EPIDEMIOLOGIE

PROFESOR INDRUMATOR
DR.RUJOIU CAMELIA

ELEV: IACOB N. CORINA

AMG.II.E

2020
I.Descrieti igiena si dezinfectia mainilor la personalul medical.

Pași de urmat pentru personalul medical privind igiena mâinilor Cele 5 momente de aplicare riguroasă
a regulilor de igienă a mâinilor:

1. ÎNAINTE DE CONTACTUL CU PACIENTUL

2. ÎNAINTE DE GESTURI ASEPTICE
3. ÎNAINTE ȘI DUPĂ PURTAREA MĂNUȘILOR, DUPĂ CONTACT CU LICHIDE BIOLOGICE
4. DUPĂ CONTACTUL CU PACIENTUL
5. DUPĂ CONTACTUL CU OBIECTELE SAU SUPRAFEȚELE DIN PREAJMĂ

Tehnica corectă a igienei mâinilor INTERZICE:

purtarea inelelor,brățărilor, ceasurilor tip brățară sau a altor bijuterii în timpul activității;
purtarea unghiilor lungi sau lăcuite, indiferent de tipul sau vechimea lacului de unghii; unghiile
artificiale;

IGIENA MÂINILOR:
1. SPĂLARE SIMPLĂ CU APĂ ȘI SĂPUN:

când mâinile sunt vizibil murdare

după contactul cu un pacient cu scaune diareice/infecție cu Clostridium difficile, imediat după
îndepărtarea mănușilor de protecție
după utilizarea toaletei
ori de câte ori mâinile sunt vizibil murdare

DEZINFECŢIA IGIENICĂ A MÂINILOR

2.1Dezinfecție igienică prin spălare cu săpun dezinfectant

2.2Dezinfecție igienică prin frecare cu soluție hidro-alcoolică care respectă succesiunea gesturilor de
dezinfecție a mâinilor (palme, fața dorsală, regiunea interdigitală, police, degete, încheietura mâinii);

3.DEZINFECŢIA CHIRURGICALĂ

3.1Dezinfecție chirurgicală prin spălare cu apă și săpun chirurgical

Tehnica dezinfecției chirurgicale prin spălare cu apă și săpun chirurgical urmată de clătire cu apă
pură microbiologic și ștergere cu prosop steril :

spălarea cu apă și săpun dezinfectant (clorhexidină 4%) a mâinilor în 3 etape, astfel 4 minute
prima și câte 2 minute pentru următoarele. În prima etapă se dezinfectează mâna și antebrațul, ulterior
doar mâna, ce se va menține ridicată. Se vor dezinfecta cu rigurozitate fața palmară și dorsală, zona
interdigitală, policele, vârfurile degetelor și încheietura mâinii. În cazul în care se optează pentru acest
tip de dezinfecție, clătirea se va face cu apă filtrată sau pură microbiologic, iar ștergerea mâinilor cu
prosop steril.
3.2Dezinfecție chirurgicală prin frecare cu soluție hidro-alcoolică

Tehnica dezinfecției chirurgicale a mâinilor prin utilizarea soluțiilor hidro-alcoolice:

3 aplicații de minim 15 ml sau conform recomandărilor producătorului cu o durată de 3-5 minute

fiecare etapă, în prima etapă dezinfectându-se mâna și antebrațul, ulterior doar mâna, ce se va menține
ridicată.
Se vor dezinfecta cu rigurozitate fața palmară și dorsală, zona interdigitală, policele, vârfurile
degetelor și încheietura mâinii.
Utilizarea soluțiilor hidro-alcoolice este eficientă și în inhibarea creșterii florei rezidente pe mâna
înmănușată
pe parcursul procedurii chirurgicale CÂND mâna este vizibil murdară, precum și înainte de
pătrunderea în blocul operator se recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun dezinfectant, pentru
îndepărtarea eventualilor spori de pe tegument.

Pentru protejarea personalul medical în vederea evitării apariției dermatitei de contact în cazul
utilizării soluțiilor hidro-alcoolice, se recomandă:
soluția hidro-alcoolică se va utiliza NUMAI pe mâna uscată, înainte sau după spălare cu apă
mănușa NU trebuie aplicată pe mâna umedă
se vor utiliza creme hidratante
Utilizarea corectă a soluțiilor hidro-alcoolice, permite monitorizarea cantității de soluție
consumată pe unitate de timp, fiind astfel un indicator de calitate al eficacității procedurii.

II. Descrieti imunitatea sau rezistenta organismului

Imunitatea este capacitatea organismului de a anihila agentii patogeni cu care intra in contact.
Imunitatea se dezvolta inca de la nastere, insa pe parcursul vietii poate fi afectata de mai multi factori.
Persoanele cu imunitate puternica se imbolnavesc rar si au capacitatea de a se vindeca mai repede, dar
și de a face fata stresului mai usor. Pe de alta parte, s-a demonstrat ca intre procesul de imbatranire si
imunitate exista o stransa legatura, chiar mai puternica decat trecerea timpului.
Rolul sistemului imunitar
Sistemul imunitar detecteaza virusurile, bacteriile, parazitii, ciupercile, substantele nocive si alte
corpuri straine care nu sunt compatibile cu organismal uman si le anihileaza. Un sistem imunitar
sanatos va sti sa diferentieze agentii patogeni de tesuturile sanatoase si astfel sa-i elimine din corp. Un
rol deosebit de important al sistemului imunitar este in prevenirea si tratarea cancerului, acesta avand
capacitatea de a lupta contra propriilor celule care si-au modificat forma si structura.

Cum functioneaza sistemul imunitar

Sistemul imunitar este format din mai multe structuri, insa cele mai importante sunt globulele albe.
Acestea au capacitatea de a se misca independent prin sange si de a depista agentul patogen, totodata
fiind capabile sa treaca prin peretii celulari pana la locul infectiei si sa o anihileze. Globulele albe sunt
de trei feluri:
Granulocitele – distrug bacteriile cu care intra in contact organismul
Limfocitele – distrug virusurile care cauzeaza infectii, numite si soldatei
Monocitele – asimileaza si digera particulele straine, numite si gunoie
Imunitatea poate fi de mai multe tipuri, in functie de modul in care este dobandita: natural sau
artificial.
Imunitatea dobandita in mod natural
Imunitatea dobandita in mod natural poate fi innascuta sau adaptativa.
Imunitatea innascuta este cea cu care ne nastem si care nu se modifica pe parcursul anilor, dar nici nu
este capabila sa ofere protectie pe termen lung organismului.
Imunitatea adaptativa este cea pe care o dobandim in timp ca urmare a faptului ca intram in contact cu
agenti patogeni, iar organismul este setat sa-si creeze anticorpi. Astfel, agentul patogen este memorat,
iar la un nou contact, organismul isi va folosi anticorpii creati pentru anihilarea sa. Este deosebit de
importanta pentru mentinerea sanatatii pe termen lung.
Imunitatea dobandita in mod artificial
Imunitatea dobandita in mod artificial presupune expunerea la anumiti agenti patogeni in mod
intentionat pentru a crea rezistenta organismului si cea mai comuna cale este vaccinarea.
Imunizarea dobandita prin vaccinare este o metoda de imunizare artificiala valabila pe termen lung.
Astfel, prin vaccin, se introduc in organism cantitati mici de agenti patogeni, incapabili sa declanseze o
boala, dar si antigeni, substante care stimuleaza productia de anticorpi, in vederea formarii unei
memorii celulare, iar la un nou contact cu agentul patogen, organismul deja sa dispuna de anticorpii
necesari pentru anihilarea sa.

Imunizarea dobandita prin serumizare este o metoda de imunizare artficiala valabila pe termen scurt,
in majoritatea cazurilor, activa doar pentru 30 de zile. Astfel, prin administrarea serurilor imune, se
introduc in organism niste anticorpi specifici anumitei boli care sunt sunt capabili sa lupte cu aceasta o
perioada scurta, de exemplu perioada in care persoana poate fi expusa contaminarii.

Pentru a intelege care sunt mecanismele de aparare impotriva bolilor, este necesar sa cunoastem
structura sistemului imunitar, dar si organele care contribuie din exterior la sustinerea imunitatii.

Timusul este o glanda mixta care este localizata in spatele sternului, se dezvolta in copilarie si este
activa pana la maturitate, cand incepe sa se micsoreze treptat. Timusul este responsabil de productia
celulelor T, acele celule care lupta cu virusurile si infectiile si care, totodata, protejeaza organismul de
afectiunile autoimune, acele afectiuni in care organismul isi ataca propriile tesuturi.

Maduva este responsabila de producerea globulelor albe, acele globule care anihileaza agentii
patogeni cu care intra in contact organismul. Acestea sunt, de fapt, produse din celule stem.

Ganglionii limfatici au rolul de a filtra limfa, de a produce si depozita celulele care lupta cu agentii
patogeni, motiv pentru care, atunci cand in organism exista o infectie, acestia isi maresc considerabil
volumul. Sunt localizati in zona gatului, in zona inghinala, la axila, in zona cervicala, toracica si
abdominala.

Splina filtreaza sangele si elimina celulele rosii care trebuie inlocuite, dar produce si celule albe si este
cel mai mare organ al sistemului limfatic. Avand in vedere rolul sau extrem de important in imunitatea
organismului este lesne de inteles ca persoanele care-si scot splina sunt mai expuse riscului de
imbolnavire.

Amigdalele si apendicele au rolul de a sustine sistemul imunitar, din nou, puncam ca persoanele care
sunt nevoite sa-si scoata aceste mici organe deosebit de importante in imunitate, se pot confrunta mai
usor cu bolile. Amigdalele au rolul de a detecta virusurile patrunse in organism pe cale aeriana si de a
activa sistemul imunitar, in timp ce apendicele, un organ considerat inutil pana in 2007, cand
cercatatorii i-au evidentiat importanta in sustinerea imunitatii, are rolul de a proteja flora bacteriana
benefica din tubul digestiv.
Sistemul digestiv are rol in sustinerea imunitatii organismului, mai exact sistemul GALT, parte a
sistemului imunitar, denumit si sistem mucos digestiv, se gaseste la nivelul tractului gastrointestinal si il
protejeaza de petraunderea agentilor patogeni pe cale alimentatiei.

Sistemul BALT denumit si sistem imunitar mucos, se gaseste la nivelul bronhiilor si protejeaza caile
respiratorii de patrunderea agentilor patogeni.

Pielea este cel mai mare organ al corpului uman si are o deosebita importanta in imunitatea
organismului, aceasta avand rolul de a bloca patrunderea agentilor patogeni in organism.