RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Importanta analizelor de laborator

-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirma sau confirma diagnosticul clinic
-reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului
-confirma vindecarea
-semnaleaza aparitia unor complicatii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
patogeni
Rolul asistentei
- recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor
- pregatirea psihica-informarea pacientului
- fizica a pacientului-regim alimentar,repaus la pat,asezarea in pozitie corespunzatoare in
functie de recoltare
- pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
- efectuarea tehnicii cu professionalism
- completarea imediata si corecta a buletinului de analiza care va cuprinde:numele si
prenumele pacientului,nr salonului si patului,natura produsului,analiza ceruta.data
recoltarii
- etichetarea produsului
- transportul analizelor la laborator in conditii de securitate ,ambalate corespunzator(cutii
cu capac)
RECOLTAREA SANGELUI

Recoltarea se face prin:

 punctie venoasa
 puncţie capilara
 puncţie arteriala

PUNCTIA VENOASA

Definitie Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui
ac de puncţie.
Scop explorator
-recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice
terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
1
 -executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
-sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.
Materiale - tava medicala, paduri alcoolizate/ tampoane si alcool, manusi
necesare - sterile: în funcţie de scop, seringi de capacitate – în funcţie de scop,
- holder+ac, pense
- garou sau bandă Esmarch,
- pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză
- vacutainere cu dopuri de diferite culori ,cilindru gradat, fiole cu soluţii
medicamentoase, soluţii perfuzabile, cilindru gradat, tăviţă renală
(materialele se vor pregătii în funcţie de scopul puncţiei)
Locul punctiei:
- venele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un “M”venos
prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsal a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene-la sugari si copii mici
- orice vena accesibila

Pregatirea regătirea psihică – se informează asupra scopului puncţiei 

pacientului pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului: 
-se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care
execută puncţia (decubit dorsal) 
-se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice
circulaţia de întoarcere la nivelul braţului 
-se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă 
-se dezinfectează tegumentele 
-se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel
încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera 
-se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente
- spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor
Tehnica - se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei,
exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna
dreaptă, între police şi restul degetelor;
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică
(unghi de 30 grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică,
până când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
2
 - se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
- se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: în caz de sângerare,
se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în
vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
- se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea
garoului şi a pumnului
- se aplică tamponul îmbibat în soluţie antiseptica la locul de pătrundere a
acului şi se retrage brusc acul
- se comprimă locul puncţiei 2-3 minute, braţul fiind în poziţie verticala
Ingrijiri - se face toaleta locală a tegumentului
dupa tehnica - se schimbă lenjeria dacă este necesar
- se asigură o poziţie comodă în pat
- se supraveghează pacientul
Consideratii  pentru evidenţierea venelor
speciale: - se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a mâinii pe
faţa anterioară a antebraţului
- se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
- tapotament la locul punctiei
- pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit dorsal,
transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
- prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere
Se evita
- puncţionarea venei din lateral
- puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
- manevrarea incorectă a instrumentarului steril
- atingerea produsului recoltat
- flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece
împiedică închiderea plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Accidente Hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) -se retrage acul şi se
Intervenţiile comprimă locul puncţiei 1-3 minute
asistentei Străpungerea venei (perforarea peretelui opus) -se retrage acul în lumenul venei
Ameţeli, paloare, lipotimie- se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit
dorsal fără pernă, se anunţă medicul.

PUNCTIA CAPILAR

3
Scop Recoltare+glicemie ,colesterol, hemoleucograma, hemoglobina TS (timp de sangerare),
TC (timp de coagulare), grup sanguin,Rh
Materiale - lanteta sterila sau ac de punctie steril, stilet special steril de unica folosinta
necesare - antiseptic pentru tegument(alcool 90grade)
- tampoane sterile
- pipeta Potain (pentru numararea elementelor figurate),
- hartie de filtru
- lame de sticla,lamele(pentru frotiu) benzi de testare
- manusi de protectie,tavita renala
Locuri de  pulpa degetului inelar sau mediu
electie  lobul urechii,
 fata plantara a halucelui si calcai, la copil
Pregatire -se explica necesitatea efectuarii tehnicii
pacient -se obtine consimtamantul
:se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca
corect
Tehnica - se spala mainile
- se imbraca manusile
- se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
- se asteapta evaporarea alcoolului
- cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanate
- se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru
- se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau
pe lama (se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,
colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in
picatura groasa;
- pentru determineri hematologice se utilizeaza pipeta Potain
Efectuarea - la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru
unui frotiu - se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se
întinde prin capilaritate)
- lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând
toată picătura fără să o fragmenteze
- se agită lama pentru uscare

4
 - se etichetează şi se trimite la laborator
- un frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulat
-

Examenul in - se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate
picatura - între ele
groasa - cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu
- diametrul de aproximativ 1,5-2 cm
- se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul
- unei defibrinări complete
- uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
- numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu
- creion dermatograf
- picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor
- malariei
- (recoltarea se face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge
- este foarte mare).

G=Gauge

RECOLTAREA SANGELUI CU SISTEM VACUTAINER

5
.Aceasta metoda asigura confortul bolnavului, calitatea probei de sange si securitatea
personalului medical.
Sângele se recoltează pentru examene:
- hematologice
- biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice -cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavuluI
Scop: explorator.       
Materiale necesare:
-holder – un tub de material plastic, care prezinta la partea superioara amboul la care se ataseaza
acul de punctie prin infiletare, iar in partea inferioara are 2 aripioare;
-acul de punctie care este protejat de carcasa bicolora;
-tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;
-stativ pentru vacutainere;
-manusi;
-garou;
-tampoane de vata imbibate in alcool medicinal;
-tavita renala
-rulou, pernuta;
-musama si aleza.
-formular analize pentru laborator
-recipient transportare a probelor de laborator
-bandaj adeziv pentru locul punctiei
-recipiente pentru colectarea deseurilor

Tip de vacuum Conţinut/anticoagulant Tip de examene

capac roşu fără aditivi, fără anticoagulant examene biochimice, serologice, determinare de
grup sanguin
capac mov EDTAK3 hematologice, HLG
capac negru citrat de Na 3,8% VSH
capac albastru citrat de Na 3,2% Hematologie, timp de protrombină, factori ai
coagulării

6
capac verde heparină biochimie, electroliţi, hormoni, gaze arteriale

Pregatire pacient
-se identifica pacientul
-se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
-se obtine consimtamantul
– recoltarea se face dimineata pe nemancate
-se asigura pozitia in conformitate cu starea sa, scopul si locul punctiei-decubit
dorsal sau sezand cu bratul in extensie si sprijinit.
-se examineaza calitatea venelor zi locul
Executie:
Asistenta:
-se spala pe maini cu apa si sapun
-imbraca manusi
-verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate)
-indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
-infileteaza capatul liber al acului in holder
-alege locul punctiei si il aseptizeaza
-indeparteaza carcasa colorata a acului.
Executa punctia venoasa:
-se verifică poziţia braţului care trebuie să fie îndreptat în jos;
- se aplică garoul la 7-8 cm deasupra locului puncţiei;
- se face dezinfecţia locului cu mişcări circulare de la centru spre periferie
- se lasă să se usuce sau se şterge cu un tampon;
- se îndepărtează capacul colorat al acului dublu
- se fixează vena aplicând policele mâinii nedominante la 4-5 cm. sub abord pentru a
evita accidentele determinate de mişcarea bruscă a pacientului;
- se introduce acul în venă cu bizoul în sus, orientat oblic sub un unghi de 10-30° în
funcţie de calibrul şi profunzimea venei;
- după intrarea în venă se constată scăderea rezistenţei la înaintare şi se pătrunde în
lumenul vasului 1-2 cm.;
- se alege primul tub şi se împinge în holder apăsând cu degetele mijlociu şi arătător
pe marginea holderului până ce partea acului dublu dinspre tub străpunge diafragma
de cauciuc a capacului tubului (acul trebuie să înţepe zona centrală a capacului);
- vacuumul din tub extrage din venă cantitatea de sânge prestabilită;
- se îndepărtează garoul (nu se lasă mai mult de 1 minut);
- când primul tub este plin şi sângele nu mai curge, se scoate din holder şi din ac
(apăsând cu degetul mare bordura holderului);
- se umplu cu sânge celelalte tuburi conform recomandării şi respectând schema de recoltare;
- tuburile cu anticoagulant se răstoarnă cu mişcări lente pentru a realiza un amestec omogen.

7
Pregatirea probelor pentru laborator:
– se eticheteaza tuburile
– se trimit la laborator.
Reorganizare:
– se reorganizeaza locul de munca
– acele utilizate se depun in containerul destinat
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
– aceeasi ca la punctia venoasa.

!! VSH-uL se recolteaza fara garou in tub cu dop NEGRU!!


Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de culoare al dopului de cauciuc astfel:
Rosu si portocaliu: pentru biochimie/serologie
– teste de disproteinemie
–electroforeza, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguina, glicemie, acid uric,
creatinina, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcalina,
imunograma, proteina “C” reactiva, Latex, Helicobacter.
– antigen Australia
– Waler-Rose, Rh., Grup sanguin
– ASLO, RBW.
Negru: seditainer pentru determinarea VSH-ului (se agita dupa recoltare printr-o miscare lenta).
Bleu: pentru determinari de coagulare
– fibrinogen
– timp de protrombina (se agita dupa recoltare cu miscari lente).
Mov– EDTA-K3: pentru determinari hematologice
– hematocrit, HLG cu formula leucocitara.
– indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM.
– rezistenta globulara
(se agita dupa recoltare prin miscari lente).
Verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru analize biochimice
Cand se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient, umplerea tuburilor vacuumtainer se
face in urmatoarea ordine:
– tuburi fara aditivi
– tuburi pentru probe de coagulare
– alte tuburi cu diversi aditivi.
Ordinea de recoltare a tuburilor cand se recolteaza si hemocultura:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;

8
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA
De respectat
-utilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sange
- evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;
-dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de
alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exterior
-dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda,
poate fi indusa hemoliza probei);
-la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a
evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);
-formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele
cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.
-fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului
-a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.
-acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi
depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.
Examene hematologice
Test
Hemoleucograma
Hemoglobina (Hb) - B:13-17g/100mL F:11-15g/100mL
Hematocrit (Ht) ---B:42-48% F:40-43%
Eritrocite (H)
(hematii,globule rosii) 4 000 000-6 000 000/mmc
Leucocite (L)
(globule albe) 4000-10000/mmc
Trombocite 150 000-400 000/mmc

Formula leucocitara :
Granulocite neutrofile
- nesegmentate (GNnesegm)=1-4%;50-250/mmc
-segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-4800/mmc
Limfocite=25-30/%; 1200-2400/mmc
Monocite =4-8%; 300-640/mmc
Eozinofile =1-3%; 100-200/mmc
Bazofile =0,5-1/%; 20-40/mmc
Hemoleucograma completa( HGL)
RBC (eritrocite sau hematii) – Numarul de globule rosii din sange
WBC (leucocite ) – Numarul de globule albe din sange
HGB (hemoglobina) – Cantitatea totala de hemoglobina din sange
PLT (platelete sau trombocite) – Numarul de trombocite
9
HCT ( hematocrit) – Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in
procente
numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)
(NEU) neutrofilele
(EOS) eozinofilele
(LY)limfocitele
(MO)monocitele
(BAS)basophile
indici eritrocitari :
(VEM,MCV);volumului eritrocitar mediu
(HEM,MCH);hmoglobina eritrocitara medie
(CHEM,MCHC);concentratia eritrocitara medie de hemoglobina
RDW largimea distributiei eritrocitare

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Teste de coagulare

APTT(activitate partial a tromboplastinei tisulare-25-35”

Timp Quick= 13-15”
Timp Howel-1-2minute
IP(Indice de protrombina) 85-100%
Fibrinogen 200 -400mg/dl
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
 Timp de sangerare –TS- 2-4minute
este timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerarii

 Timp de coagulare-TC- 5-8minute

este timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturii

VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR -VSH

Valori normale:
• barbat: 1 – 10 mm/ora;
• femeie: 2 – 13 mm/ora;
Variatii fiziologice:
• la femei, V.S.H.-ul creste în timpul menstruatiei;
• la femei, V.S.H.-ul creste în sarcina (mai ales în ultimele luni).
Variatii patologice:
• Cresterea V.S.H.-ului apare în boli infectioase sau inflamatorii (pneumonii, rheumatism articular acut,
tuberculoza activa, septicemie, pielonefrite), în anemii, infarct miocardic,leucemii, neoplasme, etc.
• Scaderea V.S.H.-ului apare în poliglobulii, etc.

10
 BIOCHIMIE

Test
Uree 15 -45 mg/dl
Creatinina 0,6 -1,2 mg/dl
Acid uric1,5-7mg/dl
Glicemie 65 -110 mg/dl
• ALT/TGP9-52/U/L
TGP(transaminaza glutam piruvica) ALAT/ALT(alaninaminotransferaza)
• AST/TGO 14-36U/L
TGO(transaminaza glutam oxalica) ASAT/AST(aspartaminotransferaza

GGT-gama GT0-40U/L
Ionograma(dozarea ionilor)
Cl -98 – 107 mmol/l
K-3,5 -5,00 mmol/ l
Na -135 -145 mmol/l
Ca-85-110/mmol/L
Trigliceride 40-165mg/dl
Colesterol 120 - 200 mg/dl
HDL”colesterol bun” F:45-65mg% B:35-55mg%
LDL”colesterol rau” <150mg%
Bilirubina totala0-12mg/L
Bilirubina directa0-3mg/dl
Bilirubina indirecta0-11mg/dl
Fosfataza alcsalina38-126/U/L
Magneziu1.70-2.70mg/dl
Rezerva alcalina22-29mmol/l
Amilaza 25-110/U/L

EXAMEN BACTERIOLOGIC DIN SANGE

HEMOCULTURA:
Definitie introducerea sangelui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic
Scop
identificarea bacteriilor prezente in sange cand se suspecteaza
-o septicemie(cu stafilococ,meningococ,bacil Koch-bolnavul are febra ridicata cu oscilatii
mari,frison,stare generala alterata)
11
-o bacteriemie:febra tifoida,bruceloza,endocardita maligna subacuta
Materiale necesare:
-garou
-manusi sterile,masca faciala
-paduri cu alcool ,betadina
-seringa sterila de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil
-camp decupat steril
-3 sau 4 ace sterile
-recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob
-formular cerere analize laborator
-recipient pentru transportat analizele
-comprese
-bandaj adeziv
-etichete
-tavita renala
Pregatirea echipamentului:
se va verifica data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.
Recoltarea:
-confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt
pacient).
-se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea
si a ne asigura de cooperarea sa.
-se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale
diferite de timp.
-se spala mainile bine si se pun manusi sterile
-se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie
-se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool iodat
sau betadine .Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se
preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.
-dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare
-se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil
-se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de cultura
-se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele
-se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil
-se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii numele
medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei
antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.
-se transporta imediat la laborator
-se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate

12
Indiferent de tipul de mediu de cultura este necesara verificarea cantitatii de sange venos care trebuie
recoltata pentru a se asigura raportul optim sange/mediu ce consta in 10 ml sânge venos sau 5 ml sânge
venos la 50 ml mediu de cultură (1/5 - 1/10).
Evaluarea rezultatelor
o normal-hemocultura negative
o patologic –se identifica germeni patogeni;
o se efectueaza antibiograma
Recoltarea sângelui venos pentru hemocultura se poate face și în sistem închis, cu dispozitive
speciale de tip vacutainer (sistem BACTEC)

Flacoane de hemocultura cu medii aerobe si anaerobe de tip BACTEC

Recoltarea și determinarea glicemiei prin puncție capilară

GLUCOMETRUL este un sistem test de asistență pentru investigarea nivelului de glucoză în

sânge. Este utilizat în cazurile pacienților cu diabet zaharat atât în condiții casnice cât și clinice.
Materiale necesare:
- glucometru,
- teste, lanţete sterile,
- dispozitiv de înţepare,
- mănuși, tampon cu alcool,
- comprese uscate, tăviță renală.
Loc de elecție: pulpa degetului medius/inelar
Pregătirea pacientului: fizică și psihică
- se comunică pacientului tehnica, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea și a ne asigura de
cooperarea sa și apoi spălarea pe mâini cu apă și săpun,
uscarea mâinilor înainte de a începe testarea.
La prima utilizare a glucometrului se va face setarea
acestuia:
Se scoate o bandeleta test
- Se introduce capătul bandeletei de test în fanta pentru bandeletă a glucometrului
- Se împinge bandeleta înăuntru până când se oprește

13
 - Glucometrul pornește automat și apare:
- Ora, luna și ziua – setam datele corecte
- Mesajul “Aplicaţi proba de sânge”, indică faptul că glucometrul este pregătit să se aplice
proba de sânge pe bandeleta de test pentru glicemie
Realizarea procedurii
• se selectează locul puncției (deget sau lobul urechii pentru adulți, călcâie pentru nou-născut)
• se spală mâinile și se pun mănușile
• dacă este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de 10
minute
• se deschide aparatul prin introducerea bandeletei test în fanta pentru bandeletă
• se puncționează locul dintr-o singură mișcare scurtă și rapidă
• prima picătură se șterge cu un tampon uscat
• a doua picătură de sânge se aplică pe bandeleta test introdusă în glucometru, atunci când apare
mesajul „aplicați picătura” asigurându-ne că este o cantitate suficientă de sânge, apoi se așteaptă
câteva secunde până aparatul afișează rezultatul
• după recoltare se aplică un tampon cu alcool menținând
compresie pe locul puncționării până se oprește sângerarea
• se notează rezultatul afișat pe ecranul glucometrului, data și
ora.
• rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afișaj și este
stocat în memoria glucometrului.
Oprirea glucometrului
• Când se scoate bandeleta de test din fanta aparatului,
glucometrul se oprește automat.

Pacienții cu diabet zaharat pot folosi pentru automonitorizarea glicemică atât glucometrele, cât și
senzorii de glicemie care permit un control glicemic continuu. Senzorul de glicemie mai poartă
denumirea și de monitorizare glicemică continuă sau CGM (“continous glucose monitoring”).
Senzorul de glicemie testează glicemia din lichidul interstițial. Este un mod mai puțin invaziv de
testare a glicemiei, funcționează 24 ore pe zi și poate include alarme care alertează pacientul
când nivelul glicemiei este prea mare sau prea mic.

14