OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei,

Petrom desfășoară următoarele activități:

• Explorarea și Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale de pe uscat și din Mărea Negra;

• Lucrări de intervenții, punere în producție și reparare sonde;

• Rafinarea țițeiului;

• Distribuție, transport, depozitare, comercializare, și aprovizionare aeronave cu produse petroliere;

• Comercializarea cu amănuntul și cu ridicata de mărfuri și produse diverse;

• Importul și exportul de țiței, produse petroliere, petrochimice și chimice, utilaje, echipamente

Produsele Petrom, Carburanți,: Lubrifianți,: gpl, Produse special

Diagnosticul performanțelor

. Soldurile intermediare din gestiune reflectate prin activitatea S.C. OMV Petrom S.A. sunt

1 CIFRA DE AFACERI: Din analiza efectuată se observă că cifra de afaceri s-a diminuat în exercițiul
financiar 2016 față de cel precedent cu 8,51%. Această diminuare a cifrei de afaceri a fost cauzată în
principal de diminuarea producției vândute cu 14,60% concomitent cu creșterea veniturilor obținute din
vânzarea mărfurilor cu 34,68%, dar și cu scăderea reducerilor comerciale acordate cu 53,12% față de
anul 2016.

2 Marja comercială (MC) este un indicator de performanţă care reflectă surplusul de valoare derivat din
comerţul cu mărfuri. Din calculele realizate în tabelul de mai sus se observă că marja comercială a
întreprinderii analizate a crescut cu 6,24% în anul 2017 față de exercițiul anterior, evoluție cauzată de
creșterea concomitentă atât a veniturilor obținute din vânzarea mărfurilor (cu 34,68%), cât și a
cheltuielilor privind mărfurilor (37,47%).

3. Producţia exerciţiului (Pex) este un indicator specific întreprinderilor care au ca obiect de activitate
producţia și dimensionează întreaga activitate realizată de întreprindere într- un exerciţiu.

Se observă că primul exercițiu financiar analizat se încheie cu un sold final debitor al contului 711, ceea
ce reflectă o variație negativă a costurilor stocurilor de produse şi serviciilor în curs de execuţie. Aceasta
înseamnă entitatea are un stoc de produse şi servicii în curs de execuţie, la sfârşitul perioadei, inferior
celor de la începutul perioadei, ca urmare a scăderii din gestiune a valorii produselor şi serviciilor în curs
de execuţie la începutul exerciţiului (adică entitatea a vândut tot ce avea pe stoc). În anul 2017 se
înregistrează un sold creditor al acestor conturi, respectiv o variație pozitivă a costurilor stocurilor de
produse şi serviciilor în curs de execuţie ce reflectă creşterea stocului de produse şi servicii în curs de
execuţie la sfârşitul perioadei care, însoţită de diminuarea vânzărilor, reflectă dificultăţile întreprinderii
de a-şi valorifica producţia (entitatea a produs mai mult decât a vândut și i-au rămas produse pe stoc).

Valoarea adaugată (Vad) IN perioada analizată se observă o diminuare cu 16,90% a valorii adăugate,
cauzată de scăderea producției exercițiului (cu 13,21%), a reducerilor comerciale acordate (cu 53,12%), a
reducerilor comerciale primite (cu 17,82%) și a consumurilor intermediare (cu 5,50%) concomitent cu
majorarea marjei comerciale (cu 6,24%). Scăderea valorii reducerilor comerciale primite poate fi cauzată
de existența unor relații mai puțin bune pe care entitatea analizată le are cu furnizorii de la care se
aprovizionează Diminuarea semnificativă a reducerilor comerciale acordate de către întreprindere în
perioada studiată poate fi un semnal al unor modificări aplicate politicii comerciale.

Soldurile intermediare din gestiune – Rentabilitatea

1EBE* EXCEDENTUL BRUT DIN exploatare este indicator esenţial în analiza de gestiune şi efectuarea de
comparaţii între diferite întreprinderi.

Acest indicator a scăzut în anul 2017 faţă de 2016 cu 18,91%. Evoluţia este cauzată în special de
scăderea valorii adăugate, aceasta având ponderea cea mai mare în excedentul brut din exploatare.
Astfel, valoarea adăugată a scăzut cu 16,90% de la o perioadă la alta, dar şi cheltuielile cu personalul s-
au diminuat cu 13,07% concomitent cu creşterea cheltuielilor cu protecția mediului cu 161,22 procente.

2Rezultatul din exploatare .Ca sold intermediar de gestiune, reprezintă rezultatul degajat din activitatea
de exploatare, normală şi curentă a întreprinderii. Constituie primul element de măsură a rentabilităţii
economice, independent de politica financiară a întreprinderii. În anul 2016entitatea înregistrează un
rezultat din exploatare negativ, însă în anul 2017 situația se schimbă, de data aceasta înregistrând o
valoare pozitivă. Se poate observa că acest indicator a crescut de la o perioadă la alta cu 178,86%.
Această evoluție a rezultatului din exploatare se datorează în principal, scăderii ajustării de valoare
privind imobilizările cu 61,71%, dar și creșterii veniturilor din ajustările privind provizioanele cu 94,97%.

3. REZULTATUL ECONOMIC acest rezultat poate reprezenta rezultatul din exploatare la care se adaugă
veniturile financiare totale. Dacă îl analizăm după această formulă de calcul, se observă o majorare a
acestuia în 2017 faţă de 2016 cu 320,69%, factorul principal al acestei creșteri fiind majorarea
rezultatului din exploatare care are ponderea cea mai mare în rezultatul economic, cu 178.86%, însă
concomitent s-au diminuat şi veniturile financiare totale cu 54,58% de la o perioadă la alta.

4. Rezultatul financiar reprezintă diferenţa dintre veniturile financiare şi cheltuielile financiare într-un
exerciţiu. Acesta a scăzut semnificativ în 2017 faţă de 2016, cu 54,27%, din cauza diminuării veniturilor
financiare cu 54,58%, iar cheltuielile financiare totale s-au diminuat și ele, dar într-un ritm puțin mai
mare, cu 54,69%. Împreună cu rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exerciţiului.

5. Rezultatul curent/brut ca sold intermediar de gestiune, el este aferent operaţiilor de exploatare şi

financiare efectuate de întreprindere în cursul exerciţiului. Această evoluție a rezultatului brut se explică
prin creșterea rezultatului din exploatare (178,68%) într-un ritm mai rapid comparativ cu diminuarea
rezultatului financiar (54,37%). De asemenea această majorarea a rezultatului curent se poate explica și
prin diminuarea cheltuielilor totale (22,36%) într-un ritm mai rapid decât diminuarea veniturilor totale
(12,46%).

6. REZULTATUL NET În mod succesiv, fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus
amprenta asupra majorării rezultatului net al exerciţiului care crește cu 244,27%, de la un exerciţiu la
altul al perioadei supuse analizei. Aceasta creștere majoră este dată de fluctuația de la o perioadă la alta,
trecerea de la pierdere la profit (în 2016 înregistrează o pierdere, iar în 2017 un profit). Profitul net
obținut în 2017 se explică prin creșterea profitului brut cu 251,21% concomitent cu diminuarea
impozitului curent cu 67,58%.
Capacitatea de autofinantare

1 Metoda fluxurilor Situația fluxurilor de trezorerie exprimă “realități necovenționale”, deoarece nu ia

în calcul veniturilor și cheltuielile de exploatare considerate “calculate”, care nu generează încasări și
plăți în exercițiul analizat (cheltuieli cu amortizarea și provizioanele, venituri din provizioane, venitri din
subvenții pentru investiții etc.). Informația de tip cash-flow constituie esența unor metoe moderne de
evaluare a afacerilor.

Fluxul de trezorerie net îmbracă forma insuficienței de trezorerie în anul 2016, entitatea confruntându-
se cu un deficit de disponibilități, care perturbă efectuarea plăților curente. Această valoare negativă a
fluxului de trezorerie net reflecă faptul că entitatea nu a avut capacitatea în anul 2016 de a genera
suficientă lichiditate și se va confrunta în viitor cu crize de trezorerie. Însă în anul 2017 acesta, îmbracă
forma excedentului de trezorerie ceea ce evidențiază un excedent monetar temporar destinat creșterii
economice a entității, adică lichiditatea generată de activitatea de exploatare a permis acoperirea
nevoilor curente și a celor din investiții nefinanțate din vânzarea de imobilizări, precum și o politică de
finanțare echilibrată. Astfel, se observă că de la o perioadă la alta, entitatea trece de la deficit de
trezorerie la excedent de trezorerie, înregistrându-se o majorare 525,07% în anul 2017.

2 Metoda aditiva este evidentiata pin Capacitatea de autofinanțare reflectă aptitudinea întreprinderii
de a-şi putea asigura dezvoltarea prin proprii mijloace financiare,. Capacitatea de autofinanțare pe
acțiune a înregistrat în perioada analizată o majorare cu 68,48%, determinată de creșterea în aceeași
proporție a capacității de autofinanțare în condițiile în care numărul acțiunilor a rămas neschimbat în
anul 2017 față de exercițiul financiar precedent.

Analiza ratelor rentabilitatii

Rata de rentabilitate financiară rata rentabilității financiare (calculată ca raport între rezultatul net și
capitalul propriu) arată cp pentru 100 lei capital propriu investit, entitatea a obținut un rezultat net de
-2,51 lei în 2015 și de 3,49 lei în 2017. în perioada analizată, rata rentabilității financiare a crescut cu
238,92%. tendința crescătoare a acestui indicator reflectă capacitatea managerului de a rentabiliza
resursele pe ca acționarii i le-au încredințat spre gestionare sub forma capitalului de risc. creșterea
rentabilității financiare în 2017 față de 2016 se explică prin creșterea rezultatului net cu 243,96 lei
concomitent cu creșterea capitalului propriu cu 3,63%.

Rezultatul economic Activul total participă la realizarea rezultatului global de -0,014 ori în anul 2016 și
de 0,022 ori în anul 2017. În anul 2016, rezultatul global este negativ, ceea ce reflectă un randament
negativ al activului total. De la o perioadă la alta, se înregistrează o creștere a indicatorului cu 252,83%,
datorită creșterii rezultatului global cu 254,12% concomitent cu creșterea activului total cu 0,84%.

Diagnosticul echilibrului financiar

Analiza situatiei nete Valoarea pozitivă a situaţiei nete în cazul entității OMV Petrom reflectă o
gestiune economică bună și creșterile din 2016 și 2017 sunt o consecinţă a realocarii unei părţi din
profitul net şi a altor elemente de acumulări. Creşterea situaţiei nete marchează, de fapt, atingerea
obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea valorii întreprinderii, respectiv a
capitalurilor proprii.
Fondul de rulment reprezintă un criteriu de lichiditate. În perioada analizată, fondul de rulment a
crescut cu 86,40%, valorile pozitive din cele două perioade reflectând faptul că activele circulante totale
transformate în lichidități au fost suficiente pentru achitarea obligațiilor de plată a datoriilor pe termen
scurt, reprezentate de datoriile față de instituții de credit, față de furnizori și alți terți. Putem spune, că
de fapt a crescut lichidatea potențială cu 86,40%, care se explică prin creșterea activelor circulante cu
26,48% concomitent cu diminuarea datoriilor curente (pe termen scurt) cu 9,48%. Prin urmare, entitatea
a avut suficiente active circulante totale care ar fi putut fi transformate în lichiditățiRecomandări

Având în vedere faptele identificate la S.C. OMV PETROM S.A. în urma diagnosticului financiar, trebuie
avute în vedere următoarele măsuri de îmbunătățire a situației actuale:  creşterea cifrei de afaceri prin
intermediul creării de avantaje competitive în raport cu concurența sau prin adaptarea ofertei la cererea
pieţei;  creşterea marjei comerciale prin scăderea cheltuielilor cu mărfurile;  pentru diminuarea
nivelului stocului de produse finite, se recomandă vânzarea cât mai rapidă a unei cantităţi semnificative
prin acordări de reduceri comerciale şi financiare, câştigând astfel mai mulţi clienţi sau printr-o
gestionarea mai atentă a stocurilor de produse finite şi mărfuri;  mai buna negociere a termenelor de
plată și încasare a creanțelor;  pentru îmbunătățirea valorilor rezultatului net pe acțiune, societatea
trebuie să-și majoreze rezultatul net într-o manieră mai rapidă decât numărul de acțiuni deţinute.