ANALIZA PIEȚEI PRODUSULUI

IAURT
 Cuprins:

1. Produsul – Iaurt.................................................................................................................3
1.1. Gama sortimentală existentă pe piaţa produsului.........................................................4
2. Analiza ofertei....................................................................................................................5
2.1. Prezentarea principalilor ofertanţi prin prisma produselor oferite...............................5
2.2. Volumul vânzărilor, volumul exporturilor..................................................................7
2.3. Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a cotelor de piaţă...................8
2.4. Stabilirea elementelor care individualizează cele mai importante mărci.....................9
3. Analiza cererii..................................................................................................................10
3.1. Definirea unității de consum, a unităților de cumpărare, a unității de decizie...........10
3.2. Identificarea principalelor segmente de piață și analiza acestora..............................11
3.3. Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum/ cumpărare, locul de
cumpărare și consum.............................................................................................................13
3.4. Capacitatea pieței - număr de consumatori potențiali și efectivi...............................14
3.5. Dezvoltarea pietei - extensivă, intensivă, mixtă.........................................................14
4. Distribuția.........................................................................................................................15
4.1. Determinați tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează vânzarea către
consumatori...........................................................................................................................15
4.2. Evaluarea modului de distribuție pe diferite mărci....................................................15
5. Preț....................................................................................................................................16
5.1. Determinarea segmentelor de preț cu identificarea principalelor mărci incluse în
fiecare segment......................................................................................................................17
5.2. Determinarea variației prețului în ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce au stat la
baza acestei variații...............................................................................................................17
6. Promovarea produsului..................................................................................................19
6.1. Idetinficarea modalităţilor prin care se face în prezent promovarea produselor........19
6.2. Identificarea principalelor campanii publicitare desfăşurate de competitori în
prezentul semestru şi analiza adaptării mesajului la segmental ţintă....................................21
7. Bibliografie:......................................................................................................................23

2
 1. Produsul – Iaurt
Iaurtul își are originea în Asia sau în Europa de est și a aparut ca răspuns la nevoia de a
conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura
descoperirii nenumăratelor avantaje nutriționale și medicale pe care le deține.
Laptele şi produsele lactate reprezintă o parte importantă din alimentaţia întregii populaţii.
Acestea sunt alimente extrem de populare în întreaga lume atât datorită caracteristicilor
senzoriale plăcute, cât şi datorită potenţialului pe care îl au în menţinerea sau chiar
îmbunătăţirea sănătăţii consumatorilor.
Iaurtul este un produs lactat acid care se fabrică în numeroase ţări, în principal din lapte de
vacă. Se mai pot folosi laptele de bivoliţă, de oaie, de capră sau în amestec cu lapte de vacă.
În numeroase ţări, precum Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face
parte din tradiţie, însă începând cu prima parte a secolului XX, iaurtul se răspândeşte şi în
Europa Occidentală. În India iaurtul este considerat un aliment divin.

Figura 1.Veche fabrica de iaurt

Cercetările privind beneficiile consumului de iaurt au condus la ideea că iaurtul este

alimentul cel mai sănătos din familia lactatelor. Tocmai datorit acesui aspect, consumul de
iaurt a atins o nouă dimensiune în ultimii ani,. Corelaţiile dintre consumul de iaurt şi buna
funcţionare a sistemului digestiv, circulator şi chiar imunitar sunt doar câteva dintre motivele
pentru care consumatorii din întreaga lumea sunt din ce în ce mai atraşi de aceste alimente.

3
 1.1. Gama sortimentală existentă pe piaţa produsului

În ceea ce privește oferta pe piața produsului iaurt, prin prisma celor 4 producători,
vom găsi mai multe sortimente caracteristice firecărui producător. Sortimentele sunt
prezentate în tabelul de mai jos :

Tabel 1. Prezentarea sortimentelor de iaurt.

Nr. crt. Marca Varianta de produs Cantitate (grame)

1 DANONE NATURAL 150 / 500
2 NATURAL DE 350
BAUT
3 NATURAL CREMA 125 / 450
DE IAURT
4 DELICIOS 175 / 450
5 ACTIVIA 125
6 DANONINO 50 / 100
7 CREMOSSO 125 / 300 / 400
8 DANISSIMO 135
9 DANETTE 125
10 JLC IAURT CLASSIC 175
11 JARDI 175
12 DELICATO 200
13 BIO IAURT 175
14 ZI DE ZI 150
СНЕЖОК 450
15 DOLCE ДЕСЕРТ ВИШНЯ 400
16 ИСКУШЕНИЕ 400
17 ДЕСЕРТ 400
СИРКОВЫЙ
18 ALBA YOLI 100/500

2. Analiza ofertei

2.1. Prezentarea principalilor ofertanţi prin prisma produselor oferite

1. Danone

Danone, a intrat pe piața româneasca în 1997, cu produse importate. Danone

S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care colectează laptele de la 25 de ferme în fiecare
zi. Întrucât calitatea laptelui este un factor esențial al calității produselor finite, Danone
plătește laptele în funcție de calitatea sa (conținut de grasime și densitate, conținut de

4
proteine, calitatea microbiologică, absența inhibitorilor). Compania afirmă că acest sistem
este unic în România. Toate fermele de la care Danone colectează lapte au fost dotate cu
un sistem de răcire a laptelui și un tanc de stocare, iar Danone furnizează soluțiile de
spălare și clătire igienică. Periodic, Danone organizează programe de pregătire pentru șefii
de ferme. În februarie 2000, 15 producători de lapte au participat la un astfel de program
în Franța, cu ocazia Salonului Internațional de Agricultură. Astfel parteneriatele cu agro-
furnizorii (din domeniul Alimentației Animale, Igiena, Produse Veterinare), au ca scop
îmbunătățirea calității laptelui. Potrivit studiului dat publicității de Land O' Lakes
România, Danone se bucură astăzi de cea mai mare recunoaștere a mărcii în rândul
consumatorilor și este și cea mai cumpărată marcă.
În prezent, Grupul Danone este lider mondial pe segmentul de produse lactate proaspete, în
timp ce Danone România produce zilnic peste 1 milion de iaurturi, unul din două iaurturi
cumpărate de consumatorii români purtând marca Danone.
Totul a început de la visul a doi oameni – Daniel Carasso și Antoine Riboud – doi
antreprenori pasionați și cu viziune, care și-au dorit să creeze o companie în care să fabrice
produse care să îmbunătățească starea de sănătate a oamenilor. Misiunea Danone a rămas
până în ziua de astăzi să aducă sănătate prin alimente unui număr cât mai mare de oameni.
Mai mult de 15 ani Iaurtul Danone este forte solicitat în Republica Moldova, ocupă primul
loc în lista consumatorilor.

Figura 2. Sortimente iaurt Danone

5
 2. JLC

JLC SA este una dintre cele mai mari companii producătoare de lactate din Republica

Moldova. Inițial, lactatele erau produse manual, inclusiv untul și smântâna. În 1950 uzina a
fost mecanizată, iar peste 4 ani uzina a fost reconstruită. Pe parcursul anilor s-a extins
capacitatea de producere și sortimentul lactatelor.
În cadrul companiei JLC funcționează secția de producere a laptelui integral, secția
de brânză și secția de îmbuteliere a apei. Întreprinderea prduce mai mult de 50 de branduri de
produse de lactate și alte 13 de apă și băuturi.
JLC SA este cea mai mare producătoare de iaurturi bio «Delicato». Acestea sunt iaurturi
de băut «vii» cu gust și aromă deosebite, ce conțin microorganisme acidolactice capabile să
restabilească rapid microflora intestinală.

Figura 3. Sortimente iaurt JLC

3. DOLCE
Dolce – este o companie ucraineană, care produce de asemenea și producția PRESIDENT
și alte mărci. De la început Dolce a fost înființată ca o extindere a mărcii President- așa au
început să se numească cele mai gingașe produse cum ar fi iaurturile și deserturile.
Această marcă a apărut pe piață în anul 2007 când au început a produce cele mai gustoase
și dulci iaurturi.
Începând cu anul 2009 compania Dolce exportă produsele sale și în Republica Moldova,
unde au fost îndrăgite foarte mult de consumători.

6
 De asemenea, în anul 2008 sub marca DOLCE au început să producă și copturi care erau
unicale pe piața deserturilor.

Figura 4. Sortimente iaurt DOLCE

4. ALBA

Alba - Fabrica de brânzeturi din Soroca este specializată în producția de brânzeturi, lapte,
brânză de casă și smântână, chefir, unt și băut iaurt (YOLI).
Aceștia sunt angajați pe deplin în procesul de colectare a laptelui. În fiecare etapă de
producție, de la colectare până la plasarea pe raft, urmează un management strict și
obligatoriu al sistemelor de răcire. După modernizare, fabrica de brânzeturi din Soroca
folosește echipamentele ultramoderne disponibile de la Lactalis International Group. Acest
lucru face posibilă producerea și ambalarea produselor în condiții sterile, precum și stocarea
produsului pentru o durată de valabilitate suficient de lungă, fără a utiliza conservanți.
Din 2004, s-au investit peste 17 milioane de dolari în fabrica de brânzeturi. În prezent,
uzina angajează mai mult de 220 de persoane. Capacitate de producție: produse lactate
proaspete - 80 tone / zi. Brânzeturi tari - 7 tone / zi. Fabrica are 25 de camioane pentru
transportul laptelui.
100 de depozite de lapte sunt distribuite în mai mult de 63 de țări. Întrucât sucursalele
Lactalis Grup sunt situate în interiorul țării, grupul, care include fabrica de brânzeturi din
Soroca, are posibilitatea de a vinde brânzeturi tari produse aici, în țările din imediata
apropiere - Kazahstan și Ucraina.

7
 2.2. Volumul vânzărilor, volumul exporturilor

Primul loc în topul companiilor din domeniul lactatelor este Danone. Compania a raportat
un profit de 9,8 milioane de lei (2,2 milioane de euro), raportat la o cifră de afaceri de 506
milioane de lei (115 milioane de euro). Danone avea, în 2017, 569 de angajați. 
În Romania, compania se extinde. Danone a lansat, de curand, pe piata o noua gama de
iaurturi:Oikos. 
Danone România produce zilnic peste 1,5 milioane de produse lactate proaspete în fabrica sa
din București, atât pentru piața romanească, cât și pentru export. Compania colecteaza, în
medie, zilnic, peste 200 de tone de lapte proaspăt de la fermele din România. 
Afaceri Danone nu "suferă" de criză nici la nivelul întregului grup. În acest an, Danone a
anunțat o creștere cu 5,6% a cifrei de afaceri pentru primul semestru.
Cel mai mare volum de export compania Danone îl realizează pentru Republica Moldova.
A doua pozitie in clasamentul celor mai mari companii din acest domeniu este ocupat de t,
JLC, firma cu 950 de angajați
ALBA , fabrica de brânzeturi din Soroca , are aproximativ

2.3. Evaluarea repartiţiei vânzărilor pe ofertanţi, precum şi a

cotelor de piaţă

Cifra de afaceri a Danone România a crescut anul trecut cu 5,7% faţă de

2010, atingând nivelul de 503 milioane lei, a anuntat la o conferinţă de presă, Dieter Schulz,
noul director general Danone pentru Europa Centrală şi de Sud.
Potrivit spuselor sale, Danone România a plătit anul trecut la bugetul de stat şi la cel
local circa 91,5 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 12% faţă de 2010. Tot in 2011,
compania a investit peste 16 milioane lei pentru 'modernizare tehnologică şi îmbunătăţire a
condiţiilor de muncă pentru angajaţi'.
În prezent Danone a atins o cotă de 55% din piaţa valorică a lactatelor proaspete.

8
 Compania Albalact este astăzi pe locul 3 în topul producătorilor de lactate din
România, având o tradiţie de peste 40 de ani pe piaţa românească. Albalact produce peste 80
de sortimente de lactate sub mărcile Fulga, Zuzu, Fruzu, De Albalact şi Rarăul. În 2008,
Albalact a intrat pe segmentul brânzeturilor cumpărând pachetul majoritar de acţiuni
(99,01%) al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc, specializată în domeniul producţiei de
brânzeturi, sub brandul omonim Rarăul.

În prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu o cotă de piață de

23.1% în valoare, dar este lider și în total piață de lapte (lapte UHT și lapte pasteurizat), cu o
cotă de piață de 16.8% în valoare, în Februarie 2013. Albalact este lider de piață și pe
segmentul untului de masă cu brandul omonim De Albalact, cu 23.5% cotă de piață în
valoare, în perioada Decembrie 2012 – Ianuarie 2013. Pe segmentul smântână, Albalact se
menține de asemenea lider cu brand-ul De Albalact, având o cotă de piață de 14.6% în
valoare, în Februarie 2013. Pe categoria brânză de vaci, Albalact a urcat pe locul 2 cu brand-
ul Rarăul, având 9% .
Vanzarile de produse Milli, au ajuns in anul 2006 la 40 de milioane deeuro. Estimarile
pentru 2007 sunt foarte optimiste, mai exact vor ajunge la 60milioane de euro pentru vanzarile
acestui brand. Friesland a realizat in 2006 ocifra de afaceri de 105 milioane euro, cu 15% mai
mult decat in 2005 siestimeaza ca va metine aceasta crestere si in 2007, afirma directorul
general Friesland Food Romania, Gerbrant de Boer. Cota de piata generala se situeaza undeva
la 20-58%.

2.4. Stabilirea elementelor care individualizează cele mai

importante mărci
Conceptul campaniei Danone a fost reprezentat de un logo si un headline
aniversar,design de capac promoţional, spot TV, spot radio, outdoor în principalele oraşe din
ţară şi prin acţiuni de relaţii publice.

Danone ocupa în continuare poziţia de lider dominant şi prin inovaţiile pe care leaduce
în piaţa creează noi segmente (de produse şi respectiv consumatori): iaurturi pentru
copii(gama Danonino) şi iaurturi definite de un beneficiu specific: dietă, sănătate, gust.

Câteva mesaje care individualizează marca sunt:

“Danone Natural” – “Porţia ta zilnică de sănătate”

“Danone de băut” – “Ia-l cu tine oriunde şi oricând”

“Danone delicios” – “Delicios pentru toată familia”

“Danone Frutissimo” – “O nebunie de fructe”

“Activia Natur” – “Activ în interior şi te simţi bine”

Cremoso” – “E crema iaurturilor”.

9
 Elementele vizuale care compun noua imagine a brandului Zuzu potenteaza spiritual
creativ si o stare de euforie pe care nici un alt brand nu o mai are in piata. Zuzu este o
“exuberanta a naturii” care te “desteapta de dimineata.
Zuzu are o nouă reclamă. Un spot care schimbă total strategia de comunicare. Marca
“nebunatică” este acum “Laptele care te deşteaptă de dimineață.” Până acum Zuzu îți trezea
latura “jucăușă” (Ești Zuzu?). Prin noua reclamă, ușor misogină, ca pentru bere, capătă
valențe de cafea.
SCRIPT: Ea se trezește de dimineață. Bea puțin Zuzu. Ia și el o gură. El vrea să iasă în oraș cu
prietenii. Ea se revoltă (e ziua ei!). “Ies în oraș să-ți cumpăr un cadou!“, găsește el explicația
pentru femeia încă adormită.
Lansează Zuzu și o bere? Ei bine, nu. Dar ce? “Te deşteaptă de dimineață!”, spune sloganul.
Deci cafea. Nici pe departe. Zuzu este același lapte (“nebunatic” pe vremuri) dar are acum
“miros” de cafea și o reclamă care aduce a bere.

Ambalajul iaurtului Millii se prezinta incombinatii de culori monocome de alb cu

albastru ,alb cu galben,alb cu verdeceea ce comunica sentimentul de
siguranta,placere,frumos ,dar in acceasi timp siveselie si convivialitate.Deasemenea pe
ambalaj mai identificam personaje care induc placerea de a consuma produsul.
Producatorii mai sustin ca cele doua iaurturi cremoase din gama „Ispita fructelor”, Iaurtul
Super Cremos Duo si Iaurtul Super Cremos în straturi reprezinta o noutate pe piata de lactate din
România, fiind singurele iaurturi cu fructe care au partea de fruct separata de cea de iaurt.

3. Analiza cererii

3.1. Definirea unității de consum, a unităților de cumpărare, a

unității de decizie

Principala unitate de consum este individul. Astfel, majoritatea consumatorilor români

preferă un iaurt bogat in calorii, tendinţa diferită de cea înregistrată pe pieţele țărilor din UE.

Totuşi, trebuie remarcată o oarecare creştere a segmentului care agreează iaurtul cu un
conținutredus de grăsime (sub 1,5%).In aceeaşi perioadă doar 14% din cheltuielile pentru
iaurtul natural au provenit din mediul rural, aici fiind concentrate 46% din gospodăriile din
Romania. Cele mai mari consumatoare de iaurt natural si cu fructe au fost, în aceasta
perioadă, gospodăriile formate din trei si patru persoane (consum in valoare- 50% la iaurt
natural si 60% la iaurt cu fructe), care reprezintă 38%din totalul gospodăriilor din
Romania.Daca luam ca si criteriu vârsta capului familiei, atunci situaţia se prezintă diferit la
iaurtul natural fată de cel de fructe. La cel natural cele mai mari consumatoare sunt
gospodăriile cu vârsta capului familiei intre 30 si 49 de ani, cu o cota de piață de 43%, care au
o pondere de 36%, iar la cel cu fructe, gospodăriile mai tinere, cu vârsta capului familiei intre
30 si 39 ani (32% invaloare), care reprezintă 14% din totalul gospodăriilor din Romania.

In urma unui chestionar realizat pe 150 persoane au rezultat următoarele:

10
 Copii cu vârsta intre (2 – 12 ani) consumă 2 iaurturi Danone Delicios cu pulpă de
fructe zilnic şi 4 iaurturi Danonino pe săptămână.

Consumul de iaurt la adolescenți (13 – 23 ani) este similar aceluia la copii.

Adulți (24 – 50 ani) consumă iaurtul cu cereale şi cel dietetic. Femeile chestionate au

spus că Vitalinea Iaurt, cu 0% grăsimi este nelipsit din frigider. Acestea consumă zilnic 3
iaurturi din acestea.Totodată acestea au menţionat că consumă în mod regulat iaurturi Zuzu.

Iaurturile Zuzu la pahar se adreseaza consumatorilor tineri, intre 25-40 ani, din mediul
urban, casatoriti si necasatoriti, femei si barbati in egala masura, moderni, ocupati, dinamici,
cu viata activa, cu venit mediu si mediu – ridicat.

Bărbaţii sunt mai puţin interesaţi de iaurturi.90%din persoanele chestionate consideră

că singurele iaurturi pe care le-ar consuma sunt iaurtul cu cereale Danone Natural şi Zuzu
Natur. Consumul este mai redus ajungând chiar la un iaurt,maxim doua pe săptămână
indiferent de marca acestuia.

Persoanele de vârsta a treia consumă 5 iaurturi Danone Natural şi 85% afirmă că ar

consuma 3 iaurturi Milli Extra săptămânal.

În mediul rural consumul de iaurt este foarte redus ajungând la câteva bucăţi lunar din
categoria Danone Natural,pe când în mediul rural 99% din persoanele chestionate afirmă că
iaurtul este un bun înlocuitor al meselor.45%dintre aceștia preferă Danone în diferitele lui
forme,dar îndeosebi Kefir-ul si Sana pe când 20% aleg să consume aceleaşi produse dar
aparţinând firmei Albalact sau Friesland.

Potrivit agentiei Ogilvy, Milli – femeile active cu o varsta cuprinsa între 25-35 de ani, “care
au grija sa cumpere pentru familia lor cele mai bune si mai naturale produse, si care vor sa îsi ofere
si lor un moment de rasfat.
În cazul iaurtului, liderii de opinie care influenţează consumul pot fi consideraţi
medicul de familie şi nutriţionistul care pot recomanda acest produs în diferite diete şi
regimuri.

3.2. Identificarea principalelor segmente de piață și analiza

acestora
După locul de cumpărare:

 magazinele cu raion de lactate

 magazinele de lactate
 pieței țărănești

În timp ce pe primul loc se menţine segmentul de consumatori care achiziționează iaurtuldin

magazinele cu raion de lactate, grupul celor care cumpară acest produs din supermarketuri
acrescut de-a lungul timpului de la 10,4% la 20,1%. In schimb, interesul pentru magazinele

11
delactate scade (de la 20,8% la numai 14,4%) ca, de altfel, si importanţa pieței țărăneștii,
numărulconsumatorilor modificându-se de la 10,1% la 7,2%

In funcţie de vârsta:

 copii intre (2 – 12 ani),
 adolescenți (13 – 23 ani), 
 adulţi (24 – 50 ani) 
 vârsta a treia peste 50 ani

Copii preferă in general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolată sau pe cele înghețate carecâstigă
din ce in ce mai multa notorietate, tinerii prefera iaurtul cu fructe , si pe cel simplu,iaurtul cu
cereale, cel dietetic si cel simplu se adresează in general adulţilor, bătrânii consuma iaurt
simplu.

După sex:

 feminin
 masculin

In privinţa consumului de iaurt o pondere mai ridicata o deţin persoanele de sex feminin
,acestea preferând iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe.

In rândul bărbaților se observă o cerere in creştere pentru iaurtul cu cereale, care ajutâ la
omai buna digestie, fiind consumat de către persoanele cu o viața sociala activă, care nu au
timp să îşi prepare o masă sănătoasă.

După criteriul demografic:

 mediu rural
 mediul urban

Produsul este consumat cu precădere de către persoanele din mediul urban, cele din mediul
rural consuma, în general, iaurt produs in gospodărie.

După venitul consumatorilor:

 persoane cu venituri medii

 persoane cu venituri ridicate

Atât persoanele cu venituri medii cât si persoanele cu venituri ridicate consumă o

anumită cantitate de iaurt, deoarece acesta oferă multiple beneficii consumatorilor din punct
de vedere al sănătăţii.

După criterii socio-culturale:

 persoane cu un stil de viață sănătos;

12
  persoane active cu un stil de viață aglomerat;

Persoanele cu un stil de viaţă aglomerat înlocuiesc mesele cu iaurtul astfel reducând

semnificativ timpul destinat pregătirii mesei,pe când persoanele cu un stil de viaţă sănătos am
conștientizat importanţa iaurtului în viaţa lor.

După comportamentul consumatorului: 

 persoane care își doresc un produs de calitate

 persoane care nu își doresc un produs de calitate

Această clasificare a consumatorilor ne arată că uneori oamenii ţin cont de raportul preţ –
calitate,însă sunt cazuri în care consumatorii cu venituri medii preferă cantitatea produsului si
un preţul redus nemaiţinând cont de calitatea acestuia.

După gospodărie:

 persoanelor singure, necăsătorite

 persoanelor căsătorite cu o familie numeroasă.

3.3. Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de

consum/ cumpărare, locul de cumpărare și consum

Formarea unei familii (gospodării)  va influenţa consumul de iaurt prin creşterea 

cantităţii deoarece se doreşte o alimentaţie sănătoasă. În cazul persoanelor singure,
necăsătorite, consumul de iaurt este mai redus.

Consumul de iaurt Danone in Romania este de 7 kilograme pe cap de locuitor, in 2012,

in creșterecu un kilogram fata de 2013, iar consumul de iaurt Milli este de 3,8 kg pe cap de
locuitor.Acest consum se datorează ofertei mari si sortimentelor diversificate si, in special,
publicității axate pebeneficiile nutriţionale si de sănătate ale iaurtului.

In familiile cu copii sub 14 ani, aceștia influenţează in mod decisiv marca

dulciurilor (62,3%), a iaurtului cu fructe (54,3%) .

Cei care au între 14 si18 ani au o influentă si mai mare:, 64,5% pentru iaurt cu fructe.
Așadar, principala concluzie a studiului este ca o mare parte din puterea de decizie de
cumpărare este pierdută" de gospodina si se transfera nu către sot, ci către copii. Tendinţa de
creștere a rolului copiilor si tinerilor in procesul decizional este coerentă cu ceea ce
se întamplă la nivel mondial si, mai ales, in ţările cu economie de piață dezvoltată.
Modificările preferinţelor consumatorilor de iaurt in ceea ce priveşte locul de cumpărare
indică o orientare a acestora către formele moderne de comerţ, gen supermarketuri si cash
&carry - locuri in care, pe lângă garanţia calităţii si a provenienţei produselor achiziţionate,
clienţii beneficiază si de alte servicii: o mare varietate de produse, preţuri sub nivelul mediu al
pieţei etc.
13
 Alte criterii folosite in decizia de cumpărare sau consum a unei anumite mărci de
produs sunt: preţul, sortimentul si nivelul de promovare. In general fiecare produs are un
număr constant de cumpăratori fideli care iţi schimbă preferinţele doar in cazul în care apare
pe piaţă şi un alt produs asemănator, dar mai bine promovat sau în cazul promoţiilor tentante.
Frecvenţa medie de achiziţie a iaurtului a crescut de la 7,8 ori/lună in 2012 la 8,3 ori/lună in
2013ceea ce demonstrează faptul că un consumator a cheltuit o sumă mai mică la o
achiziţie ,preferând să cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept cauză scăderea
puterii de cumpărare.

Majoritatea cumpărătorilor români preferă un iaurt bogat in calorii, tendinţa diferită de

cea înregistrată pe pieţele țărilor din UE. Totuşi, in domeniul iaurturilor stăm bine, atât la cel
simplu, cât şi la cel cu fructe.
Iaurtul (în general, inclusiv lapte bătut / sana / kefir) este consumat de 76% din respondenţi,
cu o frecventă medie a consumului de 2,9 ori pe săptămână. Iaurtul simplu este consumat de
62% din respondenţi, iaurtul cu fructe de 29%, in timp ce 39% consumă lapte bătut /sana /
kefir cel puţin o dată pe săptămână.

3.4. Capacitatea pieței - număr de consumatori potențiali și

efectivi

Capacitatea pieţei poate fi apreciată după numărul de consumatori ai produsului,

respectiv numărul de clienţi ai întreprinderii. În acest caz se poate avea în vedere efectivul de
consumatori la un anumit moment sau efectivul mediu al unei perioade.

Deoarece sunt cunoscute toate beneficiile pe care le avem în urma consumării iaurtului
și a tuturor lactatelor în general, consumatorii potențiali ai iaurtului este toată populația
României de 20.121.641 de persoane, din care scădem 727.000 de persoane care sunt plecate
în străinătate, deci 19.394.641.

Din 2013, România este sediul central al zonei Europei de Sud Est, care include
România, Bulgaria, Grecia şi ţările din zona Mării Adriatice (Bosnia-Herţegovina,
Muntenegru, Albania, Serbia şi FYROM), şi care deserveşte o piaţă de peste 60 de milioane
de consumatori, consumatorii românii fiind aproximativ 7,2 milioane

3.5. Dezvoltarea pietei - extensivă, intensivă, mixtă

Piața iaurtului cunoaşte o dezvoltare si o expansiune foarte interesantă.

Încet , încet tot mai multe firme încep sa işi dezvolte politici naţionale. De la
consumatori de mărci regionale , românii s-au transformat in consumatori de mărci naţionale
si internaţionale. Marii jucători au investit in promovare, ambalaje, reţete, mărci si distribuţie.
14
 Piața este în creştere, dar este situatăîncă la un nivel destul de redus. România nu este o ţară
în care sa se consumă în mod tradiţional iaurt, si din aceasta cauză este mai greu sa creezi
obiceiuri de consum noi. Un alt motiv al creşterii lente a pieţei de iaurturi este faptul că în
România iaurturile nu sunt consumate în mod frecvent, în timp ce în Franţa sunt consumate la
fiecare masă. Piata autohtonă a iaurturilor a crescut valoric, in primele şase luni ale anului
2013, cu circa 14% fată de perioada similară anului 2012, potrivit companiei de cercetări
de piață.Nielsen(Danone),iaurtul fiind unul din produsele lactate cu cea mai solidă evoluţie a
vânzărilor. Cei mai avantajaţi de această creştere sunt jucătorii nou-intraţi pe piață, în special
aceia care au reuşit în ultimul an să se impună prin campanii de marketing agresive.

Ritmul de creştere al pieţei va depinde in principal de doi factori, în opinia

lui Gerbrant deBoer, directorului general al Friesland Romania (Milli), cel mai mare jucător
de pe piața produselor lactate. "Creșterea puterii de cumpărare va determina si o creştere a
pieţei, însă ritmul nu ar fi mai mare, în acest caz, de 2-3% anual. Un ritm mult mai accelerat,
de 10-15%, ar putea fi atins anual in condiţiile în care s-ar reduce piaţa neagră (vânzările din
pieţe le agroalimentare - n. red.), situaţie care depinde în mare parte de măsurile luate de
autoritaţi", spune De Boer.

Potrivit principalilor jucători din industrie, piata de lactate creşte datorită dezvoltării
sectorului intern, creştere care se va menţine şi în perioada următoare."Consumatorul mai bine
informat devine din ce în ce mai încântat de politica de branduri din industria laptelui", spune
Steriu.

Acest fapt este si un atu către creşterea pieţei de produse procesate industrial in

detrimentul autoconsumului sau al vânzărilor din pieţele agroalimentare. "Gheorghe Petrisor,
director de achiziţii al companiei Danone, spune că până in 2015 peste 70%din lapte ar trebui
procesat in sistem industrializat pentru a fi competitivi pe piaţa europeana.

4. Distribuția

4.1. Determinați tipurile de unităţi comerciale prin care se

realizează vânzarea către consumatori

Tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează vânzarea către consumatori:

  Atât Danone ,Milli cât şi Zuzu îşi comercializează produsele în:

 magazine de cartier
 magazine alimentare
 supermarketuri 
 hypermarketuri

15
 4.2. Evaluarea modului de distribuție pe diferite mărci

Danone a realizat în România investiţii de peste 30 milioane de euro în capacităţi

de producţie şi distribuţie moderne.

Strategiile de distribuţie utilizate sunt:

1. Comercializarea produselor prin forţe proprii – vânzare directă, utilizarea forţelor

devânzare proprii – promoteri la locul de vânzare – care au rolul de a îndruma consumatorii
spre produsul care li se potriveşte, dar mai ales utilizarea intermediarilor.

2. Se ţine cont de lungimea canalului de distribuţie. Produsele Danone se înscriu în

categoria bunurilor de larg consum şi prin urmare canalele de distribuţie specifice sunt canele
cuintermediari:

- canale scurte de tip:

Producător – Intermediar (Detailist) – Consumator Final(ex: cazul hipermarketurilor

Carrefour, Real etc.)

- canale lungi: Producător – Intermediar (En-Grosist) – Intermediar (Detailist) – Consumator

Final (ex: comercializarea prin intermediul magazinelor cash&carrygen Selgros, Metro).

3. Strategia de atragere a produsului de-a lungul canalului de distribuţie de la

consumator la producător care se aplică atunci când Danone face publicitate puternică direct
consumatorilor finali (promovare la locul vânzării), consumatorii vor solicita produsul
distribuitorilor iar aceştia îl vor achiziţiona de la Danone sau respectiv de la Albalact.

5. Preț

Preţurile practicate de atât de Danone ,Miliicât şi de Zuzu se formează luându-

se în considerare următoarele aspecte: 
 costurile de producţie, 
 preţurile practicate de concurenţă,
 acceptarea anumitor niveluri de preţ de către consumator (deoarece ambele sunt
firme mari, globale, cunoscute,consumatorii sunt dispuşi să plătească
corespunzător calităţii garantate de renumele firmei),
 influenţe pe care un anumit nivel de preţ îl are asupra imaginii produsului şi asupra
vânzăriialtor produse din gama realizată de firmă. (legătura preţ – produs).

Se are în vedere de asemenea o legătură a preţului cu gama de produse (segmentul

de piaţă căruia i se adresează un anumit produs din gamă .Astfel, preţurile trebuie
să corespundă aşteptărilor segmentului respectiv, dar să fie în acelaşi timp competitive.

16
 Legătura preţului cu promovarea presupune faptul că, firma Danone efectuează
cheltuieli promoţionale suplimentare însemnate, având în mod constant diverse oferte promoţi
onale ce constau adesea în reduceri de preţ (una din cele mai
utilizatetehnicide promovare) (ex: Actimel ‚cumperi 8 la preţ de 7), logica urmărită fiind acee
a că,consumatorii vor plăti un preţ mai mare pentru produsele în care au încredere.
Cheltuielile promoționale ale firmei Millisunt mi reduse,aceasta neutilizând aceste tehnici.
Legătura preţului cu distribuţia se realizează prin faptul că ambele contribuie la
formarea imaginii produsului. Existenţa unui canal mai lung, conduce la practicarea unui
preţmai mare.

Danone utilizează 3 strategii de preţ corelate între ele:

 Orientarea după costuri – deoarece preţurile practicate trebuie să acopere cheltuielilede

producţie dar să asigure şi un profit.
 Orientarea după concurenţă – vizându-se în special activitatea brand-urilor
mari (Milli,Zuzu, etc) şi răspunzând corespunzător modificării acţiunilor acestora (acţiuni
promoţionale,facilităţi la cumpărare, cadouri etc.)
 Orientarea după cerere – estimarea cantităţilor vândute pe baza datelor furnizate,
date transmise de hipermarketuri
(ce se concretizează în semnale pentru firmă)dar şi date observate de promoteri, la locul
promovării/vânzării – cum sunt: vânzări realizate,opinii ale consumatorilor, etc

Alte strategii de preţ utilizate de Danone ,Friesland şi Albalact sunt strategia preţurilor
moderate,strategia de amplificare a paletei de preţuri, strategia stabilităţii preţurilor.

5.1. Determinarea segmentelor de preț cu identificarea

principalelor mărci incluse în fiecare segment

Sunt segmente scăzute şi înalte de preţ şi în cadrul pieţei iaurturilor. Produsele ce fac
parte din segmentul ridicat al preţurilor au o aşezare superioară pe rafturile magazinelor, din
această categorie fiind, la iaurturile de băut, Milli şi Zuzu. Ceea ce este aşezat la nivelul
mâinilor are un preţ accesibil şi o mare atracţie de clienţi. Astfel de iaurturi sunt reprezentate
de Danone.

În următorul tabel vom urmări preţurile actuale ale celor mai importante firme de iaurt
în funcţie de sortiment si greutatea produsului(125g).
Tabel 2. Pretul iaurtului in functie de producator.
IAURT NATUR FRUCTE LIGHT

17
 DANONE 0.85 ron 0.94 ron 1.04 ron
MILLI 0.76 ron 0.9 ron 0.75 ron
ZUZU 1.2 ron 1.5 ron 1 ron

5.2. Determinarea variației prețului în ultimii 5 ani cu

prezentarea motivelor ce au stat la baza acestei variații

Consumatorii s-au îndreptat acum către produsele de bază din industria lactatelor, ca
să reducă din cheltuieli. Această situaţie este confirmată deja de evoluţia negativă a unor
categorii - cum este segmentul iaurtului cu fructe. Şi în cadrul acestor categorii ale lactatelor
de bază însă, gramajele mici au o creştere semnificativă.
Toţi cei patru importanţi producatori susţin că nu au modificat preţurile în primele trei
luni ale acestui an, principalele motive fiind scăderea puterii de cumpărare prognozată pentru
2009 şi stagnarea preţului laptelui. În plus, pentru a nu reduce preţurile, producătorii de
iaurturi au oferit alternative de consum lansând promoţii si produse mai ieftine pe segmentele
pe care erau deja prezenţi. Anul acesta ofertele de preţ pentru consumatori vor fi diversificate.

Vom vedea din ce în ce mai multe oferte promotionale şi oferte mai bune la raft, ca
parte a ajustarii la un climat financiar incert. Ioan Darzu, vicepresedintele Asociatiei Patronale
Romane din Industria Laptelui (APRIL), susţine că preţurile nu vor creşte anul acesta,
producătorii însă afirmă că evoluţia preţurilor va fi influenţată în special de costul materiei
prime. Este posibil ca până la sfârşitul anului preţurile să mai cunoască nişte fluctuaţii în sus
sau în jos, în funcţie de evoluţia preţului la materia primă. Se doreşte ca sezonul cald să aducă
o revigorare a consumului.
În urmă cu 5 ani Danone lansa pe piaţă Casa Bună, un iaurt îmbogăţit cu Nutriplus
(complex de calciu şi vitaminele A, D şi E). Noul produs era disponibil la raft în întreaga ţară
şi costă 50 de bani, fiind unul dintre cele mai accesibile iaurturi de pe piaţa lactatelor de la
noi. Pentru a se menţine în topul preferinţelor, au încercat să creeze noi tipuri şi noi
combinaţii de iaurturi la nişte preţuri avantajoase, pentru a îşi fideliza cât mai mult clienţii.
În tot aceşti ultimi 5 ani, au existat fluctuaţii ale preţurilor iaurturilor. În spatele
acestor fluctuaţii au existat numeroase motive. Unul dintre acesta este cota de lapte alocată
României, care este una insuficientă. Însă au fost şi evenimente neprevăzute care au condus
la scăderi bruşte ale preţurilor pentru atragerea clienţilor.
După o scădere importantă a prețurilor și a veniturilor producătorilor în 2008-
2009,înregistrată după explozia prețurilor din 2007, situația pieței iaurturilor s-a redresat în a
doua jumătate a anului 2009 și a continuat să se amelioreze în prima jumătate aanului 2010.

Livrările de lapte de vacă s-au menținut la un nivel relativ constant în UE pe parcursul

ultimilor 3 ani, înregistrând variații procentuale mici de la un an la altul (+ 1% în 2008, -
0,6%în 2009, + 0,03% în primele 7 luni ale anului 2014).

După nivelul maxim excepțional înregistrat în 2007, prețurile laptelui la producător au

cunoscut aceeași tendință descendentă ca și prețurile

iaurturilor. După o ușoară redresare în iulie-septembrie 2008, prețurile au atins un nivel redus
în mai 2009, situat în medie cu puțin peste nivelul plasei de siguranță.
18
 Prețurile laptelui au fost în creștere în perioada mai 2009 - noiembrie 2014 și s-au menținut
aproximativ la același nivel în primul trimestru al anului 2014, fără să înregistreze fluctuațiile
sezoniere care prezintă de obicei o tendință descrescătoare în timpul iernii și al primăverii.
Începând cu primăvara anului 2014, prețurile laptelui sunt în creștere, atingând în august o
medie ponderată pentru UE 27 de aproximativ 31,5 cenți/kg.

În 2009, stocurile din Romania au crescut foarte repede ca urmare a scăderii cererii.
Deteriorarea pieței în 2009 a determinat sectorul lactatelor să își schimbe orientarea de la
produsele lactate cu valoare adăugată mare (precum brânza, produsele proaspete, iaurtul etc.)
către produsele de intervenție (lapte praf degresat și unt).

Redresarea prețurilor produselor lactate de bază a fost determinată în mare măsură de

reducerea aprovizionărilor din emisfera sudică și de redresarea peste așteptări a cererii
mondiale pentru produse lactate.

Condițiile mai bune de piață au determinat sectorul lactatelor să se reorienteze către

produsele lactate cu valoare adăugată mare.

6. Promovarea produsului

6.1. Idetinficarea modalităţilor prin care se face în prezent

promovarea produselor

Identificarea modalitatilor prin care se face promovarea produselor

Întrucât majoritatea produselor se vând ambalate este evident cã ambalajul are şi un

dublu rol de promotor al vânzãrii şi de purtãtor al informaţiei cãtre consumator. Ambalajul
reprezintã o interfaţã cu care consumatorul vine în contact direct, de aceea ambalajul trebuie
gândit pentru a atrage cumpãrãtorii şi pentru a declanşa actul de cumpãrare. De altfel,
ambalajul a fost denumit şi "vânzãtor mut" al produsului, pornind de la urmãtoarele
considerente:
• identificã şi prezintã produsul şi producãtorul/distribuitorul;
• stimuleazã şi atrage atenţia cumpãrãtorului;
• informeazã consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de bazã ale produsului;
• comunicã date legate de modul de utilizare al produsului şi a naturii ambalajului
etc.
Elementele care contribuie la realizarea funcţiei ambalajului de promovare a
vânzãrilor şi informare a consumatorului sunt modul de confecþionare, sistemul de marcare şi

19
etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adicã aspectele referitoare la forma, culoarea şi
armonia cromaticã, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a capta
atenţia cumpãrãtorului, trebuie sã sugereze destinaţia produsului şi sã scoatã în evidenţã
denumirea produsului, marca, recomandãrile privind utilizarea etc.
Ambalajul este o componentã esenţialã a activitãţii comerciale, fiind subordonat mãrfii
şi deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou apãrute pe piaţã, modernizarea
concepţiei şi a tehnicilor comerciale aduc în discuţie diversificarea ambalajelor în paralel cu
creşterea exigenţelor faţã de acestea.
Fiecare agent economic implicat în activitatea comercialã (producãtor, comerciant şi
consumator) are cerinţe specifice în ceea ce priveşte ambalajele şi calitatea lor.
Publicitatea informativa este folosita intens in perioada de pionierat pe piata unei
categorii de produse, atunci cand obiectivul este de a genera o cerere primara. Astfel, industria
iaurtului a trebuit, la inceput, sa informeze consumatorii cu privire la avantajele nutritionale
ale iaurtului si multiplele sale utilizari.
Televiziunea, canalul principal de promovare

Cu siguranta, directorii de marketing cunosc faptul ca, in momentul in care la televizor

incepe un calup publicitar, ratingul se prabuseste, telespectatorul schimband canalul sau
mergand sa isi aduca o cafea.
Faptul este constatat deja si nu admitem opinii contrare, aici. La fel, suntem convinsi ca
aceiasi specialisti stiu ca durata de viata a unui spot publicitar transmis la tv este aproape nula
(coeficient intre 0,1 si 0,3), si ca doar difuzarea lui repetata poate determina receptarea,
constientizarea si determinarea consumatorului sa cumpere un produs sau altul.
De aceea, campanile sunt costisitoare. Oricum, 98% din publicitatea pentru iaurturi s-
a efectuat exclusiv la televizor. Principalii beneficiari au fost, in ordine: Pro TV, Acasa TV,
Antena 1, Realitatea TV si Canal D. Clasamentul publicitatii pe print este urmatorul:
Magazinul Progresiv, Pro TV Magazin, Cosmopolitan (???-mirare cauzata de tirajul prabusit)
si Ce se intampla doctore?, cu mentiunea ca publicatiile din portofoliul MediaPro sau
Cosmopolitan nu au primit publicitate datorita istetimii propriilor compartimente de
marketing-publicitate, ci doar ca parte a contractelor incheiate la nivel de trust media.
In general, mesajul publicitar a alunecat spre zona beneficiului de sanatate adus de iaurt,
unele spoturi fiind asemanatoare produselor farmaceutice. Totodata, companiile au procedat
la campanii integrate.

Apelul la promotii
Dar, promovarea produselor se poate face si prin promotii: 20% mai mult, la acelasi
pret, 4 portii la pret de 3 etc. Tot ca parte a promovarii si promotiilor pot fi gandite si premiile
date consumatorilor, in fapt, castigatori ai unor concursuri publicitare, turnee de promovare a
produsului, concursuri la nivel zonal cu premiere nationala etc. Oricum, producatorii, dar si
comerciantii, trebuie sa ganeasca fiecare campanie promotionala in functie de caracteristicile
consumatorilor si asteptarilor lor. Cel putin in aceasta perioada, in care banii sunt putini si
scumpi, promotiile sunt cu atat mai importante.

20
 Trebuie, totusi, sa se tina cont de schimbarea obiceiului de cumparare: daca, pana in 2008,
consumatorul roman cumpara mult, de-a valma si, uneori, fara rost, acum este cu mult mai
responsabil, comportamentul sau fiind aidoma celui din Marea Britanie, dupa cum reliefeaza
un studiu GfK.
Foarte mult conteaza si rapiditatea cu care se pot face cumparaturile, distanta fata de casa,
preturile mici. Producatorii de lactate au realizat ca promotiile au ramas un element important
dar si-au pierdut din elemental de diferentiere. Pentru consumator nu mai este atat de
important daca si-a cumparat iaurt de la Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Real etc. A
devenit mult mai important sa gaseasca ce isi doreste cu rapiditate, varietatea de produse a
ramas importanta, iar pretul sa fie cat mai mic, ramanand ca atragerea clientului spre un brand
anume sa cada in sarcina publicitatii, la valori promotionale egale sau apropiate. 1 din 5
cumparatori este complet relaxat atunci cand face cumparaturile iar o parte dintre cumparatori
fac o achizitie in plus fata de ce si-au propus. In ceea ce priveste decizia de achizitie,
cumparatorii declara ca promotiile nu sunt atat de importate dar in realitate, importanta lor
poate fi dubla sau tripla, lucru de care marile companii de lactate, alaturi de retail, au profitat
din plin, potrivit categoriilor de consumatori.

Promovarea vânzărilor
Consumatorii români sunt recunoscuţi pentru curiozitatea de a testa noi produse şi
arome. Pe acest lucru au mizat şi reprezentanţii Tnuva, care s-au axat în strategia de
marketing pe lansarea de produse sub genericul „ediţie specială“. Astfel, au apărut iaurturile
cu aromă de cozonac şi pască, iar, în această vară, ediţia specială cu aromă de pepene roşu şi
de pepene gablen. „Românii sunt consumatori tentaţi să încerce arome noi de iaurt, prin
urmare există loc pentru noutăţi.
Principalele companii publicitare desfăşurate de competitori în prezentul semestru
şcolar şi analiza adaptării mesajului la segmentul ţintă vizat
Efectele imprevizibile, nemedicamentoase ale iaurtului s-au întors cu seria de trei
spoturi la "Zuzu" (agenţie: NextCap). Iaurtul respectiv este menit să trezească partea
nebunesc-copilărească din fiecare. Exagerările sunt evidente şi sunt extrem de dependente de
calitatea actriţei. Noul spot publicitar de la iaurturile Zuzu are dinamică foarte bună, e
amuzant, actriţa care joacă e simpatică şi place publicului, pentru că binedispune. Reclama
se intitulează "eu, tu şi tu", iar melodia de pe fundal se numeşte Cool and the Gang - Fresh.
Segmentul ţintă vizat este reprezentat de toţi consumatorii indiferent de vârstă pe care aceştia
o au, dar având în vedere energia pe care iaurtul Zuzu pare a o furniza le este adresat
oamenilor din mediul urban care au o viaţă solicitantă şi care au nevoie de energie pentru a
da randamanet.

21
 6.2. Identificarea principalelor campanii publicitare desfăşurate
de competitori în prezentul semestru şi analiza adaptării
mesajului la segmental ţintă.

Albalact

  Este singurul producator roman de lactate infiintat in fosta industrie comunista, care in
numai cativa ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii patru jucatori din piata
romaneasca a lactatelor. Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1971, intr-o vreme in care
regimul comunist dorea ca fiecare judet din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara.
De-aici si numele societatii, Albalact. In 1999, cand ajunsese din pacate la limita falimentului,
lipsita de investitii si tehnologie, fabrica a fost privatizata de stat si a devenit o societate
pe actiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin din Alba Iulia a cumparat pachetul
majoritar de actiuni.

Noul brand corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o parte de traditia in piata

produselor proaspete, iar pe de alta parte – de calitatea produselor care deriva in primul rand
din zona cunoscuta ca un urias bazin de lapte de calitate si din tehnologia de preparare a
laptelui.Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima “De Albalact”, sub care
acum comercializeaza pe piata mai multe produse lactate proaspete.

Mai departe, Albalact a beneficiat de mariri succesive de capital si de investitii

semnficative, management-ul a fost consolidat si a fost implementata o strategie de dezvoltare
pe termen lung.

Un an mai tarziu, Albalact a lansat si brand-ul Zuzu, care a fost conceput pe aceeasi

linie jucausa si prietenoasa ca Fulga si i-a cucerit pe consumatori la fel de repede. Zuzu a
trecut si el anul acesta printr-un proces de rebranding care i-a adus o imagine vegetala mai
proaspata si i-a intarit argumentele rationale. Locul penelor de pe ambalaj a fost luat de petale
de flori vii.

22
 7. Bibliografie:

1. Marketing: Editia a II-a revizuita si adaugita; coord. Balaure Virgil.

2. http://incomemagazine.ro/articles/danone-prospera-in-romania-cifra-de-afaceri-a-crescut.

3. http://alba24.ro/compania-albalact-a-avut-in-2012-o-crestere-a-profitului-cu-27-fata-de-
2011-brandul-zuzu-este-lider-pe-piata-laptelui-din-romania-187451.html#.

4. http://www.slideshare.net/roxanaiancu5/marca-danone#.

5. http://www.paginademedia.ro/2010/09/zuzu-schimba-macazu%E2%80%99-lapte-cafea-
sau-lapte-bere-de-ce-nu-mai-e-o-marca-nebunatica/.

6. http://ec.europa.eu/agriculture/milk/quota-report/com-2010-727_ro.pdf.

7. http://www.fabricadelapte.ro/strategii-de-marketing-pe-piata-iaurtului.

8. Banu C., ș.a. – Calitatea și controlul calității produselor alimentare , Editura AGIR,
București, 2002.

9. http://www.albalact.ro/

10. http://www.milli.ro/#/produse

11. http://www.danone.ro/pagina-produse/

23