Hanichu (Taiwan) menit să susţină, între altele, "îmbunătăţirea structurii
industriale"naţionale.
d) În materie de promovare a zonelor libere noi se remarcă efortul general spre atragerea
entru investiţiile iniţiale a unui număr restrâns de firme de primă mărime şi, în unele cazuri, a
unei singure firme care să "declanşeze" un efort de antrenare în rândul celorlalţi investitori potenţiali.
Exemplelor mai vechi (zona de Ia Shannon fiind lansată cu fondurile companiei DeBecrs Diamonds), li
se adaugă altele noi: zona comercială liberă nr.44 la Mt. Olive New Jerscy a fost lansată in 1979 de
grupul Rockefellcr, fiind atrase apoi Hattori Corporation (producătorul ceasurilor Seiko şi Lorus) şi
BMW ctc. Trebuie menţionat însă că această tactică se dovedeşte greu accesibilă zonelor libere din
ţările în curs de dezvoltare,
e) In fine, în ultima perioadă, se observă o proliferare fără precedent a zonelor libere în diverse
regiuni în curs de dezvoltare în scopul obţinerii unor avantaje legate de exportul pe valută liber
convertibilă, în cadrul eforturilor de lichidare a datoriei externe [36, p.75].

13
 Conceptul de zonă liberă a fost modificat şi ajustat la în multe moduri. Promovarea
comerţului a determinat întotdeauna crearea unui cadru fizic sigur şi a unui set de legi şi de reguli
pentru tranzacţionarea afacerilor. Fără acestea , costul şi riscurile ar face comerţul nefavorabil. Din
punct de vedere comercial, sporirea regulamentelor prezintă atît avantaje cît şi dezavantaje:
a) îmbunătăţirea comunicaţiilor;
b) noile forme de organizaţii de afaceri facilitează creşterea comerţului prin reducerea
incertitudinii în tranzacţii;
c) Regulamentele comerciale şi taxele pe importuri, pe de altă parte, au un impact negativ
asupra comerţului.
Zonele economice libere nu sunt nici pe departe o invenţie a contemporanilor noştri.
Acestea pe măsură ce trece timpul, dobîndesc forme tot mai evoluate, însă existenţa lor e atestată
de mai multe secole [29, p.70].
Carthagina a fost primul port liber fondat in 1814 î.e.n., apoi au fost stabilite și alte porturi
libere în zona Mediteranei,pe coasta de Vest a Africii și a Feniciei., Aproape 70 de orașe din
nordul Europei ,aflate la încrucișarea unor importante drumuri comerciale , se bucurau de statutul
de oraș liber pentru comerțul cu mărfuri înca din sec. Xlll,toate fiind cuprinse în Liga Hanseatică.
În Italia se înființează porturi libere la Toscana (1547), Livorno (1696), Civita Vecchia (1732). În
Franța , Marsilia este declarat port liber în timpul lui Ludovic al XlV-lea prin edictul din 26 martie
1669, din inițiativa lui Colbert. Apoi în 1860 , prin lege se declară zonă liberă Haute-Savoie.
Italia va declara Genova zona liberă, Danemarca hotarăște drept zonă liberă orașul
Copenhaga , iar Grecia declară zonă economică liberă Salonicul [33, p.46].
Condiţiile de excepţie, pentru acele vremuri, au făcut din acele oraşe nuclee ale
comerţului, cu efecte pozitive în viaţa economică şi socială a acestora în Germania nainte de
realizarea unităţii acesteia un mare număr de oraşe „libere" acordau scutire de taxe vamale.
Oraşul Hamburg a dus o astfel de politică vamală încă din anul 1189, iar portul Hamburg
este şi astăzi „zonă liberă".Italia, cu ale sale „punto franco" Veneţia şi Trieste — au cunoscut
acelaşi regim vamal.
Ca urmare a dezvoltării economice a Europei, în special prin industrializare, „privilegiile"
oraşelor au fost abandonate şi o concepţie nouă privind „zona liberă" a fost adoptată de ţările
interesate, .constând în favorizarea industrializării unei părţi a ţării şi a dezvoltării comerţului
exterior prin atragerea, în principal, a întreprinzătorilor străini [34, p.50].
Pe această concepţie s-au creat zone libere în Irlanda, în Spania, în Danemarca, în
Portugalia, în Grecia .

14
 Cele mai mari succese le-a avut secolul XX, anume în privinţa înfiinţării zonelor economice
libere, deoarece cele mai multe zone au luat fiinţă anume în acest secol, atunci cînd sunt încheiate şi
primele acorduri de comerţ liber între diferite state.
Am putea menţiona că şi pe timpuri scopul de a înfiinţa zone economice libere era de a
favoriza dezvoltarea economiei prin atragerea de investiţii de capital străin şi de a dezvolta un
sector de producţie orientat spre export.
Un regulament de exploatare a zonelor libere este cel pentru zonele italiene Trieste şi
Genova. Acest regulament face referire la următoarele avantaje:
1. Reexportarea mărfurilor străine fără restricţii vamale;
2. Condiţionarea mărfurilor prin schimbarea ambalajului, formei calităţii, culorii, etc.
3. Scutirea de taxe vamale a produselor fabricate aici din materii prime sau semifabricate aduse
din străinătate;
4. Depozitarea fără limită a unor mărfuri în antrepozitele respective [29, p.50].
Evoluţia conceptului modern al zonei economice libere în timpul ultimilor 20 de ani este o
bună ilustrare a cît de mult un instrument politic, pe măsură ce se diversifică şi se dezvoltă, atrage
inovaţii terminologice de a descrie ceea ce devine tot mai mult structuri instituţionale diverse. O
primă dezvoltare importantă a fost că privilegiile şi avantajele zonei, în loc de a fi concentrate într-o
regiune teritorială bine definită, au fost extinse în alte înterprinderi, locale sau deţinute de străini,
care funcţionează în altă parte a ţării. Presupunerea a fost că aceste privilegii şi avantaje ( de
exemplu, făcînd mai uşoare regulile de valută străină, avantajele de impozit) ar avea aceleaşi efecte
pozitive asupra exporturilor sau creării de locuri de muncă în altă parte a ţării, cum se pare că au
avut loc la graniţele zonei iniţiale.
O a doua dezvoltare a fost că un număr de zone prelucrătoare de export au achiziţionat, de
asemenea, funcţii de prelucrare din import.
O a treia dezvoltare importantă a fost instalarea înterprinderilor interne în zonele
prelucrătoare de export.
O a patra dezvoltare evidentă, în mod particular în China, a fost conceptul zonei
prelucrătoare de export ca un teritoriu larg, decît ca o mică enclavă industrială.
O a cincea dezvoltare, încă în etapele ei de început, este evoluţia zonei clasice prelucrătoare
de export spre manufactură într-o zonă orientată spre servicii [29, p.50].

1.2 Caracteristicile şi clasificarea Zonelor Economice Libere.

15
 Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri şi servicii, la “crearea”, dar
şi la “devierea” de comerţ, la liberalizarea schimburilor de mărfuri şi servicii. Principalele
caracteristici ale ZEL sunt:
 Amplasamentul zonei libere;
 Statutul juridic şi legislaţia din cadrul ei;
 Obiectul de lucru;
 Activitatea;
 Administrarea [87].
Amplasamentul sau aşezarea geografică este principalul factor care determină apariţia şi
dezvoltarea unei ZEL. Amplasamentul zonei este de regulă restrâns la o suprafaţă de teren, limitată
de frontiere naturale sau artificiale şi situată în apropierea sau în interiorul unei căi de transport(port
maritim sau fluvial, aeroport, cale ferată), prin care se tranzitează un volum mare de mărfuri de
export şi import
Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi şi diferite acte normative, care permit
accesul mărfurilor în regim vamal liberalizat şi fără restricţii de cantitate, cu condiţia ca acestea să
nu fie prohibite de legislaţia ţării respective.
Cel mai adesea legea prevedea ca:
1. Zonele libere comerciale sau antrepozitele vamale să fie autorizate de administraţia vamală.
2. Licenţa(autorizaţia) să fie acordată fie unei autorităţi portuare, fie unui operator de
depozitare, fie autorităţii municipale.
3. Operatorul să fie subiectul unor condiţii de operare stricte, elaborate de administraţia
vamală.
4. În timpul activităţii să fie prezent un funcţionar vamal.
5. Activitatea de producţie să fie interzisă.
6. Magazinele şi depozitele să fie antrepozite vamale.
În general, scopul legii este “de a asigura înfiinţarea, controlul şi conducerea zonelor libere
şi problemele legate de acestea”. Legea desemnează un ministru cu responsabilitate integrală asupra
zonei libere. Această lege nu trebuie să specifice detaliat toate tipurile de activităţi ce se pot
desfăşura în zona liberă. Se va acorda o libertate de acţiune mare autorităţii pertinente. Totuşi ea
poate conţine unele criterii de evaluare a proiectelor. Toţi operatorii din zonă vor primi licenţe din
partea ministrului sau autorităţii zonei libere [87].

16
 Obiectul de lucru al zonei îl constituie mărfurile care port fi introduse în cadrul acesteia, în
special reexportul, în scopul unor prelucrări din care să rezulte alte mărfuri pentru export.
Activitatea în cadrul zonei include o gamă variată de operaţiuni la care sunt supuse
mărfurile. Cele mai frecvente activităţi întreprinse sunt:
1. Activităţi de restaurare a mărfii: cîntărire, sortare, asamblare, ambalare, depozitare;
2. Activităţi industriale: prelucrare(activă sau pasivă), fabricare, producţie, transformare
3. Activităţi comerciale(marcare) şi comercializare
4. Activităţi de cercetare şi transfer de tehnologie
5. Operaţiuni de tranzit şi reexport [87].
Administrarea activităţii zonei revine, de regulă, unui organ specializat –
Administraţia(Autoritatea) ZEL, pe baza unor norme de funcţionare emise în baza legislaţiei
specifice instituite de autorităţile ţării de reşedinţă. În cazul unor ţări în care funcţionează mai multe
zone libere există un organism naţional cu rol de “Autoritate” pentru fiecare zonă aparte. Formele
organizatorice ale “Autorităţilor” sunt relativ diversificate ca de altfel şi competenţele lor.
Diferite agenţii guvernamentale, cele mai importante fiind administraţiile vamale, Ministerul
şi/sau Agenţia responsabilă de dezvoltarea ZEL, organizaţia responsabilă cu planificarea fizică şi
controlul mediului înconjurător au rolul de a promova şi controla promovarea şi dezvoltarea ZEL.
Sunt folosite diferite formule şi aranjamente pentru a cuprinde diferite agenţii:
O administraţie vamală eficientă şi relativ onestă este importantă, astfel aceasta asigură
investitorilor lucrul independent. În alte cazuri administraţia zonei poate primi rolul de supervizor al
vămii sau chiar responsabilitatea acesteia [87].
Clasificarea zonelor libere.
În diferite studii efectuate de cercetătorii în domeniu pot fi găsite mai multe clasificări ale
zonelor libere. Dacă ar fi să le cumulăm, am obţine următoarea clasificare, în funcţie de criteriile:
I. În funcţie de mărime, zonele libere se clasifică în:
a. Foarte mici, până la 10 ha (exemplu: Singapore – 4 ha, insula Man – 8 ha);
b. Mici, până la 100 ha(exemplu: Baguio în insulele Filipine – 62 ha, Curacao în
Antilele Olandeze – 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru – 80 ha);
c. Mijlocii, între 101-300 ha(exemplu: Panama – 110 ha, Mactan, insulele Filipine –
119 ha, Shannon, port + aeroport în Irlanda – 120 ha, Monrovia, Liberia – 200 ha, insulele Bahamas
– 220 ha, golful Aqaba, Iordania – 300 ha);
d. Mari, între 301-1000 ha;
e. Foarte mari, peste 1000 ha(exemplu Bataan, ins. Filipine – 1300 ha). [29,p. 475]

17
 I. În funcţie de tipul operaţiunilor executate: [ 31, p.51].
a. “teritorii libere” ale căror funcţii se limitează la operaţiunile de păstrare, sortare,
împachetare, transbordare, fără o prelucrare suplimentară a mărfurilor:
– porturi libere franco (PF)
– aeroporturi libere (AL)
– perimetre libere (free perimeter-PL)
– zonă de tranzit (ZT)
b. zone în care se desfăşoară şi o activitate productivă, de prelucrare primară sau
secundară a mărfurilor depozitate:
– zone prelucrătoare de export (ZPE)
– zone de promovare a investiţiilor (ZPI)
– zone libere comerciale (ZLC)
III. În funcţie de influenţa la nivelul economiei naţionale respective:
a. Zonă închisă în care activităţile desfăşurate nu influenţează economia ţării aflată în
apropiere.
b. Zonă deschisă sau integrată, care întreţine legături economice directe şi reciproce cu
statul pe teritoriul căruia se află [79].
IV. În funcţie de modul de administrare:
a. De către organele locale ale puterii de stat abilitate în acest scop
b. De către statul respectiv.
V. În funcţie de particularităţile organizatorice:
a. Zone libere de taxe vamale
b. Zone de comerţ liber
c. zone economice libere etc.
VI. În funcţie de natura şi importanţa facilităţilor acordate sau după regimul fiscal:
a. Zone libere – enclave într-un teritoriu vamal naţional în care mărfurile intră fără
formalităţi vamale.
b. Zone bancare libere – bănci, care în contextul pieţei eurodevizelor sunt scutite de
obligaţia rezervei obligatorii minime a depozitelor în valută.
c. Zone libere de asigurări – caracterizate prin lipsa reglementărilor pentru anumite
tipuri de asigurări [29, p.475].
VII. În funcţie de locul de amplasare:
a. Porturi(fluviale sau maritime)

18
 b. Aeroporturi
c. altele
VIII. În funcţie de integrarea economică aflată în apropiere: [32]
a. Zona europeană care cuprinde şase mari ZEL:
– Larnaca din insula Cipru
– Gibraltar
– Grecia
– Insula Man din Marea Britanie
– Shannon din Irlanda
– Elveţia
Mai sunt cuprinse şi zone libere din centrul Europei (Polonia, Ungaria, Slovacia) şi din Estul
Europei(România, Iugoslavia, Bulgaria).
b. Zona asiatică – cuprinde 7 mari ZEL:
– Portul Mina Sulman în Bahrein
– Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite
– Golful Aqaba din Iordania
– Hong Kong
– Macao
– Singapore
– Insulele Filipine
Mai trebuie menţionată şi China cu peste 20 de ZEL-uri şi insula Taiwan.
lX. După destinaţia mărfurilor:

-zone orientate spre importul de mărfuri (în cazul ţărilor dezvoltate)

-zone orientate spre exportul spre exportul de mărfuri (în cazul ţărilor în curs de
dezvoltare) [29, p.53].

X. După o clasificare făcută de O.N.U.D.I., zonele libere s-ar împărţi în următoarele categorii:
 Zone prelucrătoare scutite de impozite – înfiinţate pe insule de organizaţii
transnaţionale şi companii de navigaţie şi acxate pe operaţii simple.
 Zone libere de depozitare – situate lîngă frontiere şi în porturi şi fiind folosite pentru
stocarea mărfurilor necesare consumului în regiunile învecinate.
 Zone libere de frontieră – situate la frontiera dintre o ţară dezvoltată şi o ţară în curs de
dezvoltare, în cadrul lor desfăşurîdu-se mai ales activităţi industriale.

19
  Zone libere comerciale – au ca principal obiectiv aprovizionarea cu mărfuri din import a
ţării respective.
 Zone libere industriale de export – cu funcţia principală de a exporta produsele realizate în
cadrul zonei. Zonele libere prelucrătoare de export sunt o variantă a zonelor libere,
dezvoltîndu-se adesea în însăşi zonele libere.
În practica internaţională, fapt stipulat şi în Convenţia de la Kyoto, zonele libere pot fi:
• comerciale, în care operaţiunile autorizate sunt, în general, limitate la cele necesare
pentru păstrarea (stocarea) mărfurilor şi la manipulări obişnuite pentru ameliorarea
prezentării comerciale sau pentru condiţionarea la transport (practică utilizată în Comunitatea
Europeană).
industriale, în care se permit şi operaţiuni de transformare industrială a mărfurilor.
în ambele cazuri, păstrarea mărfurilor este nelimitată şi cesiunea mărfurilor este
permisă. Activitatea prin magazine duty free (comerţ pentru consum) este interzisă. Aceasta
face obiectul unor reglementări distincte de zonă liberă.

• mixte, în care ambele genuri de activităţi se vor putea desfăşura [42, p.6].
Deşi mărfurile introduse într-o zonă liberă sunt considerate ca nefiind în teritoriul vamal,
unele dispoziţii ale statului în cauză pot fi aplicate în special în cazul prohibiţiilor şi restricţiilor
care derivă din legislaţia naţională.
Mărfurile care provin din teritoriul vamal beneficiază în general de exonerare sau
rambursare a drepturilor şi taxelor de import şi de drepturile şi taxele interne care sunt
acordate cu ocazia exportului.
Mărfurile introduse în teritoriul vamal provenite din zona liberă sunt considerate ca
provenind din străinătate şi, în consecinţă, supuse drepturilor şi taxelor de import.
Totuşi, autoritatea vamală poate proceda la controale în interiorul zonei libere în
scopul asigurării corectitudinii operaţiunilor autorizate, control realizat de regulă în evidenţele
agenţilor.
Se impune a se arăta că zona liberă, antrepozitul vamal (liber) şi magazinele free au
reguli diferite şi sunt reglementate ca atare prin convenţii vamale internaţionale.
Antrepozitul vamal este o „întreprindere de depozitare şi păstrare a mărfurilor
importate, pe o perioadă determinată, fără a se plăti taxe vamale, dar cu plata taxelor de
depozitare". Atunci când mărfurile sunt scoase din antrepozit, acestea pot fi reexportate, de către
importator, cu respectarea obligaţiilor tarifare şi procedurale ce îi revin conform regimului vamal
în vigoare, de regulă, la data antrepozitării bunurilor.

20
 După funcţia lor economică, antrepozitele vamale sunt clasificate în două grupe, şi anume:
• antrepozite de stocare sunt acelea în care mărfurile beneficiază de regim
suspensiv dacă sunt păstrate în aceeaşi stare sau pot fi supuse numai unor operaţii
simple de condiţionare şi ambalare;
• antrepozite industriale sunt acele antrepozite vamale în care mărfurile
pot fi supuse unor operaţiuni de prelucrare industrială
Magazinele duty free sunt întreprinderi organizate în zona liberă ale cărei mărfuri sunt
scutite de taxe vamale şi impozite. în cazul în care acestea îşi plasează mărfurile în teritoriul
vamal ele nu mai beneficiază de aceste facilităţi.
Aceste magazine pot fi amplasate numai între locul stabilit pentru controlul vamal la ieşirea
din ţară şi limita exterioară a perimetrului punctului de control dinspre graniţa străină. Persoanele
fizice care intră sau ies din ţară pot beneficia de regimul de comercializare în regimul „duty free"
numai în acest perimetru strict determinat.
Mărfurile provenite din import ce se vând în valută prin magazinele autorizate potrivit
legii să comercializeze mărfuri în regim de „duty free" situate în punctele, de control trecere
frontieră aeriană, navală şi terestră, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a
reprezentanţelor diplomatice şi personalului acestora sunt exceptate de la plata taxelor vamale
[42, p.7].
Specificarea terminologiei utilizate.
Terminologia este extraordinar de diversă, există în prezent cel puţin 20 de termeni diferiţi
pentru a descrie ceea ce cunoaştem sub denumirea de zone economice libere. Aceasta reflectă faptul
ca orice inovaţie industrială, tehnologică sau socială, necesită inovaţii lingvistice şi terminologice
corespunzatoare. Nomenclatura variată se confirmă şi prin faptul că zona libera, pe masura ce se
maturizează şi devine mai mult difuzată pe plan intern şi internaţional, achiziţionează în întregime
noi trăsături sau se dezvoltă în direcţii neanticipate [29, p.75].
Cei 23 de termeni pentru a descrie zonele libere pot fi grupati in functie de activitatile
desfasurate in cadrul lor (Anexa 1).
Din aceşti termeni cel mai mult utilizaţi sunt următorii:
 Zonă liberă
 Port liber
 Zoă de comerţ liber
 Zonă economică specială
 Zonă prelucrătoare de export

21
  Zonă comercială străină
1. Zonă liberă
Această denumire este dată unui spaţiu stabilit pe teritoriul unui stat, de regulă în cadrul
unui port sau aeroport ori la frontieră cu statul învecinat, în interiorul căreia taxele vamale asupra
mărfurilor intrate şi destinate reexportului sunt suspendate, autorizîndu-se realizarea unor operaţiuni
comerciale sau industriale (precum depozitare de mărfuri, reparaţii de nave, recondiţionări, anumite
prelucrări de produse etc.)
Mărfurile aflate în depozitele din zonele economice libere pot fi scoase şi respectiv
întroduse pe teritoriul acesteia numai sub supraveghere vamală şi cu respectarea regulilor vamale.
Dacă mărfurile temporare depozitate în zona economică liberă urmează a fi întroduse, în
vederea prelucrării sau consumului, în ţara pe teritoriul căreia a fost instituită această zonă, ele
devin impozabile sub aspectul prelevării taxelor vamale aplicabile asupra importurilor.
Termenul de zonă liberă este foarte des utilizat cu privire la zonele libere comerciale, zonele
prelucrătoare de export şi la zonele speciale în ansamblu [29, p.76].
2. Zonă de comerţ liber
Acest termen se referea la porturi libere , zone rezervate din interiorul unor arii portuare şi
alte intersecţii de transport major (în principal şosele şi căi ferate). Aceste suprafeţe pot fi de la
minimagazine de tranzit – la sute de hectare.
Asemenea zone sunt, de obicei , autorizate şi controlate de către administaţia vamală. În
interiorul zonei pot fi depozitate , împachetate şi transbordate mărfuri fără plata taxelor vamale.
În zonele de comerţ liber, accentul este pus pe comerţ şi transbordare.
De exemplu:
 Calcutta are o facilitate similară pentru a găzdui importurile nepaleze.
 Portul Karachi are o mică zonă de tranzit pentru a depozita mărfuri
destinate Afganistanului.
 Alte zone, cum ar fi Singapore şi Rotterdam, sunt centre majore
intercontinentale de destinaţie şi comerţ [29, p.77].
3. Zone de prelucrare şi export
Noţiunea de zonă prelucrătoare de export a apărut în jurul anului 1960 la aeroportul
Shannon din Irlanda.
Zona părelucrătoare de export reprezintă un loc unde investitorii pot importa echipament şi
materiale fără plata taxelor vamale, pot plasa materiale şi apoi exporta produsul finit [29, p.77].

22
 Este de menţionat faptul că multe din ţările ex-socialiste din Europa şi Asia , ca şi multe
ţări din Africa şi America de Sud , examinează acest concept de ,, zonă prelucrătoare de export”.
În ultimul timp zonele prelucrătoare de export s-au extins asupra Asiei de Est şi de Sud Est,
Africa, Insulele Caraibe şi America Centrală, un număr de ţări din Europa de Vest incluzînd Franţa
şi Regatul Unit [29, p.77].
4. Zona economică specială
Termenul dat, adică zona economică specială a fost asociat cu dezvoltarea în China în
perioada anilor 1970-1980. În anii 1980 au fost aprobate 20000 de proiecte de zone economice
speciale, în aceste zone se implicau investitorii straini. La etapa actuală putem menţiona cu
certitudine faptul că în China mai mult de 50% din investitorii ce îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul acestora, sunt investitori străini, dintre aceştea 20% sunt din SUA şi 15% sunt din Japonia.
Guvernul Republicii Koreene din anii 1980 a dezvoltat planuri de înfiinţare a unei zone
economice speciale în Nordul ţării, la Rajin/Sonbong.
Putem remarca că în Plonia a fost promovat un studiu întru posibilitatea creării unei zone
economice speciale la Mielec cu scopul de a reface numărul de locuri de muncă pierdute ca urmare
a desfiinţării fabricii de aparate de zbor (după căderea URSS), prin noi activităţi, care să poată
utiliza forţa de muncă calificată şi serviciile specializate [29, p.78].
5. Zona comercială străină
La etapa actuală sunt înregistrate peste 200 de zone comerciale străine. Principalul
gen de activitate pe care este pus accentul în aceste zone este importarea. Termenul în cauză este
asociat cu zonele comerciale din Statele Unite ale Americii.
Peste 75% din bunurile ce trec prin zonele SUA sunt destinate pieţelor SUA. Plăţile
sunt făcute pentru asemenea mărfuri la momentul importului din zona în SUA [29, p.78].
6. Portul liber.
Anume,, portul liber”a fost prima denumire dată pentru zona economică liberă.
Reeşind din istoricul zonei libere putem remarca faptul că acest termen se referea la zone ce erau
înfiinţate de puteri coloniale şi industriale pe rute comerciale majore, în secolul XVIII şi XIX.
Primul port liber a fost Cartagina, care a fost fondat în anul 814 î.e.n. Apoi au mai urmat Gibraltar,
Singapore, Aden, Hong Kong [29, p. 78].

23
 1.3 Necesitatea dezvoltării şi diversitatea avantajelor oferite de zonele economice libere
în contextul comerţului internaţional.

Zonele economice libere demult şi-au demonstrat utilitatea pentru economia a zeci de ţări,
care fie îşi construiesc, fie îşi perfecţionează economia. Scopul înfiinţării a fost acela de a favoriza
dezvoltarea economică prin atragerea de investiţii de capital pentru realizarea cărora s-au creat
condiţii de natura facilităţilor fiscale.
Dintre obiectivele strategice ale ZEL în ansamblul economiei naţionale (economiei
ţării gazdă) sunt menţionate de regulă:
– atragerea de capital şi de investitori străini;
– creşterea volumului de mărfuri exportate şi a calităţii acestora;
– valorificarea mai bună a potenţialului uman şi absorbţia şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
– introducerea de noi tehnologii, perfecţionate şi competitive;
– atragerea producătorilor unor mărfuri deficitare pe piaţa mondială;
– valorificarea mai bună a potenţialului geografic şi economic al zonei;
– realizarea unui impact favorabil asupra economiei naţionale(a ţării gazdă) şi
regionale [35, p.9].
În ceea ce priveşte avantajele oferite de zonele economice libere, acestea sunt foarte variate.
Este cert faptul că aceste avantaje se referă la ţara pe teritoriul căreia sunt amplasate zonele libere,
cît şi pentru investitorii străini.
În prim plan ar fi normal de menţionat avantajele ţării pe teritoriul căreia se află zona liberă
şi anume:
- închirierea spaţiilor şi terenurilor
– utilizarea forţei de muncă autohtone calificate pentru efectuarea diverselor operaţiuni
caracteristice activităţilor din zona liberă respectivă
- atragerea şi dezvoltarea traficului de tranzit
- depozitarea mărfurilor în magazii şi platforme
- executarea operaţiunilor de ambalare, dezambalare, asamblare, sortare, prelucrări etc.
- manipularea mărfurilor străine (descărcare, încărcare, transbordare)
- folosirea în cea mai mare măsură a mijloacelor de transport naţionale , ceea ce contribuie la
creşterea încasărilor în valută şi permite în special aplicarea unor măsuri ce au menirea să
accelereze dezvoltarea parcului autohton de mijloace de transport.

24
 - Dezvoltarea economică a regiunii în care este amplasată zona liberă [33, p.80].
Este necesar de a pune în evidenţă şi avantajele pe care le oferă zona economică
liberă exportatorilor ce utilizează zona liberă:
- posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării.
- Acordarea posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime
sau celor minime şi fără obligaţia de a achita taxe vamale
- Obţinerea beneficiilor mari din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac
şi reexportate din zonă după prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de cooperare, urmînd ca
investiţiile să fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei.
- Se preconizează că prin activitatea zonelor libere se va realiza:
- atragerea investiţiilor autohtone şi străine în sectorul de producţie industrială;
- creşterea economică a regiunilor, în care funcţionează zonele libere;
- crearea unui mare număr de locuri noi de muncă;
- majorarea semnificativă a volumelor impozitelor şi taxelor încasate şi reducerea încălcărilor
fiscale;
- implimentarea tehnicii şi tehnologiilor moderne, experienţei de producţie înaintată şi a
managementului;
- majorarea volumelor producţiei industriale fabricate pentru export
- reducerea barierilor birocratice pentru a pătrunde pe pieţe şi practicarea activităţii de
antreprenoriat [33, p.81].
Avantajele incontestabile ale creării zonelor libere sunt atestate şi de creşterea a numărului
acestora mai ales în ţările în curs de dezvoltare chiar dacă din raţiuni de concurenţă loială în ţările
dezvoltate tendinţa este de restrîngere a facilităţilor acordate în zonele libere [29, p.168].
Pe baza unui sondaj efectuat într-un număr de ZEL ale planetei, rezultă că decizia firmelor
de o investiţie în ZEL este influenţată în cea mai mare parte de următorii factori: stabilitatea
politică, economică şi monetară, infrastructura zonei, resursele umane disponibile şi ieftine,
stimulentele şi concesiile acordate de organizatorii zonei.
Firmele străine acordă o importanţă mai mică următoarelor aspecte:
– capacitatea de absorbţie a ţării gazdă;
– posibilitatea pregătirii resurselor umane în ţara gazdă;
– experienţa locală în domeniul tehnologiilor de vârf;
– asistenţa acordată de ţara gazdă la elaborarea studiilor de fezabilitate;

25
 – asistenţa guvernului la alegerea partenerilor din societăţile mixte.
La constituirea unei ZEL, ţara gazdă face diverse investiţii, a căror valoare nu poate fi
recuperată în timp scurt. Profitul firmelor străine este, de cele mai multe ori, repatriat şi nu
reinvestit local. Încasările din export ale ţării gazdă reprezintă în majoritatea ZEL 20-40% din
valoarea totală a exporturilor acestora. Rezultă că o mare parte din valoarea exporturilor ZEL se
transferă în afară. Ponderea importurilor în desfăşurarea activităţilor ZEL este variabilă şi depinde
de gradul de integrare a ZEL în economia naţională respectivă, uneori putând ajunge până la 30%
din totalul cheltuielilor iniţiale de constituire. [29, p.70].
Din partea care rămâne economiei locale, majoritatea de 70% reprezintă valoarea salariilor
primite de personalul local şi până la 25% taxe plătite de firmele străine pentru teren, clădiri,
servicii, taxe favorizante pentru investitori. Veniturile provenite din intrări de mărfuri de
provenienţă locală sunt în general foarte mici.
Ponderea câştigului net al ţării gazdă în valoarea exporturilor nu depăşeşte în medie 25%.
Contribuţia veniturilor ţării gazdă în exporturile unei ZEL este în medie 1-2%, adică extrem de
modestă. Determinarea venitului net în valută rezultat din funcţionarea ZEL trebuie să ia în
considerare, în afară de cheltuielile de promovare şi valoarea subvenţiilor şi stimulentelor financiare
şi fiscale oferite.
Luarea în considerare a intereselor economice ale ţării gazdă este cu atât mai greu de
realizat, cu cât ZEL evoluează rareori conform planului stabilit iniţial. Succesul lor constă nu atât în
potenţialul iniţial, cât şi în flexibilitatea funcţionării lor ulterioare şi în realizarea unei
competitivităţi ridicate comparativ cu alte zone [30, p.55].
Este posibil ca avantajele reale ale zonei să nu corespundă cu cele prevăzute. Un exemplu ar
fi cel legat de ocuparea resurselor umane şi reducerea astfel a şomajului care poate să fie
nesemnificativă pe ansamblul ţării gazdă. Un alt exemplu este marcat de performanţa exportului net
al zonei şu nu de cea a exportului total care depinde de compatibilitatea între necesităţile zonei şi
posibilităţile ţării gazdă de a oferi mărfuri pentru prelucrare.
Riscul şi incertitudinea în funcţionarea ZEL sunt de regulă mai mari decât în cazul
proiectelor convenţionale de dezvoltare industrială. Riscul în acest caz îşi are originea în lipsa
posibilităţilor de control al deciziilor firmelor străine, în interdependenţa între zonă şi mediul extern
ce poate modifica condiţiile iniţiale. Riscul este sporit şi de concurenţa dintre companiile
transnaţionale, de ritmul accelerat al progresului tehnic, de fluctuaţiile monetare, de schimbările de
tendinţă în comerţul internaţional cu mărfuri şi servicii şi în orientarea investiţiilor. Din toate aceste

26
puncte de vedere, ZEL este bine să fie considerată, încă din faza de proiect, ca o formă tranzitorie şi
complementară de dezvoltare şi nu ca scop în sine [29, p.79].
După experienţa în timp şi spaţiu realizată în ZEL, cel mai important avantaj al activităţilor
desfăşurate constă în scutirea de impozit pe venitul obţinut din operaţiunile desfăşurate în interiorul
ZEL. Perioada minimă este de 5 ani, iar cea maximă de 20 de ani, pentru care se acordă scutiri de
impozit. Se mai practică reducerile asupra impozitului pe venit, reducerea totală sau parţială de la
impozitare a beneficiilor reinvestite (de regulă, 5 ani), iar investitorii străini sunt scutiţi de plata
impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulaţie etc.
Dezvoltarea şi valorificarea parcurilor industirale, teritoriu delimitat în care se desfăşoară
activităţi economice, de producţie industrială, de prestare a serviciilor, de valorificare a cercetărilor
ştiinţifice şi/sau de dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice, în vederea
valorificării potenţialului uman şi material al regiunii date, vin sa completeze existenta zonelor
economice libere, nefiind în concurenţă cu acestea. E vorba de doua forme diferite de activitate
care sunt reglementate diferit. Deci vorbim în ambele cazuri de producţie industrial , însă specificul
lor este diferit. ZEL-urile sunt create în special pentru producţia industrială pentru export. Au un
statut de regim închis, teritoriu îngrădit supus controlului vamal în care agentul economic este
nevoit să respecte anumite prevederi incluse în statutul acestora şi care beneficiază de o serie
întreagă de facilităţi. Parcurile industriale sunt mai deschise pentru un investitor şi cu activităţi mult
mai diverse. Important în cazul întreprinderilor din parcuri industriale va fi insăşi activitatea sa, şi
nu orientarea producţiei către exporturi sau pentru piaţa internă [30, p.45].
Dezvoltarea zonelor economice libere este strîns legată de starea economiei naţionale.
Reducerea volumelor produsului intern brut şi diminuarea concomitentă a cotei industriale în el,
falimentul sau situaţia financiară precară a majorităţii întreprinderilor constructoare de maşini, a
industriei chimice, a celei uşoare şi de prelucrare a lemnului etc., pierderea multor pieţe de
desfacere externe şi menţinerea nivelului înalt al corupţiei şi criminalităţii în societate fac ţara
neatrăgătoare pentru investiţii, contribuie la intensificarea bruscă a disproporţiilor dezvoltării
anumitor ramuri ale economiei şi teritoriilor, la menţinerea şomajului direct şi camuflat la cote
înalte, plecarea unui mare număr de cetăţeni la lucru peste hotare [31, p.56].
Este de menţionat faptul că în aşa condiţii crearea zonelor economice libere este o măsură
fundamentată şi necesară. Crearea zonelor libere constituie un instrument eficient al politicii statului
pentru atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă în diverse regiuni ale ţării .
Deşi există înca persoane care susţin inutilitatea zonelor economice libere şi chiar impactul
negativ al acestora asupra bugetului public naţional, totuşi practica demonstrează exact inversul,

27
ceea ce ne face să susţinem ceea ce este deja demonstrat şi verificat în timp, afirmînd că Zonele
Economice Libere pot constitui adevărate focare de energie pentru economia naţională [29, p.70].

Concluziile primului capitol.

O analiză a apariției zonelor economice libere ne permite să concluzionăm că, în dezvoltarea

lor, au trecut prin mai multe etape, fiecare dintre acestea caracterizându-se sarcina de a extinde
limitele și formele de cooperare internațională, complicând problemele de rezolvat și mecanismul
de gestionare. Astăzi, există până la două mii de zone economice gratuite. Peste 3 milioane de
oameni lucrează în ele, iar produsele care trec prin aceste zone reprezintă aproximativ 1/10 din cifra
de afaceri globală a mărfurilor.
Este de menţionat faptul că în aşa condiţii crearea zonelor economice libere este o măsură
fundamentată şi necesară. Crearea zonelor libere constituie un instrument eficient al politicii statului
pentru atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă în diverse regiuni ale ţării .
Deşi există înca persoane care susţin inutilitatea zonelor economice libere şi chiar impactul
negativ al acestora asupra bugetului public naţional, totuşi practica demonstrează exact inversul,
ceea ce ne face să susţinem ceea ce este deja demonstrat şi verificat în timp, afirmînd că Zonele
Economice Libere pot constitui adevărate focare de energie pentru economia naţională.

2 ACTIVITATEA ZONELOR ECONOMICE LIBERE ÎN REPUBLICA

MOLDOVA.

2.1 Dinamica dezvoltării zonelor economice libere în Republica Moldova.

În condițiile Republicii Moldova premisele de formare și fondare a Zonelor Economice

Libere au fost strîns legate de starea economiei naționale de la începutul anilor perioadei de
tranziție de la economia de comandă la cea de piață.

28
 Începind cu anul 1993 – reducerea volumelor Produsului Intern Brut și diminuarea
concomitentă a cotei industriale în el, falimentul sau situația financiară precară a majorității
înterprinderilor constructoare de mașini, a industriei chimice, a celei ușoare și de prelucrare a
lemnului etc., pierderea multor piețe de desfacere externe și menținerea nivelului înalt al corupției
și criminalității în societate au făcut țara neatrăgătoare pentru investiții ,a contribuit la intensificarea
bruscă a disproporțiilor dezvoltării anumitor ramuri ale economiei și a teritoriilor, la menținerea
șomajului direct și a celui camunflat la cote înalte, plecarea unui mare număr de cetățeni la lucru
peste hotare [59, p.70].
În aceste condiții crearea zonelor libere a fost o măsură fundamentală și necesară, dat fiind
faptul că în prezent statul nu este în stare să asigure accelerarea dezvoltării social-economice a unor
teritorii aparte și a genurilor de producție prioritare și să garanteze majorității investitorilor condiții
acceptabile pentru desfășurarea activității antreprenoriale pe întreg teritoriul țării [67, p.25].
Organizarea ZEL, iar ulterior ZEL, a fost privită, după cum am menţionat deja, ca o
modalitate de impulsionare a dezvoltării economiei, în contextul crizei profunde economice şi
sociale, în care se afla ţara odată cu demararea procesului de reformare şi tranziţie către o economia
de piaţă. Aceste considerente au stat la baza adoptării în 1993 a Legii cu privire la zonele
economice libere, în baza căreia peste doi ani au fost create zonele libere Expo-Bussines-Chişinău
şi Tvardiţa. Deşi, a mai existat un factor important care a influenţat decizia respectivă – fostul
Centru de Expoziţii, actualul Moldexpo, ajunsese într-o stare de degradare, pentru întreţinerea lui se
alocau doar 30-50% din mijloacele necesare. Ultimele investiţii în acest complex fuseseră făcute
încă în anul 19845. Din această cauză a fost primită decizia de a implementa modelul ZAL pe
teritoriul respectiv, având în vedere şi infrastructura disponibilă existentă. Prima sarcină – cea de a
opri procesul de degradare pe teritoriul centrului a fost atinsă într-o jumătate de an. În continuare,
au fost puse bazele înfiinţării unui centru de business pe teritoriul ZEL. A doua sarcină a fost cea de
organizare a producerii pe teritoriul ZEL. Organizarea unei zone economice libere de tip clasic
necesită la etapa iniţială investiţii serioase în dezvoltarea infrastructurii. Însă, dacă din anumite
motive, astfel de investiţii masive nu pot fi făcute, se utilizează alte variante de organizare a zonei,
cu scopul de a crea condiţii speciale mai atractive pentru capital. În perioada de iniţiere a zonelor
pot fi utilizate şi alte genuri de activitate, diferite de cele „clasice”, ca, de exemplu, comerţul cu
amănuntul. Astfel de zone erau foarte răspândite în America Latină. Republica Moldova a ales
anume o aşa cale de creare a primei ZEL [29, p.20].
O altă deosebire de schema clasică de organizare a ZEL a constat în faptul că rezidenţii
zonei libere trebuiau în mod obligatoriu să devină rezidenţi ai Republicii Moldova. În acest fel,
29
aceştia erau integraţi în schema naţională de control asupra respectării legislaţiei în vigoare.
Administraţiei Zonei libere îi revenea, în principal, funcţia de control asupra respectării prevederilor
specifice ale legislaţiei cu privire la ZEL. În acelaşi timp, statul acorda investitorilor garanţii de
nemodificare a legislaţiei referitoare la zonele libere pe parcursul unei perioade de 10 ani. Toate
acestea au dat un impuls important iniţiativei antreprenoriale. Au început să vină investiţiile, ZEL
Expo- Business-Chisinau a devenit o oază de creştere economică în condiţiile de depresie generală a
economiei [61, p.149].
Pe parcursul primilor 2 ani de activitate (1995-1997) ai zonei Expo-Business Chişinău,
rezidenţi au devenit 64 de companii străine din 22 de ţări, se diversificau genurile de activitate.
Producerea alcătuia deja 11% din rulajul total al zonei libere. A fost iniţiată activitatea de producere
a calculatoarelor, arzătoarelor electronice cu gaz pentru uscătoriile de tutun, televizoarelor,
aparatelor de casă, etc. Volumul încasărilor în buget de pe teritoriul respectiv, s-a majorat de 15 ori.
De rând cu aceste evoluţii, însă, ZAL au devenit ţinta unor atacuri şi critici masive şi din cauza
învinuirilor de concurenţă neloiale făcută companiilor similare din afara ZEL, evaziune fiscală,
comerţ cu mărfuri contrafăcute, şi mai nu au fost lichidate. Acesta a reprezentat primul pericol de
încetare a activităţii ZAL în Republica Moldova [86].
În rezultat, la 8 august 1998 au fost adoptate rectificări la legea bugetului, prin care comerţul
cu amănuntul pe teritoriul ZEL a fost lipsit de înlesnirile fiscale şi vamale, în ciuda garanţiilor pe
termen de 10 ani acordate de legislaţia în domeniu. Au urmat un şir de instrucţiuni ale ministerului
Finanţelor, la fel contrare legislaţiei existente în domeniu. În dezvoltarea ZEL a intervenit o
perioadă de recesiune: o mare parte din angajaţii companiilor din cadrul ZEL au fost trimişi în
concediu forţat sau au fost disponibilizaţi, au fost îngheţate construcţiile, desfăcute contractele în-
cheiate, au rămas nerambursate creditele bancare contractate anterior, au falimentat mulţi rezidenţi
şi Administraţia zonei. Pe parcursul următorilor 2,5 – 3 ani, în rezultatul politicii nehotărâte şi de
aşteptare a Guvernului, ZEL nu s-a dezvoltat, dar nici nu şi-a încetat activitatea, aşa cum au fost
anulate doar înlesnirile care se refereau la comerţul cu amănuntul. Toate celelalte înlesniri şi
facilităţi, acordate de Legea cu privire la ZEL au rămas în vigoare [85].
O nouă viaţă şi reguli de joc zonele libere au primit odată cu adoptarea Legii nr. 440- XV
din 27.07.2001 „Cu privire la zonele economice libere”. Pentru foarte multe zone libere existente la
acel moment, deşi nu pentru toate, Legea respectivă a constituit un imbold calitativ pentru
dezvoltare. În linii generale, doar începând cu anul 2002 zonele libere din Republica Moldova au
căpătat esenţa economică a unor zone economice libere clasice. Cu toate acestea, volumul fluxurilor
de investiţii atrase de către ZEL la moment sunt infime încă, luate la scara întregii economii.

30
 Tabelul 1. Ponderea unor indicatori ai activităţii ZEL în indicatorii respectivi pe economie

Ca indicator Ca indicator
la în % în %
Indicatorii la 31.12.17
31.12.18 respectiv pe respectiv pe
economie economie

Nr. de angajaţi 5177 0,5 3586 0,3

Volumul investiţiilor anuale,
12,3 1,2 17,6 1,0
mil. $
Vînzări nete ale producţiei
1409,8 5,2 1226,5 4,1
industriale, mil. Lei
Volumul total al exporturilor,
1236,1 6,4 873,1 5,3
mil. Lei
Volumul total al investiţiilor,
128,8 4,5 116,8 4,5
mil. $
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor de pe Ministerul Economiei

De exemplu, investiția totală pentru perioada precedentă a fost marcată de o creștere

constantă. (Tabelul 2)
Tabelul 2. Volumul total al investiţiilor ZEL (mil. $)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

41,4 72,1 88,2 100,8 119,9 124,7 128,7 144,5 169,4 197,9

Sursa:http://www.businessclass.md/%D1%82%D0%B5%D0%BC
%D0%B0/Svobodnie_ekonomicheskie_zon/

Principalele sarcini care se realizează în activitatea ZEL au fost și rămîn:

-creșterea economică a regiunilor,în care funcționează zonele libere;
-atragerea investițiilor autohtone și străine în sectorul de producție industrială;
-crearea unui mare număr de locuri noi de muncă;
-majorarea semnificativă a volumelor impozitelor și taxele încasate și reducerea încălcărilor
fiscale;
-implementarea tehnicii și tehnologiilor moderne, experienței de producție înaintată și a
managementului;
-majorarea volumelor producției industriale fabricate pentru export;
31
 -reducerea barierelor birocratice pentru a pătrunde pe piețe și practicarea activității de
anterprenoriat
-reducerea economiei tenebre [ 51, p.30].
Scopurile determină şi modelul ZEL. În general, Republica Moldova a „împrumutat” mode-
lul ZEL de la SUA. Însă datorită specificului ţării, care după un şir de parametri, aşa ca teritoriul
mic, potenţialul redus al pieţei, aşezarea geo-economică, lipsa resurselor naturale, disponibilitatea
forţei de muncă ieftine şi un nivel slab de integrare în sistemul relaţiilor economice internaţionale,
se deosebeşte semnificativ de SUA şi alte state, care sunt atrase în procesul de creare a ZEL, ZEL
create în Moldova, la fel, se deosebesc esenţial de zonele libere din SUA. În SUA sunt create zone
de trei tipuri: de comerţ liber, ale antreprenoriatului liber şi parcuri industrial. Iniţial, conform
primei legi cu privire la ZEL, la noi au fost create ZEL, după modelul american, dar nu s-a luat în
consideraţie faptul că în SUA aceste zone au fost create cu scopul de a dezvolta regiuni care din
punct de vedere economic erau depresive. Pentru SUA aceasta este o cale de asigurare a populaţiei
cu locuri de muncă şi de creştere a nivelului de competitivitate al regiunilor, pe când la noi scopul
iniţial a fost unul diferit – de a integra economia ţării în cea mondială prin atragerea investiţiilor
străine în masă şi stimularea exporturilor, folosind zonele ca modele. Ulterior Ulterior, făcându-se
unele modificări în lege, s-a propus crearea de sub-zone care trebuiau să se afle în jurisdicţia unei
zone centrale; în strategiile ulterioare şi programele de activitate ale guvernului deja tot mai des se
utilizează noţiunea de parc industrial.
În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:
- Producţia industrială a mărfurilor de export, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic
rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80%
vol, alcoolului tehnic, alcoolului denaturat, distilatelor de vin crude şi învechite, altor derivaţi din
alcool etilic) şi a producţiei alcoolice;
-Sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin
teritoriul vamal al Republicii Moldova;
-Genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcţii,
de alimentaţie publică, etc [24].
Pe parcursul activității ZEL în Republica Moldova s-a extins sortimentul producţiei
industriale. Producţia băuturilor alcoolice, care ani la rînd a fost dominantă, a început să cedeze
poziţiile în favoarea unor altor activităţi. Numai în ultimii cîţiva ani a fost lansată producerea a 10
tipuri noi de produse (module electronice, granule PVC, carne şi produse din găină, articole de
confecţii, articole de parfumerie, placi ceramice din mozaică, combustibil pentru încălzire etc.). În

32
anul precedent se afla în proces de lansare noi capacităţi privind producerea ambalajului din plastic,
mezelurilor, combustibilului alternativ etc.
Un alt gen de activitate permis pentru efectuare în zonele economice libere este sortarea,
ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al
Republicii Moldova.
Numai în ultimii 3 ani, investițiile în valoare totală de aproximativ 70 de milioane de dolari
au fost atrase de zonele libere, se așteaptă un flux de investiții de aproximativ 140 de milioane de
dolari pentru proiecte majore de afaceri implementate în cadrul zonelor libere și parcurilor
industriale.
Din totalul investițiilor reprezentate:
• Ungheni-Business, 55,8 milioane USD;
• Expo-Business-Chișinău, 53,9 milioane USD;
• Bălți, 39,3 milioane USD;
• Taraclia, 15,0 milioane USD;
• Tvardița, 15,5 milioane USD;
• Valkaneș, 15,1 milioane USD;
• Otaci-Business, 3,4 milioane USD
Printre alte genuri auxiliare de activitate permise de legislaţie se enumără construcţiile,
serviciile comunale, activitatea de arendă şi depozitare, alimentaţia publică.
S-a dezvoltat cu ritm rapid activitatea comercială externă, care s-a desfăşurat în cinci zone
libere din cele şapte (cu excepţia ZAL”Tvardiţa” şi ZEL”Bălţi”). Volumul vînzărilor nete a
constituit 157,6 mil. lei sau de 2,1 ori mai mult [23].
În ultimii 5 ani volumul total al serviciilor în cadrul acestor genuri de activitate a crescut de
3,2 ori. Dezvoltarea rapidă a genurilor auxiliare de activitate sporeşte atractivitatea zonelor libere,
formează un mediu favorabil de afaceri, creează condiţii necesare pentru atragerea investiţiilor de
proporţii şi realizarea proiectelor industrial.
În Republica Moldova există următoarele Zone Eonomice Libere: Expo-Business-Chișinău,
Tvardița, Valkanesh, Taraklia, Otaci-Business, Ungheni-Business, Bălţi și Portul Internațional
Liber ,,Giurgiulești’’ [55, p.14]. Zonele Economice Libere au fost create pentru a atrage investițiile
străine,a crește veniturile in valută realizate din exporturi,a impolsiona utilizarea noilor tehnologii în
producție și de a încuraja mediul de afaceri din țară [55, p.15].

33
 2.2 Particularitățile și eficiența Zonelor Economice Libere în Republica Moldova.

Crearea unei zone economice libere în Moldova este o necesitate obiectivă, întrucât astăzi
statul nu este capabil să asigure accelerarea dezvoltării socio-economice a anumitor teritorii și a
tipurilor de producție prioritare și să ofere majorității investitorilor condiții favorabile pentru
desfășurarea de activități antreprenoriale în întreaga țară. Zonele economice libere din țară sunt
create pe baza activităților de afaceri intensificate desfășurate în comun cu investitorii străini, pentru
dezvoltarea socio-economică a teritoriilor individuale și a republicii în ansamblu.
Să analizăm activitatea ZEL în Republica Moldova pentru perioada de cea mai mare
dezvoltare a acestora.
În prezent, în Moldova există 7 zone economice libere. Numărul angajaţilor rezidenţilor
zonelor libere, conform datelor la sfîrşitul anului 2012, a constituit 5177 persoane, majorîndu-se cu
1,7 ori în comparaţie cu sfîrşitul anului 2011. Din numărul total al angajaţilor, 1846 de persoane au
activat în ZEL “Ungheni-Business”, 1555 de persoane în ZEL ”Bălţi”, 1011 de persoane în ZAL
“Expo-Business-Chişinău”, 281 de persoane în ZAL “Tvardiţa”, 303 persoane în ZAL PP
“Valkaneş”, 18 persoane în ZAL PP “Taraclia” şi 163 de persoane în ZAL PP “Otaci-Business”
[23]. Începând cu anul 2019, numărul rezidenților angajați a crescut.

Figura 1. Numărul angajaţilor în ZEL în anul 2012.

34
 Sursă: Elaborat de autor în baza raportului privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

Volumul total al investiţiilor în zonele libere, pe parcursul întregii activităţi, la 1 ianuarie

2013 a constituit 157,7 mil. dolari SUA.

Figura 2. Ponderea investiţiilor în ZEL în anul 2012.

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

35
 În zonele libere creşte ponderea activităţii industriale, care a devenit genul prioritar de
activitate. În anul 2012, volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zonele libere a
constituit mai mult de 1,7 mild. lei, din care ponderea producţiei industriale a constituit 80,6%.
Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale în total pe zonele libere în anul 2012 s-a
majorat semnificativ cu 43,3% (în preţuri curente) faţă de anul precedent şi a constituit 1409,8 mil.
lei sau 5,2% din volumul producţiei industriale fabricat în aceiaşi perioadă de către întreprinderile
industriale ale Republicii Moldova de toate formele de proprietate (27056,5 mil. lei).
Cea mai mare parte a producţiei industrial fabricată în zonele libere în valoare de 1079,6
mil. lei sau 76,6% a fost exportată. În total volumul exportului mărfurilor şi serviciilor din zonele
economice libere în anul 2012 s-a majorat cu 2/3 şi a constituit 1236,1 mil. lei sau 6,3% din
volumul exportului
Republicii Moldova în anul 2012 (în anul 2004 ponderea zonelor economice libere în
exportul total al Republicii Moldova a constituit 4,3%) [23].

Tabelul 3. Ritmurile de creştere ale producţiei industriale în zonele libere în 2008-2012 an.

Din volumul total al

2008 2009 2010 2011 2012
vînzărilor nete

livrate la export, % 71,0 70,8 70,8 68,3 76,6

livrate în Republica
19,9 19,8 21,4 20,1 14,5
Moldova, %
livrate altor
rezidenţi ai zonelor 9,1 9,4 7,8 11,6 8,9
libere

Sursa: Elaborat de autor în baza raportului privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

Necătînd la faptul, că Legea cu privire la zonele economice libere, modificată în iulie 2010,
a anulat restricţii privind livrarea mărfurilor (serviciilor) pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova şi, în prezent, rezidenţii zonelor pot livra toată producţia fabricată în ţara, din tabelul nr. 2
se observă atît creşterea a volumului producţiei industriale, cît şi creşterea livrărilor acesteia spre
export.
Însă, în unele zone situaţia este diferită. Dacă, rezidenţii ZEL ”Bălţi” şi ZEL PP "Valkaneş"
livrează toată producţia industrială spre export, atunci rezidenţii ZEL "Expo-Business-Chişinău",

36
beneficiind de garanţiile de stat, continuă să livreze pe piaţa internă circa 46% din volumul
producţiei fabricate [63, p.35].

Tabelul 4. Volumul total de impozite şi taxe calculate pe zone libere în 2008-2012 an.

Indicatorul 2008 2009 2010 2011 2012

Volumul
impozitelor
şi taxlor 123,6 123,1 145,3 111,6 130,1
calculate,
mil.lei
în % faţă de
anul 101,4 99,6 118,0 77,0 116,6
precedent

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

Ponderea considerabilă a zonei libere din mun.Chişinău în volumul total de impozite

colectate este condiţionată de volumul impunător al activităţii în cadrul garanţiilor de stat, orientată
preponderent spre piaţa internă a Republicii Moldova. Conform legislaţiei în vigoare, la exportul
mărfurilor (serviciilor) se aplică facilităţi fiscale, pe cînd livrările din zona liberă pe piaţa internă se
impozitează pe principia generale [23].
Administraţiile zonelor libere trebuie să monitorizeze mai minuţios respectarea de către
rezidenţi obligaţiilor de concurs, precum şi cele stipulate în contractile încheiate cu acestea.
Particularitățile ZEL.
,,Expo-Business-Chișinău’’ a fost lansată la 3 noiembrie 1995 și ocupă o suprafață de 29,4
ha [55, p.7]. Direcțiile de activitate sunt: producerea echipamentului electronic, articolelor din
peliculă polimerică, îmbutelierea băuturilor alcoolice, producerea și ansamblarea mobilei,
producerea articolelor din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice etc.
Pe teritoriul Zonei antrprenoriatului liber Expo-Bussines–Chişinău se stabileşte regimul de
declarare vamală obligatorie a mărfurilor şi altor obiecte exportate sau importate. Volumul total de
investiţii în zona liberă, de la începutul activităţii acesteia, constituie 49,0 mil. dolari SUA (dintre
care în perioada de gestiune rezidenţii au investit în fondurile fixe proprii 227 mii dolari SUA,
concomitent creîndu-se 37 locuri noi de muncă) [23].

37
 Volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zona liberă în anul 2012 a
constituit, în preţuri curente, 464,6 mil. lei, iar calculînd pe 1 ha al suprafeţei zonei libere constituie
15,8 mil. lei, acesta fiind unul dintre cei mai înalţi indicatori dintre toate zonele libere.
Activitatea de producţie a devenit predominantă printre celelalte genuri de activităţi
desfăşurate de rezidenţii zonei libere. Ponderea acestei activităţi în structura genurilor de activitate
s-a majorat de la 10,7% în anul 1999 pînă la 69,2% în anul 2012.
Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale în anul 2012 s-a majorat pînă la 321,4 mil.
lei (în anul 2011 – 285,4 mil. lei), dintre care livrările la export au constituit 170,2 mil. lei sau
52,9% din volumul total. În 2012 rezidenţii zonei libere au produs 485 mii dal vin din struguri, 61,2
mii dal divin, 411,5 mil. unităţi articole din plută pentru îmbuteliere băuturilor alcoolice, 1,6 mii
tone peliculă polimeri, aparate electronice şi arzătoare de gaz în sumă de 3,8 mil. lei, mobilă în
sumă de 1,9 mil. lei etc [76].

Figura 3. Ponderea genurilor de activitate desfăşurate în ZAL ,,Expo-Business

Chişinău’’ în anul 2012.

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

Atît după volumul activităţii economice, cît şi după numărul rezidenţilor, ZEL "Expo-
Business-Chişinău" este una dintre cea mai importantă. La finele perioadei de gestiune, în zona
liberă erau înregistraţi 61 de rezidenţi (circa 38% din numărul total al rezidenţilor zonelor libere din
Republica Moldova),ale căror întreprinderi încadrau 1011 persoane [23].
Zona Antreprenoriatului Liber ,,Tvardița’’ și-a început activitatea din 1995 pe o
suprafață de 2,5 ha în raionul Taraclia. Produce băuturi alcoolice,produse lactate [58, p.7].
Producția este exportată în mare parte în Federeația Rusă.Investiții-peste 11 mil.USD. O parte din

38
investiţii a fost efectuată în crearea infrastructurii de producere necesare – a fost montată o centrală
electrică diesel, au fost construite două cazangerii, care funcţionează pe bază de gaz şi o sondă
arteziană. În afară de aceasta, a fost construită o conductă de gaze cu lungimea de 175 m, prevăzută
atît pentru necesităţile proprii, cît şi pentru populaţia satului [23].
Actualmente, în zona liberă sînt înregistraţi 5 rezidenţi. Numărul total alsalariaţilor, la 1
ianuarie 2012, a constituit 281 de persoane. Volumul vînzărilor producţiei industriale în 2012 a
sporit considerabil (cu 64,3% în preţuri curente) faţă de nivelul anului precedent şi a constituit
250,6 mil. lei. Acest indicator, calculînd pe 1 ha al suprafeţei zonei constituie 70,2 mil. lei şi este cel
mai înalt dintre toate zonele libere. Rezidenţii au produs 240 mii dal divin, 167,3 mii dal distilate
pentru divin, 130,8 mii dal vin din struguri, 340 tone de carne. Cei mai importanţi rezidenţi ai zonei
libere sînt ÎM "Золотой Аист" SRL şi ÎCS FVC "Молдавский стандарт" SRL, fiind totodată şi
nucleul zonei libere. De la începutul activităţii zonei libere de către Administraţie şi rezidenţi au
fost investite în fondurile fixe ale întreprinderilor şi în dezvoltarea infrastructurii zonei libere 12,5
mil. dolari SUA, inclusiv 159 mii dolari SUA în anul raportat. Toate investiţiile au fost efectuate în
fabricarea producţiei industriale, care este unicul gen de activitate desfăşurat în zona liberă [75].
Zona Antreprenoriatului Liber ,,Parcul de producție’’ ,,Vulkaneș’’ a fost fondată în
1998 pe un termen de 25 de ani, legislaţia permiţînd prelungirea acestui termen [75], ocupînd o
suprafață de 122,3 ha. [art1., alin2] Produce alcool (vin), în această zonă activează SRL-ul DK“
Intertrade” care reprezintă un complex modern de prelucrare, păstrare şi îmbuteliere a vinurilor de
elită din struguri, cultivate în zona sudică, care este o zonă cu cele mai bune condiţii pentru cultura
viţei de vie,deasemenea și articole de confecții,se ocupă inclusiv cu sortarea ,ambalarea,marcarea și
alte asemenea operațiuni printre care comerțul angro [58, p.7]. Veniturile Administraţiei au
constituit 822,4 mii lei, majorîndu-se în comparaţie cu anul precedent de 1,4 ori. Sursele principale
ale veniturilor Administraţiei sînt taxele zonale (324 mii lei), plăţile pentru arendă (257 mii lei) şi
plăţile obligatorii (193 mii lei) [23].
La sfîrşitul anului de gestiune în zona liberă erau înregistraţi 27 de rezidenţi. Numărul mediu
scriptic al personalului la întreprinderile rezidenţilor zonei libere s-a majorat neesenţial, constituind
329 de persoane. De la începutul activităţii zonei libere au fost atrase investiţii în valoare de 11
mil. dolari SUA inclusiv 0,4 mil. dolari SUA în anul raportat [23].

39
 Figura 4. Ponderea genurilor de activitate desfăşurate
în ZAL ,,PP Valkaneş’’ în anul 2012.

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

Volumul total al impozitelor şi taxelor transferate de către rezidenţii zonei libere în anul
2012 a constituit 4,5 mil. lei sau cu 12,8% mai mult faţă de nivelul anului 2011. Totodată, au
diminuat brusc (de 11,6 ori) datoriile rezidenţilor faţă de buget, constituind la finele perioadei de
gestiune 11,6 mii lei.
Luînd în consideraţie situaţia existentă, Administraţia zonei libere trebuie să întreprindă
măsurile necesare privind valorificarea teritoriului zonei libere şi dezvoltării infrastructurii. De
asemenea, este necesar de a reduce dependenţa zonei libere de activitatea celui mai major rezident
din contul atragerii noilor investitori şi lansării capacităţilor de producere a proiectelor
investiţionale ce se desfăşoară [23].
Parcul de producție ,,Otaci-Business’’a fost deschis în anul 1999. Este amplasat pe o
suprafaţă de 94,12 ha şi este constituit din două subzone:
-un teren cu o suprafaţă de 44,12 ha din intravilanul Otacilor, amplasat la intrare în oraş, pe
traseul Edineţ-Ocniţa
-un teren cu o suprafaţă de 50, 0 ha din intravilanul Otacilor, amplasat la intrare în oraş, pe
traseul Soroca-Edineţ. [art1, alin2] Principalele direcții de activitate sunt:fabricarea articolelor de
confecții și cusutul manoperei încălțămintei. Afară de producţia industrială, rezidenţii efectuează
genuri auxiliare de activitate (activitate de arendă, servicii comunale [58, p.7].

40
 Volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zona liberă aconstituit mai mult
de 20 mil. lei (în preţuri curente) sau de 1,7 ori mai mult decît în anul 2011, dintre care volumul
producţiei industriale se estimează la 3 mil. Lei.

Figura 5. Ponderea genurilor de activitate desfăşurate

în ZAL ,,PP Otaci-Business’’ în anul 2012.

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

În anul 2012 în zona liberă a apărut un nou gen de activitate – activitatea comercială externă,
cota-parte a căreia a constituit 82,8%. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere
constituie 3,1 mil. dolari SUA sau cu 19,3% mai mult decît la sfîrşitul anului 2011. Suma totală a
impozitelor şi taxelor calculate de către rezidenţi pentru transferarea în buget în anul 2012 a
constituit 1,5 mil. lei, majorîndu-se în comparaţie cu anul precedent cu 41,8% [23].
Zona Economica Liberă ,,Ungheni-Business’’ a suplinit lista celorlalte zone libere in anul
2002. Ocupă o suprafață de 42,34 ha [23]. Direcțiile de activitate:producerea și asamblarea
mobilei,fabricarea PET-preform, îmbutelierea băuturilor nealcoolice și apei potabile, producerea
covoarelor, modulelor electronice, ambalajelor pentru bijuterii, vopselelor și lacurilor
industriale,scîndurii și a lemnului tăiat,paletelor din lemn etc. [2, p.7].
Veniturile Administraţiei în anul 2011 au constituit circa 2,4 mil. lei, inclusiv şi plăţile
obligatorii 231 mii lei, taxele zonale - 1339 mii lei, plata pentru arendă – 693 mii lei. La 1 ianuarie
2011, pe teritoriul zonei libere erau înregistraţi 34 de rezidenţi, dintre care întreprinderi cu capital
din Italia, Austria, România, Rusia şi Belgia. În 2010 au fost înregistraţi 5 rezidenţi noi. La sfîrşitul
anului 2010, în cadrul întreprinderilor rezidenţilor activau 1846 de persoane. În afară de aceasta, pe
parcursul anului 2010 Administraţia zonei libere a efectuat o serie de lucrări şi investiţii în scopul

41
asigurării şi îmbunătăţirii condiţiilor, pentru buna desfăşurare a activităţii economice a rezidenţilor
ZEL „Ungheni -Business”, şi anume:
• au fost efectuate lucrări de reparaţie a drumurilor în valoare de 68,7 mii lei;
• instalată sistema de iluminare stradală în valoare de 58,5 mii lei;
• montarea sistemului performant de supraveghere video în valoare de 14,2 mii lei.
La 1 ianuarie 2011, volumul total de investiţii în zona liberă a atins nivelul de 31,4 mil.
dolari SUA, din care 4,3 mil. dolari SUA au fost investite în anul 2010. Principală direcţie a
investiţiilor – producţia industrială [85].
Din cele 49 de autorizaţii eliberate de către Administraţie la efectuarea activităţii în zona
liberă, 25 au fost eliberate pentru producţia industrială, 5 pentru sortarea, ambalarea, marcarea şi
alte operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, 13 pentru genuri
auxiliare de activitate, 6 pentru activitatea comercială externă.
Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale în anul 2012 a constituit 547,9 mil. lei (în
preţuri curente), majorîndu-se cu 32,3% faţă de anul 2011, fiind cel mai semnificativ dintre toate
zonele libere (38,9%).
Cea mai mare parte a producţiei industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul
Republicii Moldova a fost livrat 7%.
Pe parcursul anului 2012 rezidenţii zonei au vîndut mobilă în valoare de 16,5 mil. lei,
covoare în valoare de 2,9 mil.. De asemenea, s-a vîndut lacuri, vopsele, palete din lemn, ambalaje
pentru bijuterii, etc. [23].
În anul 2012 în zona liberă a demarat fabricarea unui nou tip de producţie, precum huse din
material sintetic pentru scaune de automobil, care au fost produse în număr de 795 mii buc.
Figura 6. Ponderea genurilor de activitate desfăşurate
în ZEL ,,Ungheni -Bussines’’ în anul 2012.

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

42
 Suma totală a impozitelor şi taxelor calculate de către rezidenţi pentru transferarea în buget
în anul 2012 a constituit 29,6 mil. lei sau 129,8% faţă de anul 2011. În afară de această, volumul
datoriilor rezidenţilor faţa de buget a constituit 2,0 mil. lei sau 162% faţă de nivelul anului
precedent.
Zona Antreprenoriatului Liber ,,Parcul de producţie ,,Taraclia’’ a fost creată la 19
februarie 1998, suprafața pe care se extinde este de cca 26 ha. În prezent ,în zonă funcționează doua
subzone izolate la o distanță de 800 m una de alta. Principalele direcții de activitate sunt: fabricarea
plăcilor de ceramică, prestarea serviciilor, comerțul angro. Producţia întreprinderii este competitivă
pe pieţele externe atît după preţ, cît şi după calitate [55, p.7].
Numărul angajaţilor Administraţiei la sfîrşitul perioadei de gestiune a constituit 3 persoane.
Costul total al activelor aflate la balanţa Administraţiei a constituit la finele anului 4,6 mil. lei.
Administraţia dispune de 2,72 mii m2 de clădiri şi construcţii. Veniturile de facto ale Administraţiei
în anul 2012 au însumat 363,4 mii lei, micşorîndu-se în comparaţie cu anul precedent cu 12,7%.
Sursa principală a veniturilor este taxa zonală (148,6 mii lei) şi plata pentru arendă (93 mii lei).
Numărul total al lucrătorilor la finele anului constituie numai 18 de persoane.
Volumul total de investiţii în zona liberă, de la începutul activităţii acesteia, constituie 15,1
mil. dolari SUA, însă în ultimii ani investiţii practic nu au fost efectuate.
Activitatea zonei libere a fost orientată spre producţia industrială. În anul 2011 volumul
vînzărilor nete ale producţiei fabricate a constituit 370,7 mii lei (în preţuri curente) iar în anul 2010
producţia industrială a fost stopată în legătură cu falimentul celui mai important rezident - SA
”Santek”, (producerea plăcilor din ceramică). La sfîrşitul anului 2012 activele şi datoriile
întreprinderii ”Santek” au fost răscumpărate de către un nou rezident ”Ispan Lux” SRL în vederea
restabilirii producerii plăcilor din ceramică. Însă, producerea nu a fost restabilită din cauza
existenţei problemelor cu conectarea la reţelele electrice ”RED Union Fenosa” SA. Suma totală a
impozitelor şi taxelor transferate de către rezidenţii zonei libere în anul 2010, de asemenea, s-a
diminuat cu 51% şi a constituit 0,8 mil. lei.
În anul 2013 Administraţia zonei libere trebuie să continue măsurile orientate spre reanimare
a producerii plăcilor din ceramică, care este una din activităţile de bază în zona liberă, precum şi să
întreprindă măsuri suplimentare în privinţa atragerii noilor rezidenţi [23].
ZEL "Bălţi".
Zona Economică Liberă "Bălţi” a fost deschisă la 27 mai 2010. Iniţial zona liberă ocupa un
teritoriu cu o suprafaţă de11,85 ha. Însă, potrivit Legii pentru completarea articolului 1 al Legii
nr.26 din 4 martie 2010 privind Zona Economică Liberă “Bălţi” nr.243 din 24.09.2010 suprafaţa

43
zonei libere a fost extinsă pînă la 121,85 ha şi va fi constituită din trei subzone. Pe teritoriul nou al
subzonei nr.3 se vor implementa unele proiecte prin intermediul unor subvenţii şi fonduri de stat,
precum şi în cooperare cu autoritatea publică locală. Există un acord preliminar necesar cu unul
dintre rezidenţii actuali ai zonei libere, care va permite să iniţieze dezvoltarea subzonei şi punerea în
aplicare a proiectului de investiţii. De asemenea, investitorii care vor realiza proiecte în subzona
respectivă vor crea instalaţii moderne şi bine întreţinute, ca urmare va creşte atractivitatea
investiţională pentru companiile care ulterior vor dori să investească în această subzonă. Veniturile
administraţiei în anul 2012 au constituit circa 1041,8 mii lei, inclusiv şi plăţile obligatorii – 221,5
mii lei, taxele zonale – 723,9 mii lei, servicii – 96,4 mii lei.
La 1 ianuarie 2013, pe teritoriul zonei libere erau înregistraţi 7 de rezidenţi, dintre care
întreprinderi cu capital din Austria (3), România şi Republica Moldova [23].
La sfîrşitul anului curent, în cadrul întreprinderilor rezidenţilor activau 1555 de persoane.
Volumul anual al salariului calculat a constituit cca. 50 mil. lei. Datorii la salariu rezidenţii nu au.
Salariul mediu lunar al unui angajat a constituit 4,5 mii lei.
La 1 ianuarie 2013, volumul total de investiţii în zona liberă a atins nivelul de 6,7 mil. dolari
SUA. Principală direcţie a investiţiilor – producţia industrială. A fost construit o uzină modernă,
bazată pe tehnologii avansate, inclusiv cu o infrastructură aferentă potrivit cerinţelor internaţionale.
Volumul vînzărilor nete ale producţiei industriale în anul 2012 a constituit 78,6 mil. lei (în
preţuri curente). Toată producţia industrială a fost exportată. Pe parcursul anului 2012 rezidentul
zonei libere ÎCS „DRA Draexlmaier” SRL a produs cablaj electric pentru autoturisme.
Suma totală a impozitelor şi taxelor calculate de către rezidenţi pentru transferarea în buget
în anul 2012 a constituit 18,2 mil. lei [85].
Figura 7. Ponderea genurilor de activitate desfăşurate
în ZEL ,,Bălţi’’ în anul 2012.

Sursă: Raportul privind activitatea ZEL la 01.01.2013.

44
 2.3 Analiza comparativă a zonelor economice libere în ansamblul economiei Republicii
Moldova şi în dezvoltarea comerţului internaţional.

Beneficiile economice de pe urma dezvoltării ZEL sunt de natură statică şi dinamică.

Beneficiile statice sunt cele directe şi includ:
• Crearea directă a locurilor de muncă şi a veniturilor;
• Atragerea de investiţii străine şi autohtone;
• Dezvoltarea industrială a ţării;
• Creşterea şi diversificarea exporturilor;
• Venituri mai mari la bugetul de stat
• Intrări mai mari de valută străină în ţară;
Beneficiile dinamice sunt mult mai dificil de măsurat, dar sunt de o importanţă mult mai
mare, ca beneficii pe termen lung de la dezvoltarea ZEL şi includ:
• Crearea indirectă a locurilor de muncă;
• Ridicarea calificării personalului angajat;
• Transferul de tehnologii;
• “Efectul de demonstraţie”, rezultat din aplicarea “celor mai bune practici”;
• Dezvoltarea regională [62, p.14]
Crearea locurilor de muncă. Numărul angajaţilor în cadrul ZEL (5177 persoane) constituia
0,5% din numărul total al angajaţilor pe economie (1143,4 mii persoane) la sfârşitul anului curent,
faţă de 0,3% la sfârşitul anului 2010. În ultimii doi ani de către ZEL-uri au fost create circa 1600 de
locuri noi de muncă, aceasta reprezentând o creştere de 44,4%, în timp ce la nivelul întregii
economii numărul populaţiei ocupate s-a redus cu 8,6%. Deşi numărul absolut al locurilor de muncă
create de către ZEL nu este deocamdată foarte impresionant, ritmul de creştere al acestora vorbeşte
despre potenţialul existent în cadrul ZEL de sporire în continuitatee a acestui indicator, astfel că
acestea să joace în continuare un rol mai important în atingerea unuia dintre scopurile principale
atribuite ZEL-urilor la momentul creării lor –crearea noilor locuri de muncă. Experienţa pe plan
mondial sugerează, însă, că impactul zonelor libere rezultat din crearea directă a locurilor de muncă
este doar unul marginal. În cele mai multe din ţări, zonele nu sunt o sursă majoră de locuri de
muncă pentru economiile ţărilor în care sunt amplasate. Astfel, pe plan mondial ZES deţin 0,21%
din forţa de muncă angajată, depăşind 1% doar în America de Nord şi de Sud, în Orientul Mijlociu
şi Africa de Nord. În timp ce impactul de la crearea de către zonele libere a noilor locuri de muncă
este, în mediu, unul marginal, efectele sub forma creării indirecte de locuri de muncă pot fi sub-

45
stanţiale. Raportul dintre numărul locurilor de muncă create indirect, către cel al locurilor de muncă
direct create variază de la 0.25 in Mauritius, până la 0.7 in Madagascar şi 2.0 in Honduras [64].
Acest lucru implică că pe plan mondial locurile de muncă create indirect de zonele libere poate
varia de la 9.6 milioane până la 77 milioane 10. Conform estimărilor Ministerului Economiei de la
noi, fiecare loc de muncă creat în ZEL din Moldova generează cel puţin un loc de muncă în afara
lor, însă aceste cifre sunt greu de verificat [23].
Atragerea investiţiilor străine şi autohtone. Privită în ansamblu, contribuţia ZEL-lor din
Moldova la sporirea investiţiilor străine şi locale este una destul de modestă până acum, în ciuda
intenţiilor iniţiale de a transforma aceste zone în principalele platforme de atragere a investiţiilor
străine şi creştere economică. Astfel, volumul investiţiilor totale în cei circa 15 ani de la formarea
primelor zone libere a constituit la data de 01.01.2011, 128,8 milioane dolari SUA, ceea ce
reprezintă doar 4,5% din soldul la aceiaşi dată a investiţiilor străine directe în economia Republicii
Moldova, chiar având în vedere că nu toate investiţiile în zonele respective au fost făcute de
companii străine. Anul trecut, în cele 7 ZEL existente au fost făcute investiţii în valoare de 12,3
milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă doar 1,2% din investiţiile totale în capital fix realizate în
aceiaşi perioadă la scara întregii economii [83].
În general, în materie de investiţii cifrele nu sunt prea impresionante. În ultimii 2 ani
investiţiile în ZEL-uri au avansat doar cu 12 mil. USD, sau cu ceva mai mult de 10%. Ritmul de
creştere este comparabil cu cel al creşterii soldului investiţiilor străine directe (ISD) la scara întregii
economii, care a avansat cu 8,8%. În raport cu soldul ISD, după cum am menţionat deja, investiţiile
în ZEL de la lansarea acestora au constituit doar 4,5%, ceea ce nu este un indicator prea
impresionant, astfel că concluzia care se impune este că ZEL-urile nu au reuşit până în prezent să
îndeplinească un alt scop de bază care s-au urmărit prin crearea lor – atragerea de investiţii străine.
Şi ca pondere în investiţiile în capital fix, investiţiile în ZEL au avansat doar cu 0,2 p. p. în ultimii 2
ani, de la 1,0% la 1,2%. La fel ca întreaga economie, activitatea ZEL în ultimii 2 ani a fost afectată
de criza economică. Investiţiile în 2010 au fost mai mici cu 5,3 mil. USD sau 30,1% faţă de
investiţiile din 2012. Ritmul de scădere al investiţiilor în zonele libere (-30,1%) este comparabil cu
cel al investiţiilor pe economie – 29,1% [24].
Datele disponibile pe plan mondial sugerează că zonele libere reprezintă o destinaţie
importantă pentru ISD în unele ţări. În Filipine, de exemplu, ponderea fluxurilor ISD în ZEL a
crescut de la 30% în 1997, până la mai mult de 81% în 2000. În Bangladesh, 103 milioane $ din
totalul de 328 milioane $ ISD au fost înregistrate în zonele libere. În Mexic, ponderea ISD anuale
făcute în zone în totalul ISD a crescut de la 6% în 1994, până la 23% în 2000. În China, zonele

46
libere înregistrează mai mult de 80% din ISD cumulative. Cu toate acestea, în multe alte ţări, zonele
au avut un rol marginal în atragerea ISD, iar în unele ţări majoritatea investiţiilor sunt de origine
locală.
Vânzările de producţie industrială. Nici ponderea vânzărilor nete ale producţiei
industriale, care reprezintă genul principal de activitate în cadrul celor 7 ZEL, în totalul valorii
producţiei industriale pe ansamblul economiei, nu este una impresionantă. Această cifră alcătuia la
aceiaşi dată de 31 decembrie a anului trecut doar 5,2%. Însă, spre deosebire de investiţii, dinamica
este una pozitivă. Astfel, vânzările nete de producţie industrială de către rezidenţii ZEL-urilor în
anul 2012 s-au majorat cu peste 183 mil. lei faţă de anul 2010, sau cu aproape 15%. Tendinţa este
cu atât mai încurajatoare, cu cât în aceiaşi perioadă valoarea producţiei industriale fabricate la scara
întregii economii s-a redus cu aproape 10% [24].
Stimularea exporturilor. Ceva mai mare este ponderea exporturilor realizate de către
rezidenţii ZEL în totalul exporturilor pe ţară – 6,4% la situaţia din 31.12.2012, faţă de 5,3% cu doi
ani mai înainte. Însă ritmul de creştere al exporturilor efectuate de către rezidenţii ZEL este unul
impresionant – mai mult cu 363 mil. lei sau +41,6% faţă de anul 2010, în timp ce exporturile totale
la nivelul întregii economii s-au redus în aceiaşi perioadă cu 0,6%. Sporirea esenţială a exporturilor,
în condiţiile în care investiţiile nu au avansat foarte mult vorbeşte despre creşterea eficienţei
acestora. ZEL-urile încep tot mai mult să îndeplinească o altă funcţie importantă care le-a fost
atribuită la înfiinţare – cea de platforme de sporire a exporturilor. Însă această cifră nu este una care
să satisfacă deocamdată pretenţiile de „locomotivă” pentru exportul ţării, atribuite ZEL-or la etapa
iniţierii primelor astfel de entităţi, dar dacă ritmul se menţine şi în continuare, nu este exclus ca în
câţiva ani acestea ponderea ZEL în totalul exporturilor să sporească simţitor.
În contrast cu rolul relativ marginal, pe care zonele îl au la crearea locurilor de muncă noi,
acestea deţin o pondere importantă în totalul exporturilor de producţie industrială în cea mai mare
parte a regiunilor lumii. Pe plan mondial această cifră era de 40,8% în anul 2010. Alte exemple
includ: [64]
 America: Nicaragua (79.4%); Republica Dominicană (77 %); Panama (67%);
 Asia şi Pacific: Bangladesh (75.6%); Şri- Lanka (67.1%); Filipine (78.2%); Pakistan (50.3%;
 Orientul Mijlociu şi Africa de Nord: Liban (36.3%); Bahrain (68.9%); Maroc (61%);
 Africa Sub-sahariană: Ghana (22.4%); Madagascar (80%); Mauritius (34.4%).
Venituri la bugetul de stat. Unii analişti susţin că stimulentele şi privilegiile acordate re-
zidenţilor ZEL reprezintă venituri ratate de către autorităţi. Cu toate acestea, întrebarea care se
impune este dacă fără stimulentele şi privilegiile acordate de ZEL investitorii ar fi fost dispuşi să

47
investească în cadrul ZEL. Principalele câştiguri sub formă de venituri încasate de la ZEL-uri sunt,
taxele zonale, plăţile pentru arenda spaţiilor din zonă, impozitele şi taxele pentru comercializarea
mărfurilor pe teritoriul vamal al ţării.
Priviţi ca tendinţe de evoluţie, precum şi pe anumite zone în parte, indicatorii de per-
formanţă ai acestora sunt mai impresionanţi. Astfel, volumul investiţiilor în ZEL a crescut la
sfârşitul anului 2012 faţă de anul 2002 de circa 7 ori. Dacă în anul 2003, imediat după lansarea celei
de-a 6-ea ZEL, Ungheni-Business, circa jumătate din investiţiile totale aparţineau ZAL Expo-
Business-Chişinău (47,2%), la data de 01.01.11 ponderea cea mai mare a investiţiilor aparţinea
ZEL-urilor din regiuni (61,9%), cel mai mare spor al investiţiilor înregistrându-l ZEL Ungheni-
Business: 31,4 milioane dolari SUA în cei 8 ani de la fondare, faţă de doar 30,0 milioane dolari
SUA investiţi în aceiaşi perioadă în ZAL Expo-Business- Chişinău. Cu toate acestea, ZAL Expo-
Business-Chişinău continuă să deţină deocamdată cele mai mari investiţii absolute – 49,1 mil. USD
sau 38,1% din total.[18] Tabelul 7 de mai jos prezintă evoluţia investiţiilor în cele 7 zone libere
existente la moment începând cu anul 2000 [23].
În ultimii doi ani, sporul investiţiilor în ZEL a înregistrat un declin dramatic (de circa 4-5
ori) faţă de anul 2008, această situaţie putând fi atribuită, crizei economice mondiale. De remarcat
că în 2010 investiţiile totale au fost de 12,3 mil. USD, însă datorită retragerilor de capital sporul a
constituit doar 4,1 mil. USD. Mai mult de jumătate din investiţiile efectuate în 2010 (6,7 mil. USD)
au aparţinut ZEL Bălţi, nou create în acelaşi an. Datorită investiţiilor ZEL Bălţi s-a şi înregistrat
sporul modest de investiţii în 2010, pentru că în 4 alte zone sporul acestora a fost neînsemnat (1,4
mil. USD), nu a existat (ZAL Taraclia), sau a fost negativ (ZEL Ungheni-Business, -4 mil. USD).
Cu privire la activitatea Zonelor Economice Libere al Republicii Moldova pe 9 luni ale
anului 2013 volumul total al investiţiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de
activitate ale acestora, conform situaţiei din 1 octombrie 2013, a constituit 190,3 mil. dolari SUA,
dintre care în 9 luni ale anului 2013 au fost investite 17,9 mil. dolari SUA (o creştere de 1,4 ori în
comparaţie cu perioada similară a anului precedent). Majorare esenţială a investiţiilor a fost
înregistrată în ZEL „Bălţi” – 12,8 mil. dolari SUA, în ZEL „Ungheni-Business” – 1,9 mil. dolari
SUA, în ZEL „Expo-Business-Chişinău” – 1,7 mil.dolari SUA și în ZEL „Tvardiţa” – 1,3 mil.dolari
SUA. Cea mai mare cotă a investiţiilor continuă să revină ZEL „Expo-Business-Chişinău”, aceasta
constituind 28% din întreg (100%). Volumul total al vânzărilor nete ale producţiei industriale
produse de către rezidenţii zonelor libere în ianuarie – septembrie 2013 s-a majorat cu 25,6% (în
valoare nominală) faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent şi a constituit 1979,3 mil. lei.
Cele mai evidente majorări s-au înregistrate în ZEL PP „Valkaneş” – cu 61,4% faţă de nivelul

48
anului precedent, în ZEL „Bălţi” – cu 60,1%, în ZEL „Tvardiţa” – cu 25,7%, şi în ZEL „Ungheni-
Business” cu 15,5%, în ZEL „Expo-Business-Chişinău” – 10,1%. În acelaşi timp, în ZEL PP
„Otaci-Business” a fost înregistrată o scădere a producţiei, iar în ZEL PP „Taraclia” producţie
industrială nu a fost înregistrată. În ansamblu, volumul vânzărilor la toate genurile de activitate,
efectuate în zonele economice libere în 9 luni a.c. a constituit 2,4 mild. lei sau cu 24% mai mult
decât în perioada corespunzătore a anului precedent. Pe parcursul a 9 luni a.c. la mai multe tipuri de
mărfuri a crescut volumul producţiei fabricate – cablaj electric pentru autoturisme (de 1,6 ori),
articole din pluta pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice (de 1,2 ori), salam şi delicatese (de 2,9
ori) etc. Totodată, a fost demarată producţia unor noi tipuri de mărfuri – cablu electric izolat, fir
sintetic şi plasă din fibră de sticlă. Exportul producţiei industriale ale rezidenţilor zonelor libere a
însumat 1682,9 mil. lei sau 85% din volumul total al producţiei realizate. Pe piaţa internă a
Republicii Moldova au fost vândute mărfuri în valoare de 90,9 mil. lei sau 4,6%, iar 205,4 mil. lei
sau 10,4% au fost comercializate pe teritoriul zonelor libere. La finele perioadei de gestiune,
numărul de angajaţi ai rezidenţilor zonelor libere a constituit 6149 persoane. Din numărul total al
angajaţilor 2813 persoane activează în ZEL „Bălţi”, 1995 persoane în ZEL „Ungheni-Business”,
562 persoane în ZEL „Expo-Business-Chişinău”, 398 persoane în ZEL PP „Valkaneş”, 298
persoane în ZEL „Tvardiţa”, 69 persoane în ZEL PP „Otaci-Business” şi 14 persoane în ZEL PP
„Taraclia”. În decursul a 9 luni a.c., volumul total al salariilor achitate de către rezidenţi a constituit
235 mil. lei, iar salariul mediu al unui angajat fiind de 4285 lei.

Concluzii pentru al doilea capitol.

Activitatea zonelor economice libere din Republica Moldova și-a arătat eficacitatea și
competitivitatea. Activitatea SEZ este pentru economia Republicii Moldova în domeniul promovării
exporturilor și atragerii investițiilor străine.
Dinamica dezvoltării zonelor economice libere din Republica Moldova confirmă creșterea
rapidă și interesul rezidenților în dezvoltarea ulterioară.
 Sunt dezvăluite caracteristicile și eficacitatea zonelor economice libere din Republica
Moldova.
O analiză comparativă a zonelor economice libere din întreaga economie a Republicii
Moldova și a dezvoltării comerțului internațional a arătat că acest sector este important și
promițător.

49
 De asemenea, baza sistemului de condiții creat în SEZ pentru investiții străine ar trebui să se
bazeze pe următoarele dispoziții:
    - extinderea la investiții străine a principiilor de bază ale regimului național de investiții;
    - consolidarea metodelor bazate pe piață pentru reglementarea investițiilor străine;
    - sprijin juridic fiabil pentru investiții străine și un sistem eficient de organisme relevante
ale statului.

3 PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE A ZONELOR ECONOMICE LIBERE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA
50
 3.1 Posibilitatea de dezvoltare a zonelor economice libere în Republica Moldova
prin atragerea investiţiilor străine şi facilităile acordate investitorilor străini.

Pentru o ţară în tranziţie atragerea investiţiilor străine reprezintă un fenomen absolut

necesar. Atragerea capitalului străin în ţară este posibil prin diferite reforme. Ne propunem să
analizăm posibilitatea de a atrage investiţiile de capital străin prin intermediul creării Zonelor
Economice Libere [56, p.24].
Administrarea eficientă a activităţii ZEL în unele ţări a înregistrat rezultate considerabile; ca
de exemplu pot servi: industria Maquiladoră din Mexic, unde ponderea considerabilă o constituie
crearea uzinelor de ansamblare a automobilelor din SUA şi a produselor electronice din Japonia sau
renumitele ZEL din Turcia, livrările cărora în bugetul statului turc ajungînd pînă la 20% [20, p.112].
Însă pentru obţinerea unor asemenea rezultate este necesar ca statul să acorde anumite facilităţi
deţinătorilor de capital.
Există trei caracteristici ale economiei Moldovei care ar putea cuceri investitorii străini.
Primul factor este amplasarea, atît a Republicii Moldova, cît şi a zonelor economice libere de pe
teritoriul ei [54, p.11].
Avem o expresie în care se spune că atunci cînd vrei sa cumperi sau să vinzi o casă, cele trei
lucruri cele mai importante sunt locul, locul şi iarăşi locul. Acelaş lucru poate fi spus şi despre
Moldova. Ţara noastră ocupă o poziţie deosebită între Est si Vest. Noi avem legături strînse -
politice şi economice - cu ambele. Amplasarea Moldovei poate atrage investitori ce sunt interesati
atat de pieţele dinamice din fosta Uniune Sovietica, cît şi de economiile mai mari şi mai tradiţionale
din Europa Occidentală.
Al doilea factor este că Moldova a fost înzestrată cu resurse naturale, care fac ţara o zona
agricolă incredibil de fertilă Moldova deja exploateaza aceste avantaje, producînd vin, fructe şi
carne care sunt exportate şi în Est, şi în Vest. În acelaş timp, producţia agricolă în Moldova a
decăzut încontinuu de la sfîrşitul anilor '80 şi-a scazut simţitor după obţinerea independenţei. Odată
cu creşterea îtreprinderilor agricole private în ultimii cîţiva ani producţia a crescut mult. Şi, în sfîrşit
şi cel mai important, Moldova are forţă de muncă instruită, multilingvă şi calificată disponibilă
pentru costuri mai mici decît în multe alte parţi din Europa. Sistemul educaţional de aici a scăpat în
mare masură de devastarea pe care au suferit-o multe alte instituţii sociale după destrămarea Uniunii
Sovietice. În Moldova, poţi obţine o educaţie excelentă în instituţii cum este aceasta, şi poţi presta
servicii de calitate superioara în orice organizaţie în care decizi să lucrezi.

51
 Dar care sunt acele condiţii şi standarde cunoscute, de care companiile vor să fie sigure
înainte de a decide să investească intr-un anumit loc, în primul rînd pe teritoriul unei anumite zone
economice libere din Republica Moldova? [50, p.10].
În primul rînd şi cel mai important, investitorii vor să fie trataţi în mod corect, cu legi
aplicate în egală masură în cazul investitorilor străini şi al firmelor locale. Un cadru juridic puternic,
respectarea supremaţiei legii şi instituţiile eficiente oferă stabilitate, oportunităţi egale şi, la mod
ideal, intervenţii birocratice minime. Companiile vor, de asemenea, să fie sigure de instituţii şi
valori democratice puternice.
Desigur, au fost adoptate legi care contribuie la stabilitatea investitorilor straini, aşa cum
este Legea cu privire la Investiţiile Straine si Legea cu privire la Investitiile în Antreprenoriat.
Aceste legi plasează ferm investiţiile străine în Moldova într-un cadru legal european, pe care
companiile străine îl pot înţelege. În special în Legea cu privire la investiţiile străine este evidenţiat
faptul că investitorilor străini le sunt acordate facilităţi vamale [50, p.10].
Un cadru legal, cu referire la facilităţile acordate investitorilor străini pe teritoriul zonei
economice libere este Legea cu privire zonele economice libere.
Insă, nu este suficient doar sa avem aceste legi; ele mai trebuie implementate intr-un mod
echitabil si universal
Orice zonă economică liberă care doreşte să beneficieze de avantajele investiţiilor străine
directe trebuie să-şi creeze un mediu de afaceri adecvat. În acest context, putem menţiona că
tendinţele pozitive din ultimii ani demonstrează că economia Moldovei, în mare parte, se adaptează
la condiţiile de piaţă. Problemele principale care necesită soluţionare ţin de ameliorarea calităţii
creşterii economice, reducerea migraţiei masive a forţei de muncă, crearea unui mediu atractiv
pentru antreprenoriat şi atragerea investiţiilor străine. Republica Moldova are nevoie în primul rînd
de investiţii străine directe, care să-i asigure dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii prin
deschiderea de noi locuri de muncă, micşorarea şomajului şi sporirea veniturilor populaţiei,
promovarea exporturilor şi realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii performante, ridicarea
gradului de integrare în sistemul economic european şi mondial şi acesta se rezolvă în cea mai mare
parte prin activitatea zonelor libere [56, p.45].
Pentru aceasta este necesară reformarea climatului investiţional, pentru investitorii străini
fiind importante cerinţele la intrare, stimulentele, politica valutară şi de finanţare, legile proprietăţii
asupra pămîntului, accesul la vize şi permise de muncă, accesul şi disponibilitatea infrastructurii
fizice, drepturile de repatriere şi expropriere etc.

52
 Atractivitatea principală a ZEL din Republica Moldova rezidă în înlesnirile şi facilităţile
acordate companiilor rezidente, garanţiile acordate şi regimul special creat în cadrul zonelor
pentru respectivele companii. Acestea includ:
1. protecţia juridică a statului pentru investiţiile de pe teritoriul zonelor libere;
2. statut juridic al zonelor libere reglementat prin lege adoptată şi/sau modificată
doar de Parlament;
3. posibilitatea de a transfera profitul (dividendele) în străinătate, precum şi sumele
rezultate din vânzarea bunurilor ori a pachetului de acţiuni (a cotei-părţi) al în-
treprinderii-rezident, sau din lichidarea/ reorganizarea întreprinderii;
4. regim birocratic şi de control simplificat - controalele planificate e către organele
statului pot fi efectuate nu mai des de o dată în decursul unui an calendaristic, de
către toate organele de control concomitent;
5. garanţia aplicării timp de 10 ani a legislaţiei în vigoare la momentul înregistrării
6. în calitate de rezident al zonei libere;
7. pentru investiţiile în fonduri fixe mai mari de 200 mil. dolari SUA, garanţiile de
stat de aplicare a legislaţiei în vigoare la momentul înregistrării se extind pentru
întreaga perioadă de activitate a rezidentului în cadrul zonei, dar nu mai mult de
20 de ani;
8. posibilitatea folosirii infrastructurii existente în zonă;
9. imposibilitatea exproprierii, naţionalizării, rechiziţionării şi confiscării bunurilor
din zonele libere, decât doar prin hotărâre judecătorească;
10. scutire de plata taxelor vamale la import şi export;
11. neaplicarea regimului de contingentare şi licenţiere la importul şi exporturilor
mărfurilor (serviciilor);
12. posibilitatea transmiterii mărfurilor (serviciilor), aflate în zona liberă, de la un
rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale;
13. posibilitatea de a efectua decontările între rezidenţi în valută străină
14. tratament vamal preferenţial (postul vamal situat în cadrul ZEL);
15. regim fiscal special:
16. scutire de 50% din cota impozitului pentru venitul obţinut din exportul
17. mărfurilor sau serviciilor originare din ZEL în afara teritoriului RM şi de 25%
din alte activităţi decât exportul de mărfuri sau servicii;

53
 18. scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul
mărfurilor sau serviciilor originare din ZEL în afara teritoriului RM, ca rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin 1 milion USD şi timp de 5 ani drept rezultat al
investirii în zona liberă a cel puţin 5 milioane USD;
19. scutire de TVA sau TVA la cota zero pentru toate mărfurile şi serviciile im-
portate/exportate din/pe/în afara teritoriului zonei economice libere (cu excepţia
exportului din ZEL pe restul teritoriului ţării);
20. scutire de plata accizelor pentru toate mărfurile importate/exportate din/pe/ în
afara teritoriului ZEL (cu excepţia exportului din ZEL pe restul teritoriului ţării);
[56, p.45].
Facilităţile vamale, fiscale şi comerciale ale zonelor libere atrag interesul multor persoane
fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, inclusiv al acelora care nu au putut obţine licenţa
pentru operaţiuni. Deaceea protecţia regimului juridic al zonelor şi a ordinii de drept stabilite în
perimetrele lor se impune cu necesitate.
Concluzia principală este: chiar dacă zonele economice din Republica Moldova au
înregistrat succese în reformarea climatului investiţional, intrările anuale de capital sub formă de
investiţii străine directe sunt destul de modeste în comparaţie cu alte state europene, iar fără aceasta
nu ne putem aştepta la o creştere economică durabilă. Chiar dacă Moldova este percepută de unele
structuri europene ca oferind investitorilor un grad mai mare de libertate economică comparativ cu
alte state, imaginea investiţională a ţării este încă slab conturată. Potenţialii investitori nu deţin
informaţii suficiente asupra oportunităţilor de investiţii sau nu interpretează corect datele de care
dispun. Chiar dacă sunt puţine la număr, nu sunt promovate în exterior cazurile de succes ale
investitorilor străini. Statul investeşte puţin în dezvoltarea infrastructurii fizice, educaţie şi sănătate,
condiţii absolut necesare pentru dezvoltarea unor afaceri pe termen lung [56, p.44].
Stimularea activităţii industriale şi comerciale prin crearea facilităţilor de zonă vamală
liberă este benefică economiei naţionale atît prin creşterea încasărilor valutare, cît şi prin
valorificare superioară a principalului factor de producţie abundent – forţa de muncă – şi atragerea
unor tehnologii şi echipamente industriale de înalt randament [29, p.477].
Valorificînd structurile industriale existente ar fi deosebit de avantajos pentru economia
naţională ca aceste zone libere să se orienteze cu prioritate pentru atragerea unor firme prestigioase
care operează în domeniul electronicii şi microelectronicii. Aceasta ar prezenta avantajul
,,absorbirii” din mers a unor tehnologii de vîrf de către unităţile economice din ţară.

54
 3.2 Perspectivile de dezvoltare a zonelor economice libere prin prisma problemelor
şi oportunităţilor.

Soluţionarea problemelor economice ale Republicii Moldova, depăşirea stării de tranziţie şi

crearea unui climat economic atractiv investitorilor autohtoni şi străini, care să permită, atragerea
unui aflux masiv de investiţii în economia naţională presupune în mod imitent şi elaborarea unei
viziuni clare privind ZEL. Din cercetările efectuate în domeniul activităţii ZEL şi analizele cu
privire la impactul lor asupra economiei, au fost identificate unele bariere şi probleme comune care
stau în calea dezvoltării ZEL, printre care [65, p.7].
Organizarea şi administrarea ZEL. Strategia actuală a guvernului Republicii Moldova
se axează pe dezvoltarea zonelor economice libere şi a parcurilor industriale pe suprafeţe nu
foarte mari. Conform experienţei altor ţări, aceasta este varianta optimă, deoarece crearea
zonelor pe teritorii mari, de tip chinez, necesită investiţii foarte mari, pe care nici autorităţile
centrale, nici cele locale nu sunt în stare să le asigure. În noile strategii şi programe de activitate
ale guvernului, ZEL-urile sunt privite deja nu numai ca elemente ale politicii externe economice
a statului, dar şi ca un instrument de politică internă ce unifică priorităţile naţionale, ale regiuni-
lor şi ale proiectelor investiţionale de toate nivelele. Aşa gen de abordare permite de a axa ZEL
nu numai pe elementele de politică economică externă, dar de a le utiliza în soluţionarea
problemelor interne (crearea unei infrastructuri decente în oraşe, sate, scăderea nivelului de
şomaj, stoparea migraţiei etc.) [65, p.7].
În acest context, destul de actuală devine problema organizării şi funcţionării ZEL. La
moment, în organizarea activităţii ZEL predomină metoda administrativă. Se creează
administraţia – un organ de stat care, de fapt, nu dispune de nici un fel de pârghii reale pentru
asigurarea formării şi funcţionării eficiente a zonei. Nu există o delimitare clară a drepturilor de
proprietate între administraţia ZEL şi autorităţile locale, ceea ce duce la neconcordanţă de
interese. De-asemenea, există şi problema organizării dotării cu infrastructură a ZEL. Varianta
administrativă, aleasă în practică, nu prea s-a dovedit a fi viabilă (atât în experienţa SUA, cât şi
în cea mondială). Astfel, cea mai importantă tendinţă pe plan mondial în dezvoltarea ZEL în
ultimii 15 ani a fost numărul crescând de zone libere dezvoltate şi operate de către entităţi
private. Circa 62% din cele 2301 zone economice speciale din ţările în curs de dezvoltare şi în
tranziţie sunt dezvoltate şi operate de către sectorul privat14. Acest fapt contrastează mult cu anii
55
1980, când mai puţin de 25% din zonele libere pe plan mondial erau gestionate de către sectorul
privat. Factorul cheie în spatele creşterii rolului “zonelor private” îl reprezintă realizarea faptului
că asemenea facilităţi pot fi gestionate profitabil de către dezvoltătorii lor şi că povara pe care
acestea o pun pe resursele de stat poate fi redusă. Formal, parteneriatele public-private de
asemenea au devenit din ce în ce mai populare pe plan mondial, cu un număr Multe dificultăţi
legate de formarea ZEL pe teritoriul Republicii Moldova au loc din lipsa organizării de tip
antreprenorial/comercial în dezvoltarea şi administrarea ZEL. Organizarea administrării ZEL pe
principii de antreprenoriat ar imprima o notă comercială aceasta şi s-ar solda cu multe avantaje
[86].
Procedurile de obţinere a dreptului de rezident. Actualmente, procedura de obţinere a
dreptului de rezident, deşi nu este una prea complicată, necesită cheltuieli mari de timp şi
numeroase aprobări de la diferite organe de stat. Este foarte important ca aceste proceduri să fie
pe cât posibil simplificate şi optimizate. Pe plan mondial, legislaţia cu privire la ZEL tot mai
mult incorporează aspecte care măresc transparenţa şi “automatismul” funcţionării zonelor.
Mecanismele implicite, care oferă aprobări automate într-un cadru predeterminat de timp
accelerează mult procesul de evaluare şi aprobare a cererilor de a deveni rezident a ZEL. În
multe ţări, procesul de examinare a cererilor a fost transformat dintr-unul, bazat pe examinarea
individuală a pachetului de documente, într-unul de simplă înregistrare a pretendenţilor, care
întrunesc anumite criterii clar definite. Cererile sunt aprobate automat, prin simpla verificare a
listei de activităţi interzise, pentru ca acestea să nu întrunească activităţi din lista activităţilor
ineligibile. O tendinţă de bază pe plan mondial este utilizarea principiului ghişeului unic pentru
colectarea rapidă a tuturor aprobărilor de la autorităţile de stat. Deşi pentru ZEL-urile din
Moldova, procedura de înregistrare a dreptului de rezident nu este o problemă majoră, utilizarea
principiilor şi mecanismelor respective ar mări transparenţa, ar elimina birocraţia excesivă şi al
accelera procesul de acordare al dreptului de rezident, iar prin aceasta şi atractivitatea zonelor
libere pentru investitori [76].
Mecanismele de trecere a hotarului zonelor şi procedurile vamale. Deoarece
importurile în ZEL sunt delimitate fizic şi nu intră în teritoriul vamal al ţării (cu excepţia
cazurilor când sunt vândute pe piaţa locală), funcţiile vamale sunt simplificate. Acestea nu
presupun calculul şi colectarea taxelor vamale şi au ca scop asigurarea faptului ca mărfurile nu
sunt deviate pe teritoriul vamal al ţării. Cu toate acestea, procedurile utilizate la hotarul ZEL-
urilor din Moldova sunt inutil de complicate, anevoioase şi costisitoare. Acestea reprezintă una
din nemulţumirile de bază ale rezidenţilor referitor la funcţionarea zonelor. Problema respectivă

56
este cu atât mai actuală, cu cât majoritatea rezidenţilor zonelor din Moldova sunt companii nu
prea mari, care efectuează importuri/exporturi de partide relativ mici de mărfuri/produse, şi care
sunt relativ puternic integrate prin procesele tehnologice sau de producţie cu companii din afara
zonelor. În afara procedurilor vamale complicate, pentru fiecare ieşire de partidă de produse din
zonă este necesară obţinerea autorizaţiei, care indiferent de mărimea partidei, costă 200 de euro.
În condiţiile în care majoritatea ZEL nu sunt ocupate nici pe jumătate, acestea ar putea atrage
companii de talie mai mică, implicate în fabricarea producţiei industriale şi export, pentru care
zonele libere ar putea deveni un mediu propice creşterii. Însă din cauza procedurilor vamale
complicate şi costisitoare, acest lucru şi-l pot permite doar companiile de talie mijlocie şi mare,
orientate aproape exclusiv la export. Optimizarea procedurilor şi costurilor vamale ar reprezenta
un factor important pentru atractivitatea zonelor. Pe plan mondial, în multe zone se utilizează
sisteme automatizate şi simplificate de perfectare a procedurilor vamale în regim accelerat.
Instrumentele pentru un regim vamal simplificat se conţin în regulamentele Organizaţiei
Mondiale a Vămilor (OMV) şi variate reguli ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)
[67].
Procedurile complicate şi anevoioase de obţinere a autorizaţiilor şi permisiunilor
secundare.
Aceste tipuri de permisiuni şi autorizaţii includ permisiunile de construcţii, de muncă,
vizelor de afaceri pentru străini, autorizaţii igienice şi sanitare, etc. Procedurile obţinere ale
autorizaţiilor şi permisiunilor respective sunt foarte anevoioase şi costisitoare. În acelaşi timp,
avantajul tot mai mare pe plan mondial al ZEL se deplasează de la înlesnirile/ facilităţile oferite,
spre beneficiile de pe urma procedurilor birocratice simplificate şi mai operative. Autorităţile
statului şi Administraţiile ZEL ar trebui să liberalizeze la maximum astfel de proceduri, pentru a
beneficia de acest avantaj, în condiţiile în care în materie de atractivitate investiţională ZEL-
urile din Moldova nu au avantaje competiţional faţă de cele din statele vecine şi regiune, ba din
contra, pierd competiţia, în acest sens [63, p.5].
Regimul restrictiv cu privire la proprietăţile din zonele libere. Rezidenţii zonelor libere
nu pot, conform legislaţiei cu privire la ZEL să privatizeze terenurile, spaţiile de producţie, de
depozitare şi alte proprietăţi imobile pe teritoriul ZEL, aflate în proprietate de stat. Nu pot
dispune de acestea nici după expirarea contractului de arendă cu Administraţia zonei, astfel că
acest lucru descurajează investiţiile în zonele libere, deoarece nu foarte mulţi rezidenţi sunt
dispuşi să investească pe nişte terenuri şi facilităţi de producţie de care nu pot dispune cu drept
de proprietate. Această problemă a fost luată în consideraţie de autorităţi la elaborarea noii legi

57
 cu privire la parcurile industriale, după cum vom vedea în continuare. Însă pentru impulsionarea
dezvoltării zonelor libere, aceleaşi drepturi ar trebui acordate şi rezidenţilor ZEL şi ZAL [63,
p.5].

Problemele de conjunctură cu implicaţie directă asupra ZEL

Din păcate, economia Moldovei continuă să se dezvolte într-un mediu care constrânge
potenţialul investiţiilor. Factorii ce reţin dezvoltarea mai intensă a activităţii investiţionale sunt:
• economia locală mică, care nu permite realizarea economiilor de scară;
• resursele naturale limitate;
• infrastructura subdezvoltată;
• climatul de afaceri nefavorabil;
• neîncrederea în justiţie şi corupţia;
• conexiunea insuficientă a sistemului educaţional cu cerinţele pieţii.
Ne vom referi în continuare la problemele legate de cadrul investiţional şi de afaceri mai
larg, dar cu implicaţie directă asupra ZEL, aşa cum este foarte greu de delimitat problemele ZEL de
cele cu care se confruntă investitorii străini şi autohtoni în general în activitatea lor investiţională şi
antreprenorială în Republica Moldova, ZEL-urile reprezentând doar o opţiune pentru astfel de
investiţii. Printre acestea se numără [85].
Lipsa forţei de muncă suficient de calificate pentru anumite activităţi implementate de
către investitori. Pe parcursul ultimilor ani, odată cu procesul de migraţie a forţei de muncă din RM
în alte ţări, se înregistrează o descreştere continuă a ofertei de forţă de muncă. Dacă în anul 2000
existenţa braţelor de muncă ieftine şi abundente constituia un argument care atrăgea investiţiile
străine în RM, în prezent acesta este mai mult un contraargument în acest sens. Pentru a crea un
mecanism eficient de circulaţie a forţei de muncă pe piaţă, ar trebui să se ofere prerogative speciale
sectorului de afaceri. În majoritatea ţărilor dezvoltate, entităţilor de business le este permisă
eliberarea certificatelor de competenţă specialiştilor care sunt instruiţi pentru anumite funcţii. Statul
reglementează, în aceste cazuri, organizarea examenelor şi condiţiile generale ale instruirilor.
Perspectivele de atragere a investiţiilor străine în ZEL-urile din regiuni sunt diminuate şi de
condiţiile de trai neatractive din localităţile respective, care împiedică şi vor împiedica şi în
continuare aducerea specialiştilor străini [85].
Infrastructura de transport proastă la nivel local şi naţional duce, pe termen lung, la
degradarea capitalui uman şi productiv. Aceasta împiedică valorificarea avantajelor competitive pe
care aceste localităţi le au în planul economiei regionale, naţionale sau internaţionale. Din cauza
deficienţelor de infrastructură şi a emigrării/migrării masive în regiuni mai dezvoltate a forţei de
58
muncă, Republica Moldova oferă unul dintre cele mai dezechilibrate modele geografice de
dezvoltare economică19, în cadrul căruia capitala şi încă câteva oraşe înregistrează creştere
economică şi concentrează cea mai mare parte a potenţialului economic al ţării, în timp ce
majoritatea regiunilor periferice şi cominităţilor rurale rămţn într-o situaţie economică precară.
Practica de până acum de funcţionare a ZEL-urilor în Republica Moldova arată că cele mai de
succes ZEL sunt cele amplasate în localităţile cu o infrastructură mai dezvoltată, o disponibilitate
mai mare a capitalului uman, precum şi cu condiţii mai bune de trai (Chişinău, Bălţi şi Ungheni).
Regiunile şi localităţile din Moldova suferă de un deficit cronic de investiţii în reţelele de
utilităţi (apă, gaz, canalizare, gospodărie comunală), în consecinţă infrastructura de utilităţi a
acestora este extrem de inatractivă pentru investitori, care preferă să meargă spre zone care oferă
condiţii mai bune în acest sens, sau în alte ţări cu infrastructură utilitară mai avansată. Deşi în
multe cazuri se afirmă contrariul, autorităţile locale deseori dispun de competenţe suficiente
pentru rezolvarea acestor probleme şi pentru a exercita presiuni asupra guvernului în domenii
care nu ţin de competenţa autorităţilor locale [67, p.8].
Inerţia autorităţile locale, care sunt foarte „leneşe” în ceea ce priveşte atragerea in-
vestiţiilor private în localităţile pe care le administrează, şi în ZEL de pe teritoriul acestora, în
particular. Activitatea acestor autorităţi este dominată, în general, de stereotipul că guvernul
central este cel care trebuie să facă mai multe pentru atragerea investiţiilor în regiune, localitate
sau ZEL [67, p.8].
Ignorarea opiniei antreprenorilor la examinarea şi adoptarea deciziilor
administrative, susţinerea insuficientă a business-ului de către organele administraţiei publice
locale şi regionale. Business-ul şi autorităţile publice continuă să coexiste în „universuri
paralele”, în ciuda încercărilor timide în ultimul timp a autorităţilor centrale de a pune în
aplicare mecanismul parteneriatului public-privat. La nivel local, însă, chiar şi asemene încercări
sunt, practic, inexistente [46,p.25].
Neatractivitatea legislaţiei în domeniul forţei de muncă (aspectele privind conce-
dierea, concediul de maternitate, litigiile de muncă, relaţiile cu sindicatele, etc.) 20 şi migraţiei,
atragerii forţei de muncă calificate, greutăţile în obţinerea vizelor de afaceri pentru străini. În
special rezidenţii străini se confruntă cu dificultăţi în obţinerea permiselor de şedere/drepturilor
de muncă pe teritoriul Republicii Moldova. Prevederile actuale ale legislaţiei respective sunt
foarte restrictive şi descurajează angajarea specialiştilor străini în zone, chiar pentru perioade
scurte de timp. În acelaşi timp, majoritatea specialiştilor străini în zone sunt aduşi pentru
activităţi relativ noi pentru industria locală, specialişti de înaltă calificare, care nu pot fi angajaţi

59
 de pe piaţa locală a forţei de muncă. Autorităţile par să nu înţeleagă beneficiul pe care îl aduce
în sine angajarea unor astfel de specialişti pentru economia ţării [45, p.10].
Avantajele concurenţiale create producătoilor anumite genuri tradiţionale de
producţie, în detrimentul celor din afara zonelor. Această problemă este cel mai des ridicată de
producătorii vinicoli. Cu toate că avanajele competiţionale rezultate din diferenţele de preţ pe
pieţele de desfacere sunt doar marginale, aşa cum întreaga producţie vinicolă fabricată în zonele
libere se exportă, scutirile de taxe la importul de utilaje şi materiale crează posibilitarea rezidenţilor
ZEL să ofere preţuri mai bune pentru materia primă achiziţionată sau condiţii de remunerare pentru
angajaţi mai avantajoase ca cele oferite de producătorii din afara zonelor, ceea ce în condiţiile unui
deficit de materie primă de calitate şi de forţă de muncă calificată în această ramură crează avantaje
companiilor din zone şi duce la nemulţumirea celor din afara zonelor [83].
Accesul limitat la resurse financiare şi costul mare al resurselor disponibile. Această
problemă este cu atât mai actuală pentru rezidenţii ZEL, cu cât aceştea în multe cazuri au
posibilităţi limitate de a oferi gaj pentru garantarea creditelor, având în vedere că terenurile şi
spaţiile de producţie/ depozitare de pe teritoriul zonelor sunt arendate de la Administaţie [85].
Ineficienţa sistemului judecătoresc, independenţa limitată a acestuia şi neîncrederea
investitorilor în justeţea şi transparenţa deciziilor pronunţate de instanţele de judecată, care îi
împiedică pe mulţi în continuare să investească în Republica Moldova [85].
Instabilitatea politică şi economică, care face ca mulţi investitori să opteze pentru ţări care
oferă condiţii mai stabile şi mai previzibile din acest punct de vedere. Instabilitatea politică, precum
şi imprevizibilitatea şi instabilitatea politicilor macroeconomice sporesc riscurile de afaceri ale
investitorilor, precum şi împiedică reducerea costurilor resurselor locale de finanţare, apariţia unor
noi instrumente de finanţare şi a ofertelor de finanţare pe perioade mai lungi; Ameliorarea și
înlăturarea problemelor acute, cu care se confruntă rezidenții zonelor economice sunt o sarcină
principală pentru organele legislative, executive și locale. Pentru depășirea acestor probleme și
pentru îmbunătățirea mediului de afaceri,în opinia noastră trebuie de elaborat și de adoptat un
complex de măsuri [67, p.29].
Perspectivele zonelor economice libere
Aşa cum este destul de greu de apreciat în ansamblu impactul ZEL-urilor pentru economia
ţării, dată fiind diferenţa evidentă de apreciere a gradului de reuşită a fiecărei din zonele libere, vom
încerca să privim şi la perspectivele acestora din aspect individual sau grupând acestea după criterii
de similitudine. Deosebirea principală dintre zonele economice libere care activează relativ bine în
Moldova faţă de cele care nu au confirmat scopurile pentru care au fost create, constă în faptul că

60
primele au fost organizate în baza unor întreprinderi care activau cu succes la momentul creării
zonelor libere, sau au reuşit să atragă investitori strategici, care încep să servească drept
„locomotive” pentru atragerea de noi rezidenţi importanţi: în ZEL Ungheni-Business aceasta este
corporaţia americană „Lear”, care produce huse şi alte articole din textile pentru industria de
automobile, iar în ZEL Bălţi – compania germană Draexlmaier Automotive, care produce cablaj
pentru aceiaşi industria automobilistică transnaţională şi care în trei ani a urcat pe locul patru în
topul exportatorilor din Moldova [52, p.19]. În această categorie putem include şi ZAL Expo-
Business-Chişinău, care a reuşit să atragă rezidenţi la etapa iniţială prin crearea unor condiţii mai
atractive pentru capital, aşa ca permisiunea de a desfăşura activităţi de comerţ pe teritoriul zonei.
Nu în ultimul rând, faptul că astăzi această zonă este populată la maxim şi practic nu mai dispune de
spaţii şi teritorii libere se datorează amplasării acesteia în Chişinău, unde infrastructura, reţeaua de
utilităţi şi căile de comunicaţii sunt mai dezvoltate ca în restul ţării. ZAL Tvardiţa, creată practic
simultan, şi bucurându-se iniţial de aceleaşi drepturi, nu a reuşit să atragă prea mulţi investitori
anume din lipsa unor asemenea elemente. Dezvoltarea cu succes a ZEL Ungheni-Business se
datorează mai ales proximităţii graniţei cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la
UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE şi Turcia, în căutare de facilităţi şi forţă de
muncă mai ieftină [85].
Faptul că zona liberă îşi începe activitatea nu cu căutarea investitorilor, ci pe baza unei sau
câtorva întreprinderi care activează deja cu succes reprezintă un avantaj important. În primul rând,
acest lucru simplifică mult procesul de organizare a zonei şi reduce cheltuielile de lansare a
activităţii. În al doilea rând, aceasta stimulează activitatea de mai departe a zonei: contribuţiile
rezidenţilor sunt îndreptate la dezvoltarea infrastructurii şi finanţarea sub-proiectelor, implementate
în cadrul zonei. Iar prezenţa unor investitori strategici facilitează atragerea altor investitori
importanţi în zonă, în primul rând din partea altor companii cu care acestea activează în cooperare.
Perspectivele pe termen scurt de dezvoltarea ale ZEL în Republica Moldova sunt legate în
primul rând de dezvoltarea în continuare a acestor 3 zone, menţionate mai sus. În afara investiţiilor
deja realizate în ZEL Bălţi, pentru luna mai se planifica deschiderea celei de a doua uzine
Draexlmaier, cu investiţii de circa 10 milioane euro. În total, primele proiecte atrase în cea de a 3-ea
subzonă nouă prevăd investiţii de 38 milioane de euro, în principal de la companii din Austria şi
Germania, care activează în cooperare cu Draexlmaier, ceea ce ar putea duce la crearea a circa 1000
locuri noi de muncă, iar volumul vânzărilor anuale de produse şi servicii ale rezidenţilor zonei, în
cazul realizării proiectelor, ar putea atinge suma de 2 miliarde lei, ceea ce ar reprezenta circa 7,5%
din volumul producţiei industriale a Republicii Moldova în anul 2010 [53, p.11].

61
 Investiţiile ”Lear Corporation” în ZEL Ungheni-Business se estimează să atingă cifra de 3
mil. euro, volumul anual de producţie – circa 40 mil. euro, numărul locurilor noi de muncă – 750.
Alte proiecte investiţionale în această zonă prevăd lansarea unor producţii de mobilă cu investiţii
totale de circa 900 mii euro şi vânzări anuale de circa 4 mil. euro, producţia de articole textile cu
investiţii de 500 mii USD, vânzări anuale de 4,5 mil. USD şi 150 locuri noi de muncă create 21. Unul
din cele mai importante proiecte realizate vre-odată în zonele libere din Moldova o poate reprezenta
construcţia în Ungheni a unei centrale electrice cu capacitatea de 350 MW de către Holding-ul ceh
”J&T Finance Group”. În acest scop se planifica crearea unei noi subzone în cadrul ZEL Ungheni-
Business. Investiţiile în proiectul respectiv sunt estimau la circa 600 mil. euro22. În afara centralei
electrice, se planifica construcţia de către investitor a infrastructurii pentru transportarea energiei
electrice, cu posibilităţi de atragere a unor investitori pentru organizarea de producţii cu utilizarea
căldurii generate de către centrală. La moment, însă, perspectivele acestui proiect sunt incerte. În
celelalte ZEL, proiectele investiţionale existente la moment sunt mai puţin ambiţioase şi se
încadrează, în general, în valori cuprinse între 100 mii şi 500 mii dolari SUA [83].
Un alt stimulent, care a impulsionat activitatea ZEL în ultimul an au reprezentat-o
amendamentele operate în iulie 2010 la legea cu privire la ZEL. Acestea au anulat restricţia de 30%
impusă vânzărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova (cu excepţia companiilor vinicole). Cu
condiţia achitării tuturor taxelor în vigoare, acum rezidenţii ZEL pot realiza întreg volumul de
producţie în interiorul ţării. Acest aspect este în primul rând important pentru zonele mici
(Valcaneş, Tvardiţa, Otaci-Business, Taraclia), care cu greu reuşesc să atragă investitori, cu atât mai
mult investitori de talie mare, care să fie orientaţi exclusiv spre export. Cu toate acestea, este greu
de estimat că în viitorul apropiat aceste zone vor putea depăşi calitatea de ZEL de importanţă locală,
din cauza problemelor existente, descrise în capitolul anterior [85].
Deficienţele de natură organizatorică referitoare la ZEL, relatate, la fel, în capitolul
precedent, precum şi tendinţele pe plan mondial, care se orientează spre rolul tot mai mare al
sectorului privat şi al parteneriatului public-privat în dezvoltarea şi gestionarea unor astfel de
entităţi au fost luate până la urmă în consideraţie de autorităţi, însă doar la elaborarea noii legi cu
privire la parcurile industriale (Legea Nr. 182 din 15.07.2010). Astfel, spre deosebire de Legea
abrogată cu privire la parcurile industriale (nr. 164-XVI din 13 iulie 2007), care reglementa
modalitatea de constituire şi funcţionare a parcurilor industriale, noua lege schimbă abordarea, de la
crearea parcului de către stat, spre „oferirea asistenţei din partea statului sau/şi a autorităţilor publi-
ce locale” în crearea acestor platforme investiţionale întreprinderilor-administratori şi rezidenţilor
parcurilor respective [84].

62
 Necesitatea adoptarea noii legi a apărut deoarece Legea din 13.07.2007 nu a avut nici un
efect asupra înfiinţării parcurilor industriale. Deşi în baza legii respective a fost creat de jure, un
parc industrial în localitatea Căinari, aceasta, de facto, nu funcţionează. Problemele legate de legea
în cauză erau că legea, practic, nu oferea facilităţi în crearea parcurilor industriale pentru sectorul
privat, ci doar reglementa crearea parcurilor în baza activelor proprietate publică. Deşi legea
prevedea participarea şi investitorilor privaţi la crearea parcului, aceasta limita iniţiativa privată şi
prin urmare descuraja participarea sectorului privat [72].

3.3 Direcțiile de dezvoltare a Zonelor Eonomice Libere în Republica Moldova.

Noua politică economică’’.

Direcțiile specificate au fost următoarele:
-libertate mai mare în desfășurarea business-ului
-utilizarea eficientă a amplasamentului geografic favorabil cu scopul transformării lui
într-o suprafață comercială’’ pentru capitalul din Est si Vest;
-dezvoltarea zonelor economice libere ca catalizator al boom-ului industrial și inovațional
în țară. [47, p.113]
Elaborarea concepției de dezvoltare a ZEL permite atragerea investițiilor mai
semnificative, de a transforma zonelor economice libere în centre de creștere industrială și
economică a unor regiuni aparte și a țării în întregime. Deasemenea există și speranță că concepția
respectivă va permite de a da un impuls de dezvoltare a zonelor deja existente și de a determina un
mecanism principial nou în crearea unui nou tip de ZEL. Acestea vor fi zone economice sub forma
unor parcuri tehnologice cu o infrastructură dezvoltată, în care cu susținerea statului vor fi create
condiții favorabile pentru investiții în producerea industrială pe baza noilor tehnologii și a
inovațiilor științifice.
Practic,au trecut deja 5 ani de la anunțarea direcțiilor date de dezvoltare, iar rezultatele se
lasă așteptate. După cum a specificat consultantul național al proiectului UNDP , ,,investițiile – sunt
o categorie nu numai economică, de aceea o nouă abordare în vederea atragerii capitalului din
exterior nu trebuie să se limiteze numai la acordarea de preferințe pentru investitori’’ [47, p.113].

63
 Datele statistice confirmă,ca necătînd la anunțurile autorităților și a multor schimbări
pozitive în legislație cu scopul de a imbunătați climatul favorabil investițional,acel flux de capital
așteptat nu a avut loc. De ce?
Deoarece pentru luarea deciziei de amplasare a capitalului ,investitorul analizează un un
șir de factori subiectivi, obiectivi, economici, politici, de drept și alții. În acest sens ,în țară,
permanent este prezentă o anumită componentă a climatului investițional, care apare pe post de
factor de reținere. În opinia noastră ,în primul rînd investitorul străin este stopat de două momente.
Primul,ei nicidecum nu pot înțelege unde, încotro se orientează țara noastră și ce noi dorim
în materie de dezvoltare economică. Și al doilea aspect—acestea sunt garanțiile pentru investitori.
Nu cele declarate sau chiar instituite în legi,dar cele reale.
În opinia directorului Centrului de cercetare economică, noi nu numai că am întîrziat cu
inițiativa de a transforma ZEL pe post de locomotive în asigurarea creșterii economice și a
dezvoltării industriale,dar și semnificativ am complict realizarea ei [51, p.113].
De asemenea se planifică că în Republica Moldova, va începe să funcționeze parcul
tehnologico-științific și incubatorul inovațional. Perioada de activitate a parcurilor va fi de
maximum 25 ani , iar a incubatoarelor de 15 ani. Acestea pot fi create de comun acord aprobat atît
de cabinetul de miniștri cît și de Academia de Științe. Resursele financiare necesare asigurării
activității acestor structuri economico-organizatorice vor parveni din surse publice și private.
Rezidenții parcurilor vor beneficia de preferințe fiscale și vamale , egale cu cele de care se bucură
rezidenții ZEL. Nu se va aplica TVA la mărfurile și serviciile de import și la cele procurate de pe
teritoriul țării. Deasemenea,au fost efectuate și careva schimbări în legea cu privire la tariful
vamal,în rezultatul căreia mărfurile și serviciile importate de rezidenții parcurilor și incubatoarelor
vor fi scutiți de plata taxelor vamale.
s-a ajuns la concluzia ca parcurile industriale pot servi drept catalizatori ai procesului de
trecere la noua paradigmă economică, bazată pe export [74].
Au fost prezentate 9 studii de fezabilitate privind crearea parcurilor industriale în diverse
regiuni ale ţării. Studiile de fezabilitate au fost efectuate la inițiativa Ministerului Economiei, cu
suportul financiar al Băncii Mondiale și al Programului Națiunilor Unite Pentru Dezvoltare [75].
În cadrul şedinţei au fost prezentate studiile de fezabilitate privind crearea parcurilor
industriale în centrele raionale Edineţ, Hînceşti, Cantemir, Căinari. De asemenea, crearea de parcuri
industriale în baza: SA „Răut”, SA „Uzina de maşini de salubritate din Făleşti”, SA „CANN”; SA
„Tracom”, precum şi în cadrul subzonei nr.3 al Zonei Economice Libere „Bălţi”. Acestea sunt
rezultatul unui proces lansat încă anul trecut de căutare a instrumentelor necesare, capabile să

64
sporească atractivitatea sectorului industrial, pentru a spori ponderea lui în Produsul Intern Brut și a
contribui la re-industrializarea țării. Prin adoptarea noi Legi cu privire la parcurile industriale a fost
schimbat conceptul și statul acestora, ceea ce a creat premise pentru atragerea capitalului privat în
procesul creării parcurilor industriale, fiind intens promovat parteneriatul public privat.
Conform studiilor de fezabilitate prezentate, crearea acestor parcuri industriale vor avea un
impact socio-economic considerabil, cel mai important dintre care ține de crearea a câteva mii de
locuri de muncă bine plătite. Parcurile industriale, de ademenea, vor spori fluxul de investiții străine
și vor contribui la modernizarea infrastructurii regiunilor [83].
Apariţia în Moldova a zonelor similare de concentrare a producţiei industriale şi
concomitent a businessului va permite crearea structurilor economice de mare eficacitate, tipice
pentru economia ţărilor dezvoltate.
Conform proiectului de lege parcurile industriale pot fi create în cadrul zonelor industriale
deja existente în fiecare raion al ţării. La momentul actual conform informaţiei disponibile, în cadrul
zonelor industriale existente în oraşele de reşedinţă ale raioanelor, autorităţile administraţiei publice
locale dispun de: terenuri publice cu o suprafaţa de 2854,5 ha; terenuri privatizate cu o suprafaţa de
1 428 ha; numărul întreprinderilor în aceste teritorii constituie 697.
La 24.07.2008 Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia privind crearea în oraşul
Căinari a primului Parc industrial din Moldova, pe o suprafata de cca 24 de hectare.
In acest scop, Guvernul a decis crearea Intreprinderii de Stat „Parcul industrial Cainari” şi a
alocat 10 mii de lei pentru depunere în capitalul social al acesteia.
Din planurile strategice şi programele de activitate ale autorităţilor reiese hotărârea acestora
de a miza în următorii ani în principal pe parcurile industriale ca principale platforme investiţionale.
Aceste documente prevăd:
• Programul de activitate al Guvernului RM
Susţinerea creării unei reţele de parcuri industriale sub egida administraţiei publice locale, în
special în zonele adiacente frontierei pentru încurajarea integrării întreprinderilor în lanţurile
tehnologice internaţionale [85].
• Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009- 2011:
La componenta “Îmbunătăţirea climatului investiţional”, prevede continuarea dezvoltării
conceptului de parcuri industriale prin instituirea unor unităţi noi, precum şi examinarea posibilităţii
extinderii facilităţilor pentru rezidenţii acestor parcuri [85].
• Strategia naţională de dezvoltare pe anii 2008-2011:

65
 La componenta „Atragerea investiţiilor, în special a celor străine directe”: promovarea
oportunităţilor investiţionale prin asigurarea accesului investitorilor la zone economice libere,
parcuri industriale şi inovaţionale, etc.
La componenta „Promovarea unor instrumente eficiente pentru facilitarea convergenţei,
dezvoltării şi creşterii economice a oraşelor, precum şi consolidarea reţelei oraşelor mici”:
dezvoltarea infrastructurii economice (zone economice libere, parcuri industriale, centre de
logistică) în localităţile-cheie [85].
• Planul de Dezvoltare Instituţională a Ministerului Economiei:
„Identificarea grupărilor industriale şi inovaţionale de cluster existente şi potenţiale,
perfectarea analizei diagnostic şi elaborarea programelor de dezvoltare pentru fiecare cluster.
Elaborarea documentaţiei tehnice a clusterelor şi implementarea acţiunilor de dezvoltare a clus-
terelor şi parcurilor industriale ca element-cheie a clusterelor selectate. Modificarea şi completarea
strategiilor naţionale în scopul valorificării potenţialului acestora de a stimula dezvoltarea
clusterelor în cadrul domeniilor vizate de strategiile sectoriale” [85].
Conform acestor concepţii, în Moldova urmează sa fie deschise 10 parcuri industriale. În
acest sens au fost deja realizate 9 studii de fezabilitate privind crearea parcurilor industriale in
diverse regiuni ale tarii. Parcurile industriale urmează sa fie deschise in centrele raionale Edineţ,
Hânceşti, Cantemir, Căinari. De asemenea, parcuri industriale se intenţionează a fi create in baza
SA „Răut”, SA „Uzina de maşini de salubritate din Făleşti”, SA „CANN”; SA „Tracom”, precum şi
in cadrul sub-zonei nr.3 al Zonei Economice Libere „Bălti”. Studiile de fezabilitate au fost efectuate
cu suportul financiar al Băncii Mondiale si al Programului Naţiunilor Unite Pentru Dezvoltare.
Conform studiilor de fezabilitate prezentate, crearea acestor parcuri industriale urmează să aibă un
impact socio-economic benefic, cel mai important dintre care ţine de crearea a câteva mii de locuri
de munca. Parcurile industriale, de ademenea, sunt chemate să sporească fluxul de investiţii străine
si să contribuie la modernizarea infrastructurii regiunilor [84].
În acelaşi timp, este greu de crezut că în condiţiile lipsei oricăror înlesniri şi facilităţi de
natură fiscală, aşa cum prevede legislaţia actuală, parcurile industriale vor fi în stare să atragă in-
vestiţii importante. Legea cu privire la parcurile industriale înlătură unele din deficienţele legislaţiei
cu privire la ZEL, în primul rând unele de natură organizatorică şi restricţiile cu privire la
proprietăţile pe teritoriul ZEL. Dar experienţa de până acum a zonelor indică asupra faptului că
principala atracţie pentru investitori o reprezintă facilităţile şi înlesnirile acordate, precum şi regi-
murile simplificate birocratice pe teritoriul acestora. După cum am văzut, chiar în aceste condiţii

66
ZEL reuşesc cu greu să atragă investitori. Nu este clar, cum în condiţiile unor facilităţi şi înlesniri
mai mici, acelaşi lucru îl vor reuşi parcurile industriale [76].
Întrebarea care se impune este: ar trebui guvernul să încurajeze dezvoltarea altor tipuri de
zone, în afara ZEL-urilor, aşa ca parcurile industriale, cele ştiinţifico-tehnologice, incubatoarelor de
business, etc.? Practica mondială arată că există o diferenţă între beneficiile materiale sub forma in-
frastructurii, a facilităţilor de producţie şi servicii puse la dispoziţie de zone şi beneficiile nemateri-
ale, sub formă de stimulente şi privilegii oferite. Cu siguranţă, toate tipurile de zone ar trebui per-
mise, ceea ce ar amplifica oferta în materie de infrastructură specifică anumitor tipuri de activităţi,
facilităţi şi servicii adaptate necesităţilor specific ale industriilor ce se urmăreşte a fi dezvoltate. Dar
pe cât posibil, toate tipurile de zone ar trebui să aibă un set comun de stimulente şi
privilegii/facilităţi, evitând duplicarea şi suprapunerea regimurilor diferitor zone, crearea unor
condiţii mai avantajoase pentru unele, în detrimentul altora [68, p.10].
Avantajele parcurilor industriale, care se conturează a fi prioritatea principală pentru au-
torităţile statului în viitorul apropiat, în comparaţie cu ZEL constau în faptul că acestea oferă
infrastructură şi facilităţi de producţie adaptate necesităţilor industriilor-ţintă, care se urmăresc a fi
dezvoltate. În afară de aceasta, existenţa unor probleme sistemice, care nu por fi rezolvate decât la
iniţiativa şi cu concursul direct al Guvernului (procedurile complexe de atribuire şi schimbare a
destinaţiei terenurilor, conectarea la utilităţi şi reţele, obţinerea permiselor de construcţie), este mai
uşor de rezolvat, pe termen scurt, în cadrul unor parcuri industriale, în care ar exista toată
infrastructura tehnică necesară pentru activitatea companiilor rezidente, iar construcţia noilor
facilităţi de producţie şi utilităţi s-ar desfăşura într-un cadru mai permisiv, pe terenuri cărora le-a
fost deja atribuită destinaţia respectivă. Pentru aceasta, însă, autorităţile centrale şi cele locale
trebuie să asigure cadrul legislativ necesar, să prevadă aceleaşi facilităţi parcurilor industriale ca şi
cele ale ZEL, să elaboreze planuri de creare a parcurilor industriale şi de dezvoltare a activităţilor
optime în cadrul lor, să creeze condiţiile pentru constituirea acestora, şi cel mai important - să
stimuleze prin diferite măsuri de promovare atragerea investitorilor [82].
Acestea trebuie să fie susţinute, mai ales în contextul actual al integrării globale tot mai
mari, a regulilor de comerţ internaţional predominante şi a creşterii rolului acordurilor regionale de
liber schimb, care este un avantaj important pentru Moldova, parte a multor acorduri de liber
schimb pe plan regional. În acelaşi timp, zonele libere nu ar trebui să concureze în baza facilităţilor
şi stimulentelor fiscale oferite, ci mai întâi de toate să se diferenţieze şi diversifice în funcţie de
facilităţile de producţie şi servicii oferite, şi cel mai important, în materie de proceduri simplificate
şi tehnologii specifice [83].

67
 Concluzii pentru capitolul al treilea.

Prospecte pentru dezvoltarea regiunilor economice gratuite in Republica Moldova vor

rămâne foarte relevante în viitor.
Posibilitatea dezvoltării zonelor economice libere în Republica Moldova prin atragerea
investițiilor străine și furnizarea de fonduri investitorilor este o prioritate pentru dezvoltarea zonelor
economice libere din Moldova
Perspectivele dezvoltării zonelor economice libere prin probleme și oportunități ale mediului
extern sunt determinate de direcțiile dezvoltate pentru dezvoltarea zonelor economice libere din
Republica Moldova
În concluzie, menţionăm ca chiar dacă zonele economice libere au înregistrat succese mari
din punct de vedere în atragerea investiţiilor, intrările de investiţii sînt modeste, comparîndu-le cu
alte state, iar fără capitalul atras în urma investiţiilor nu putem aştepta o creştere economică zonelor
economice libere, în special şi a Republicii Moldova în general. Însă pe viitor, se aşteaptă ca zonele
economice libere să devină pilonul principal în dezvoltarea economiei ţării.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

68
 În urma analizei efectuate asupra Zonelor Economice Libere,putem să afirmăm că existența
acestora reprezintă un factor de prosperitate și redresare economică regională, prin efecte dinamice
și pozitive pe care le antrenează pe plan economic și social. Teoria comerţului internaţional
demonstrează că eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL au condus la creşterea schimburilor şi
specializarea în producţie, care au drept consecinţă prosperitatea colectivităţii respective.
Cele mai importante avantaje ale unei ZEL integrată în programul de dezvoltare al ţării
respective sunt: atragerea de capital străin, modernizarea economiei cu noi tehnologii, creşterea
exporturilor şi generarea de încasări în valută.
Datele statistice arată că în prezent, în comparaţie cu restul teritoriului ţării zonele
economice libere se dezvoltă mai rapid. Aceasta se datorează faptului că zonele economice libere
prin avantajele pe care le oferă reprtezintă un important stimul pentru investitori în vederea
dezvoltării factorilor de producţie, fapt arătat în Raportul privind activitatea zonelor economice
libere.
Totodată, trebuie de menţionat că există şi opinii potrivit cărora zonele economice libere nu
şi-au atins scopul pentru carea au fost create şi nu există necesitatea ca acestea să fie în continuare
„dădăcite”.
Cu toate acestea, evoluţiile ascendente sub aspectul vânzărilor şi al exporturilor din ultimii
ani, apariţia unor investitori strategici şi planuri investiţionale în cadrul ZEL deschid noi
perspective acestora. Date fiind, însă, condiţiile diferite în care au apărut şi s-au dezvoltat ZEL-
urile, dezechilibrele majore în modelul geo-economic de dezvoltare a ţării, ar fi corect să examinăm
şi să apreciem rolul, impactul şi perspectivele fiecăreia în mod individual.
Din acest punct de vedere deosebim trei grupuri de zone libere:
 Primul este constituit din ZEL Ungheni Business, ZEL Bălţi şi ZAL Expo-Business
Chişinău, care din start au beneficiat de „avantaje competiţionale” faţă de celelalte zone libere din
Republica Moldova. Aceste avantaje au constat în: crearea acestor zone libere în baza unor
întreprinderi funcţionale deja existente; prezenţa în aceste zone a unor investitori strategici, care
servesc în calitate de „locomotive” pentru atragerea de noi investitori în zonele respective;
infrastructura de transport, de comunicaţii, de producţie şi reţelele de utilităţi mai dezvoltate şi mai
accesibile; beneficierea la etapa iniţiale de condiţii speciale, aşa ca permisiunea de a desfăşura
activitate de comerţ, disponibilitatea mai mare a forţei de muncă. Aceste trei zone creează la
moment 85% din numărul total al locurilor de muncă al zonelor libere, concentrează 68% din
volumul total de investiţii şi 66-67% din volumul total al vânzărilor de mărfuri şi servicii şi
vânzărilor nete de producţie industrială ale ZEL. Anume aceste zone au potenţialul şi capacitatea

69
să-şi lase impactul la nivelul întregi economii, mai ales acest lucru se referă la ZEL Ungheni-
Business şi ZEL Bălţi, care dispun de suprafeţe şi capacităţi de producţie încă nevalorificate,
precum şi de planuri investiţionale ambiţioase. Potenţialul de producere al ZAL Expo-Business-
Chişinău este limitat sub aspect extensiv, de aceea este greu de crezut că aceasta va fi capabilă să
mai crească ca pondere în totalul zonelor libere şi ca impact la nivelul întregii economii. Însă
primele două zone deja la etapa actuală îndreptăţesc scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar în
cazul realizării planurile investiţionale existente în aceste zone, se va putea vorbi despre
un impact mai sesizabil la nivelul întregii economii;
 Al doilea grup de zone libere este alcătuită din ZAL Tvardiţa şi ZAL Valcaneş.
Aceste zone nu au reuşit să se impună şi să îndreptăţească scopurile pentru care au fost înfiinţate,
până în prezent. Importanţa lor nu depăşeşte cadrul local, la nivel de impact. Deşi dispun sau
dispuneau de teritorii vaste, acestea au fost ulterior reduse sau nu se utilizează, din cauza interesului
redus al investitorilor. Planurile investiţionale existente la moment de asemenea nu prevestesc
transformarea lor în importante centre industriale şi de export în viitorul apropiat, majoritatea lor
fiind de nivel mic – între 100 şi 500 mii dolari SUA. Implementarea lor este capabilă să creeze
locuri suplimentare de muncă şi să aducă venituri adiţionale la bugetele locale, fără impact major
asupra celorlalte componente urmărite prin înfiinţarea ZEL-urilor.
 Cel de-al treilea grup este format din ZAL Taraclia şi ZAL Otaci-Business. Acestea
nu au îndreptăţit scopurile pentru care au fost create, având un impact neglijabil chiar şi la nivel
local. Ponderea producţiei industriale este nulă sau infimă la moment, acestea desfăşoară, în
principal, doar activităţi auxiliare şi de importexport. Nici la nivel de crearea a locurilor de muncă
acestea nu au un impact semnificativ pentru localităţile în care sunt amplasate. Este greu de
presupus că aceste zone se vor ridica cândva la nivelul aşteptărilor investite în momentul creării lor.
Una din cele mai importante lecţii pe plan mondial învăţate din experienţa funcţionării ZEL
este că acestea nu trebuie privite ca soluţie de substituire pentru eforturile mai ample de reformare
a cadrului comercial şi investiţional al ţării. ZEL reprezintă doar un instrument într-un cadru mai
larg de mecanisme utilizate de obicei pentru crearea locurilor noi de muncă, stimularea exporturilor
şi atragerea investiţiilor străine, prin intermediul unui set de stimulente, proceduri simplificate şi
infrastructură specială.
Pentru ca zonele economice libere din Republica Moldova să se ridice la un nivel calitativ
nou, să aibă un rol mai important în angrenajul economic al ţării şi să-şi îndreptăţească scopurile
pentru care au fost create sunt necesare modificarea abordărilor cu privire la ZEL, implementarea
unor măsuri specifice ZEL precum şi cu caracter mai larg, la nivel de politici economice şi reforme

70
ale cadrului investiţional şi îmbunătăţire a mediului de afaceri.
În acest sens propunem următoarele recomandări:
1. Pentru funcţionarea eficientă a ZEL, este necesar de schimbat modul de abordare cu
referire la organizarea şi administrarea ZEL - aceasta ar trebui să se bazeze pe principii
comerciale/de antreprenoriat sau în baza parteneriatului public-privat.
2. Crearea pe lîngă Ministerul Economiei al RM a unei subdiviziuni cu competență specială
- Agenția de administrare și control a ZEL în RM ,în funcțiile și sarcinile căreia să intre elaborarea
politicilor,perspectivei,concepției și strategiei de dezvoltare a ZEL în RM, coordonarea și controlul
activității Administrațiilor ZEL
3. Organizarea unor cursuri de instruire profesională și reciclare a cadrelor Administrațiilor
ZEL.
4. Constituirea Asociațiilor Zonelor Economice Libere și rezidenților acestora (cu statutul
de ONG) în scopul promovării unui dialog de parteneriat continuu între instituțiile publice și
centrale, pentru obținerea unui echilibru între interesele publice și ale comunității de
afaceri,ameliorarea mediului investitional;
5. Luarea de măsuri organizatorice în scopul eliminării birocratismului,tărăgănării și
fenomenului corupției în activitatea serviciilor vamale din cadrul ZEL,precum și în procesele
tratativelor cu posibilii investitori ai ZEL.
6. Promovarea ZEL:
- Includerea în Planul de acțiuni pentru promovarea imaginii RM peste hotare a ZEL și
rezidenților acestora,propagarea legislației cu privire la ZEL,a facilităților vamale,fiscale și de altă
natură acordate de legislație –investitorilor.
- Crearea în cadrul Administrației ZEL a Serviciului pentru promovare și atragere a
investițiilor,asigurarea transparenței în petrecerea concursurilor investiționale prin lansarea unui
portal informațional al ZEL
- Organizarea și facilitarea participării rezidenților ZEL la expozițiile și tîrgurile naționale
și internaționale în scopul promovării produselor/serviciilor acestora pe piețele regionale și
penetrării de noi piețe externe;
- Prezentarea și promovarea electronică a oportunităților de afaceri și investiții în ZEL
pentru partenerii externi, editarea bluletinelor informaționale despre potențialul economic și
investitional al ZEL și difuzarea printre partenerii externi, informaţii referitoare la aspectele care
sunt primordiale pentru potenţialii investitori: disponibilitatea şi specializarea forţei de muncă,

71
calitatea infrastructurii de acces, disponibilitatea spaţiilor pentru arendă, parametrii tehnici ai
reţelelor şi utilităţilor disponibile.
- Includerea în Planul de acțiuni pentru promovarea imaginii RM peste hotare a ZEL și
rezidenților acestora,propagarea legislației cu privire la ZEL,a facilităților vamale,fiscale și de altă
natură acordate de legislație –investitorilor.
7. Atragerea investițiilor directe în ZEL:
- Acordarea de asistență și consultanță ÎMM din numărul rezidenților în procesul de
elaborare a proiectelor investiționale,inclusiv promovarea acestora prin diferite
metode(broșuri,Web site,marketing direct,etc.)
- Colaborarea cu instituțiile internaționale specializate în promovarea investiției lor în
scopul identificării posibilităților de finanțare a proiectelor investiționale și a potențialilor
investitori
- Asistență post-investițională rezidenților în domeniul protejării investițiilor,dezvoltării
afacerilor intr-un climat favorabil și asigurarea securității afacerilor
- Elaborarea hărții investiționale a ZEL cu descrierea și amplasarea teritorială a obiectivelor
cu interes investițional prioritar,amplasarea hărții investitonale pe paginile Web Site ale ZEL.
- Simplificarea procedurilor de obținere a vizelor și de aflare a investitorilor străini in ZEL
pentru perioada de documentare.
- Сonsolidarea și dezvoltarea serviciilor bancare din cadrul ZEL prin acordarea spațiilor
necesare activității instituțiilor financiare
- Atragerea de la BERD și alte instituții financiare internaționale a liniilor de creditare cu o
rată a dobînzii accesibile destinate ÎMM cu programe de producere destinate majorării exporturilor.
Realizarea acestor măsuri ar conduce spre o etapă de dezvoltare mai superioară a activității
Zonelor Economice Libere, dar nu și a economiei naționale a întregii țări.Totuși,o soluție ideală ar
necesită o economie în care, fără ZEL sau regulamente speciale, capitalul să circule liber. Ca
rezultat , ZEL vor rămîne unul din instrumentele principale de atragere a investițiilor străine, cu un
nivel înalt de tehnologizare, cu un mic aranjament modern și cu rețele de desfacere extinse.
În concluzie, menţionăm ca chiar dacă zonele economice libere au înregistrat succese mari
din punct de vedere în atragerea investiţiilor, intrările de investiţii sînt modeste, comparîndu-le cu
alte state, iar fără capitalul atras în urma investiţiilor nu putem aştepta o creştere economică zonelor
economice libere, în special şi a Republicii Moldova în general. Însă pe viitor, se aşteaptă ca zonele
economice libere să devină pilonul principal în dezvoltarea economiei ţării.
Astfel, sarcinile stabilite în teza de master au fost realizate.

72
Bilbliografie

Acte normative:

73
 1. Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2001, [art.1, alin1].
2. Concepţia privind crearea zonelor economice libere, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.783 din 17 iunie 2002.
3. Legea cu privire la Antreprenoriatul Liber ,, Expo-Business-Chişinău” nr.625-XIII,
din 03.11.1995.
4. Legea Antreprenoriatului liber ,,Tvardiţa”nr.626 XIII, din 03.11.1995.
5. Legea cu privire la zona economică liberă ,, Ungheni – Business”nr.1295-XV din
25.07.2002.
6. Legea privind zona antreprenoriatul liber- parcul de producţie ,,Valkaneş”nr.1527din
19.02.1998 . [art1., alin2].
7. Legea Republicii Moldova privind parcul de producţie ,, Otaci-Business”nr.1565 din
26.02.1998 [art1., alin2].
8. Legea republicii Moldova privind zona antreprenoriatului liber- parcul de
producţie ,,Taraclia”nr.1529 din 19.02.1998.
9. Concepţia privind crearea zonelor economice libere, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.783 din 17 iunie 2002.
10. Regulamentul cu privire modul de trecere a frontierei zonei economice libere
aprobată prin H.G.Republicii Moldova , nr.686, din 30 mai 2002.
11. Regulamentul cu privire la concursurile de selectare a rezidenţilor zonelor
economice libere, aprobată prin H.G.Republicii Moldova , nr.686, din 30 mai 2002.
12. Regulamentul cu privire la modul de trecere a frontierei zonei economice libere,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.686 din 30.05.2002.
13. Hotărîre privind respectarea legislaţiei în vigoare în activitatea Zonelor
Antreprenoriatului liber – Expo-Business-Chişinău; Tvardiţa; Parcul de producţie Otaci-Business;
Parcul de producţie Taraclia în perioada anilor 2000-2001; nr. 37, din 26.04.2002.
14. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de înterprinzător nr.81-XV din
18.03.2004.
15. Legea cu privire la protecţia concurenţei (nr.1103-XlV din 30.06.2000).
16. Legea pentru ratificarea Convenţiei cu privire la protecţia drepturilor investitorului
(nr.1259-XV din 19.07.2002).
17. Legea privind controlul exportului, re-exportului, importului şi tranzitului bunurilor
strategice (nr.1163-XIV din 30.06.2000).
18. Legea Nr. 182 din  15.07.2010 cu privire la parcurile industriale.

74
 19. Legea cu privire la parcurile industriale, nr 164-Xl din 13.07.2007, Monitorul Oficial
nr 127-130/552 din 17.08.2007.
20. Codul Fiscal Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997.
21. Codul Vamal al Republicii Moldova 1149-XIV din 20.07.2000.
22. Codul Civil al RM (adoptat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002).
23. Raport privind activitatea zonelor economice libere ale RM în anul 2010, Ministerul
Economiei.
24. Raport privind activitatea zonelor economice libere ale RM pe 9 luni ale anului
2010, Ministerul Economiei.
25. Raport privind activitatea zonelor economice libere ale RM în anul 2009, Ministerul
Economiei.
26. Raport privind activitatea zonelor economice libere ale RM în anul 2008, Ministerul
Economiei.
27. Atractivitatea investiţională a regiunilor din RM, Centrul Analitic Independendent
Export –Grup, 2010.
28. Cartea Albă: Propuneri pentru îmbunătăţirea climatului investiţional în Moldova,
Asociaţia Investitorilor Străini din Moldova, 2009.
29. Ghid metodologic pentru analiza ex-ante a impactului politicilor publice, vol. II,
Guvernul RM, 2010.
Manuale, monografii:
30. Gheorghe Caraini, Cornel Cazacu. Zone libere,editura economica. Chişinău,
Lumina-Lex, 1995.
31. Emilian M. Dobrescu. Integrarea economica, Editura Academiei Române, București,
1996.
32. Gheorghe Caraini. Zonele Libere şi Paradisurile fiscale. Chişinău, Lumina-Lex,
1999.
33. Gh. Caraiani, Diaconu Gelu Ştefan. Tehnici de facilitare a comerţului internaţional.
Bucureşti, 2015.
34. Sută Nicolae. Comerţ Internaţional şi politici comerciale. Vol. I, II, Bucureşti, 2013.
35. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. Manual. Chişinău, ULIM, 2005.
36. Andrei Guştiuc, Mariana Prodan. Reglementări valutare pe tritoriul Republicii
Moldova.

75
 37. Dumitru Moldovanu. Relaţii Economice Externea ale RM: afirmare şi perspective.
Chişinău, 1996.
38. Antoci Arina. Reforme economice în RM şi Romania. Chişinău, 2007.
39. Gangan Andrei. Căile de ridicare a eficienţei economice a fondurilor investiţionale în
RM. Chişinău, 2003.
40. Doncean, M. Zona Economică Liberă-Trecut Prezent şi Viitor, Editura Tehnopress,
Iaşi, 2018.
41. Gudîm Anatol. RM şi UE ca parteneri. Chişinău, 2002.
42. KRUGMAN PAUL R., OBSTFELD MAURICE. International Economics.
Theory&Policy. Seventh Edition, Boston, 2006.
43. Pasco Corinne. Commerce International. Paris, 2004.
44. Sapir Andre. Fragmented Power: Europe and the Global Economy. Bruegel AISBL,
2007.
45. Комарицкий Р.О. Свободные экономические зоны: сущность, роль,
возможности и проблемы становления. Москва, КНОрус, 2001.
Articole în reviste de specialitate:
46. Mamot Vitalie. Zone Economice Libere in RM-mit sau realitate. , Simpozionul
științific internațional, Strategii și modalități de intensificare a colaborării dintre RM și România în
condițiile extinderii UE spre Est,Chișinău, 28-29 septembrie 2007, p.58-62.
47. Osmătescu Angela. Zel-instrument de atragere a resurselor investiționale pentru
dezvoltarea regională. Economica. 2005, N3, p.87-89.
48. Osmătescu Angela. Specificul și perspectivele de dezvoltare a ZEL în RM-
Conferința științifică internațională, ediția a ll-a ,,Creșterea Economică în condițiile
internaționalizării’’, Chișinău 6-7 septembrie 2007, p.113-115.
49. Osmătescu Angela. Mecanisme economice de funcţionare a ZEL, revista
Economica-2004, Nr1, p.50-53.
50. Osmătescu Angela. Rolul Zonelor Economice Libere în dezvoltarea proceselor
inovaţionale şi tehnologiilor moderne. Annual Congres of the American and Romanian Art ans
Sciences: The Academy of Economic Studies, Chişinău 2005, p.401-403.
51. Galaju Ion, Osmătescu Angela. Managementul politicilor comerciale internaționale:
problemele și practica creării ZEL, Conferința Internaționlă în știință,business,societate:evoluții și
intercolerări în condițiile integrării în spațiul economic european,12-14 februarie 2004, p.78-80.

76
 52. Cîșlari Anatol, Tomatescu Sergiu. Atragerea Investițiilor străine de capital prin
intermediul ZEL’’. În Economica, 2000 , N3, p. 112-114.
53. Modelul organizaţional-instituţional al zonelor economice libere, aliniat la condiţiile
Republicii Moldova, revista Economica, nr. 1 (71), martie 2010.
54. Enache Elena. Promovarea Zonelor Libere. În Tribuna economică, 1999, N25, p.26.
55. Golovcenco Nicolae. Aspecte ale formării zonelor libere în lume. Revista ,,Profit”,
2001,N7-8, p.44-46.
56. Victor Ursu. Încă o zonă economic liberă la Bălți. ,,ECO’’ – N7(258) --24 februarie
2010.
57. Gheorghe Costandache. Zone Economice libere-Importantă Sursă a Bunăstarii
Socio’Economice în Republica Moldova, Centrul Internațional de Cercetare a Reformelor
Economice.
58. Mihai Roşcovan-Impactul ZEL asupra creşterii ÎMM, Raport Final mini-proiect 008,
Implimentat de BCI, Chişinău 2004.
59. Free Economic Zones and with Special Economic Regimes Zones of the Republic of
Moldova, broşura, MIEPO, 2010.
60. Şerban Nicolae. Liberul Schimb’’tendinţă majoră în comerţul internaţional’’ Analele
Universităţii din Craiova, Ştiinţe economice, Nr.28, p.201-204.
61. Enache Elena. Promovarea Zonelor Libere, Tribuna Economică-1999, Nr.25, p.26.
62. Maricinschi Rodica. Crearea Zonelor Economice Speciale în RM : promleme şi
perspective, Serial: Academia de Aministrare Publică-15 ani de modernizare a serviciilor publice
din RM: materiale de conferinţe internaţionale ştiinţifico-practice, anul 2008, Vol ll, p.149.
63. Vasile Trofăilă. Stelele succesului şi prosperării, Moldova şi Lumea, Nr. 3-4, 1998.
64. Free Economic Zones and with Special Economic Regimes Zones of the Republic of
Moldova, broşura, MIEPO, 2010.
65. Special Economic Zones: performance, lessons learned and implications for zone
development, FIAS, the World Bank Group, 2008.
66. Зоны преткновения, revista Business Class, nr. 2, octombrie 2006.
67. Notă informativă cu privire la rezultatele evaluării chestionarelor privind
constrângerile, cu care se confruntă investitorii în activitatea investiţională, Ministerul Economiei.
68. Modelul organizaţional-instituţional al zonelor economice libere, aliniat la condiţiile
Republicii Moldova, revista Economica, nr. 1 (71), martie 2010.
69. Bazele organizatorice de dezvoltare a zonelor antreprenoriatului liber în

77
Moldova, Revista Economie şi Finanţe, 1997, Nr. 7-8.
Resurse internet:
70. www.freezone-Ungheni.md
71. www.unimedia.md
72. www.referatele.com/referate/economie
73. www.preferatele.com/docs/economie/4/zonele-libere--instr8.php
74. www.financiarul.com
75. www.investinmoldova.md
76. www.moldovainvest.md/content/free-zone
77. www.miepo.md
78. http://www.referatele.com/referate/economie/online8/Proiect-de-diploma---
Zonele-Libere-instrumente-importante-de-promovare--a-comertului-exterior-refera.php
79. http://webcache.googleusercontent.com/search?
q=cache:ALysx7kveagJ:www.referat-e.ro/Referat-Zone_libere-7917
descarca.html+Dintre+obiectivele+strategice+ale+ZEL+
%C3%AEn+ansamblul+economiei+na%C5%A3ionale(economiei+
%C5%A3%C4%83rii+gazd%C4%83)+sunt+men%C5%A3ionate+de+regul
%C4%83:&cd=4&hl=mo&ct=clnk&gl=md&source=www.google.md
80. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=304685
81. http://www.mec.gov.md/files/documents/Raport%20ZEL%202010.pdf
82. http://www.viitorul.org/public/3357/ro/POLITICI_PUBLICE_5%20ZEL.pdf
83. www.wordbank.org
84. www.mec.gov.md
85. http://www.miepo.md/public/files/Publicatii/FeZ2010_FINAL.pdf
86. http://www.orcet.ro/files/revista-at/revista-at-nr5.pdf
87. http://www.imedia.md/libview.php?l=ro&id=1089&idc=242
88. http://www.cuvintenoi.ro/zona-economica-libera-de-la-avantajul-local-la-
cel-national/

78
79
 ANEXE

Anexa 1
Terminolofia zonelor economice libere

1.Customs zone= zona vamală

2.Customs free zone =zonă liberă vamală

3. Duty free export –processing zone= zonă prelucrătoare de export

4. Export free zone = zonă liberă de export

80
5. Export processing free zone = zonă liberă prelucrătoare de export

6.Export processing zone = zonă prelucrătoare de export

7. Foreign trade zone = zonă de comerţ exterior

8. Free economic zone = zonă liberă economică

9. Free export-processing zone = zonă liberă prelucrătoare de export

10. Free export zone = zonă liberă de export

11. Free production zone = zonă liberă de producţie

12. Free trade zone = zonă liberă de comerţ

13. Free zone = zonă liberă

14. Industrial export – processing zone = zonă industrială prelucrătoare de export

15. Industrial free zone = zonă liberă industrială

16. Investment promotion zone = zonă de promovare a investiţiilor

17. Joint enterprise zone = zona de întreprinderi în asociere

18. Machuiladora = zonă liberă prelucrătoare de export

19. Privileged export zone = zona de export specială

20. Special economic zone = zona economică specială

21. Tax free tarde zone = zona de comerţ liberă de taxe

22. Tax free zone = zona liberă de taxe

23. Zone of entrepreneurship = zona de parteneriat în afaceri

Sursa: http://www.cuvintenoi.ro/zona-economica-libera-de-la-avantajul-local-la-cel-national/

81
 Anexa 2

FACILITĂŢI FISCALE PRIVIND ZONELE ECONOMICE LIBERE

FACILITĂŢI FISCALE PRIVIND ZONELE ECONOMICE LIBERE

Conţinutul Tipul Termenul
Exportul mărfurilor, serviciilor originare din zona economică 50% din cota Nelimitat
liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova impozitului pe
venit (15%)
Activitatea rezidenţilor în zona economică liberă 75% din cota Nelimitat
impozitului pe
venit (15%)
Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor Scutirea de

82
lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere impozitul pe venit
un capital echivalent cu cel puţin:
– 1 milion dolari S.U.A. 100% 3 ani
– 5 milioane dolari S.U.A. 100% 5 ani
la exportul mărfurilor, serviciilor originare din zona economică
liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova
Mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara Cota zero a TVA şi Nelimitat
teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona scutirea de taxa
economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii vamală
Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către
rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii
Moldova unul altuia
Mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă Scutirea de accize Nelimitat
din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte
zone economice libere, din restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această
zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova

Sursa: http://www.cuvintenoi.ro/zona-economica-libera-de-la-avantajul-local-la-cel-national/

Anexa 3

Principalele deosebiri dintre Legea nr 164-Xl din 13 iulie 2007 şi Legea nr

182 din 15.07.2010 privind parcuri industriale.

83
84
Legea cu privire la parcurile industriale, nr 164-Xl din 13.07.2007, Monitorul Oficial nr 127-
130/552 din 17.08.2007.

Anexa 4
85
 Characteristics of the Moldovan FEZs

* For export import operation and export oriented production

Sursa: www.miepo.md

Anexa 5

Lista Rezidenţilor în ZEL ,, Ungheni-Business’’

86
 1 SA “Angrocomerţ Vest-Est”
2 SRL "BNV"
3 UCOOP
4 SA "Trimexpo"
5 SA "Uncons"
6 SA "Euromobila-Lux"
7 SA "Covoare-Ungheni"
8 SA "Covoare-Lux"
9 SRL “Navibul-US”
10 SRL “Cavio”
11 SRL “Plastform-Grup”
12 SRL “Moldabela”
13 SRL “Raffo&C”
14 SRL “ELITAMEATPRODUKT”
15 SRL “Letris”
16 SRL “Sindbad”
17 Î.C.S. „Tamara Packaging MD” SRL
18 Î.C.S. „Martimar-M” SRL
19 SRL “Visamor-Prim”
20 SRL “Anteprima”
21 SA “Unconsacom”
22 Î.M. „UNMEZGRUP”
23 Î.M. „MIGLIORE”
24 SRL “Lones-Mol”
25 SRL “Lemnline”
26 SRL “SCOPOS”
27 SRL „Filatura-Ungheni”
28 I.C.S „BGK GROUP” SRL
29 SRL “UNEXTRANS”
30 I.C.S „HIZMET GROUP” SRL
31 SRL „LEAR CORPORATION”
32 I.C.S „TDV GROUP” SRL
33 SRL "SOCLEMO
34 SRL "ACTIV EXPORT"
35 SRL "SARCO-SERVICE"
36 SRL "Union Agriculture"

Sursa: www.ungheni-business.md

Declaraţia privind propria răspundere

Subsemnatul
(a),__________________________________________________________
87
absolvent al Institutului de Relații Internaționale din Moldova, specializarea __________

_______________________________________________________________________

declar pe propria răspundere că teza de licență/master pe tema _____________________

_______________________________________________________________________
_

_______________________________________________________________________
_

a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau
instituţie de învăţământ superior din ţară sau din st ăin ătate .

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând

referinţa precisă a sursei;

- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă ;

- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

______________________

Numele Premulele

________________________

Semnătura

________________________

Data

88