Sunteți pe pagina 1din 34

Desciierea C I P a Bibliotecii Nationale a Romaniei UNIVERSITATEA SPIRU HAREF

SIDENCO, ELENA-LUMINITA
Masajul in kinetoteiapie: niesajul terapeutic clasic, t«!hnicj de
masaj reflex, tehnici coniplenientare / Fiiena-Liimiiiita Sidcnco. -
Bucure§ti, Editura Fuiidatiei/?fW/(:?;;w<;/£'M?///<'. 2(X)2 '
320 p.; 20,5 cm
Bibliogr.
Dr. ELENA-LUxMINlTA S I D E N C O
ISBN 973-582-673-9
615.82
© Editura Fundatiei Romania de Maine, 2003
MASAJUL IN KINETOTERAPIE
ISBN 973-582-673-9 MASAJUL TERAPEUTIC C L A S I C
TEHNICI DE M^SAJ R E F L E X
TEHNICI COMFLEMENTARE
Redactor: Adela DEAC
Tehnoredactor: Marcela OLARU
Copcrta: Stan BARON
Bun de tipar: 24.01.2003; Coli tipar: 20
Format: 16/61x86
Editura 5! Tipografia Vm&&{\Q\ de Maine
Splaiul Independentei nr.3l3, Bucure§ti,
sector 6, Oficiul Postal 83
Telefon 410 43 80; Fax 410 51 62 EDITURA FUNDATietOA/AA^A DE MAINE
www. SpiruHaret.ro Bucures(i2003
CUPRINS
Inlroihiccic
Paitea I
MASAJUL MEDICAL CLASIC - GENERALITATI
1.1. Dctlniicaniasaiului clasic -metodologiagenerala
1.2. Manevrele ruiKkimentale ale masajuUii cla.sic
1.3. Actiunea llziologica a masajului
1.4. Principalcle proprictati tlzioiogice ale masajului clasic
1.5. Mccanismele de actiune ale masajului clasic
1.6. Relatia masajului clasic cu kinetoterapia j i recducarea motoric
1.7. Priiicipalele manevre ale masajului clasic - descriere metodologiei de
aplicare
1.8. Efectele fiziologice ale manevrelor de masaj - detalierea pentru
tlecare manevra
1.9. Manevrele sedativ-decontracturante j i miorelaxante - mecanismele
efcctului scdativ-decontracturant a! t'lecarei manevre
1.10. Manevrele excitant-tonifiante - mecanismele efectului excitant-
tonifiant al tiec3rei manevre
1.11. Manevrele cnj efect reflex - mccanisme
Partea a Il-a
MASAJUL M E D I C A L CLASIC PE R E G I U N I
IT. 1. Masajul regiunii cervicale
11.1.1. Ma?ajul i-egiunii cervicale - comp!et5ri metodologice ..
11.2. Masajul t"e{ei §i al pielii capului
11.3. Masajul regiunii dorsale
11.4. Masajul toracelui anterolateral
11.5. Masajul regiunii lonibare
11.6. Masajul regiunii pehiene
11.7. Masajul abdomenului
11.8. Masajul itieiiibrului superior Partea a IV-a
11.8.1. Masajul regiunii scapuhuc
M A S A J U L R E F L E X $1 A L T E M E T O D E D E T E R A P I E
11.8.2. Masajul bralului
11.8.3. Masajul cotului MANUALA REFLEXA
11.8.4. Masajul antehratului (capitol realizat cu paiticipiueaasist. uiiiv. dr. GildaMologhianu)
11.8.5. Masajul mainii :ji piuiinului
II. '). Masajul nienibiiilui inferior 1\', I. Mctamcrul :ji organizarca nietamcrica 123
11.9.1. Masajul coapsei 1V,2, (Jrgani/arca retlcNa 124
11.9.2. Masajul genunchiului IV.3. Inlcrprctarca/onclor dureroase 128
11.9.3. Masajul ganibei 1V.4. Studiul analitic aUliferitelor nietodc 130
11.9.4. Masajul glc/.nei IV.4.1. Masajeretlcxe 130
11.9.5. Masajul picionilui 1V.4.1.1. Masajc supcrticiale • 130
1V.4,1,1,1, Masajul tesutului conjimctiv
(liindegcwebsmassage). dupa Dicke '. 131
Partea a lll-a
IV.4.1.1.2, Masajul tesutului conjuncti\
DRENAJUL LIMFATIC (Bindcgewebsma.ssagc). dupaTcirich-LcLibe ... 135
1V.4.1.1.3. Masajul zonelor rene.xe,
dupa von Puttkamer 138
III, 1. Anatomia limfaticelor lV.4.l,2.Masajclemi,xte 141
111.2. Metodologia drenajului limfatic manual
IV.4.1.2.1. Masajul zonelor retle.xe. dupa Kohlrausch .. 141
111.3. Modalitati de executie a manevrelor de drenaj
IV.4.1.2.2. Masajele segmentare (..Segment Mas.sage"') 145
111.4. Drenajul manual al ganglionilor limfatici
iV.4.1.2.3. Masajul punctual ?i al plexurilor 149
111.4.1. Drenajul limfatic manual al capului ^i gatului
1V.4.1,2.4. Masajul chinezesc 150
111.4.1.1. Gatul iji capul - dcsta^urarc
- 1 V.4.1.3. Masajelepailiculare.'ji localizate 151:
111.4.1.2. Fata iji capul ~- destajurare
1 - IV.4.1.3.1. Masa.jul pcriostal dupa Vogler 152^
111.4.2. Drenajul limfatic manual al menibrului suijerior
- 1 V.4.1.3.2. Masajul punctelornervoase. dupa Cornelius 156
III.4.2.1. Membrul superior - desfajurare
i - IV.4.1.3.3. Masajul reflex al luiWetterwald 160 :
ni.4.3 Drenajul limfatic manual al membrului inferior
i , , 1V.4.1.3.4. Terapiazonala a lui Fitzgerald ?! masajul
I1I.4.3.1. Membrul inferior-destajurare
, , reflex plantar 163
111.4.4. Drenajul limfatic niimual al peretelui anterior al toracelui
; IV.4.2.MetodereflexemioailicuIai-e ••• 167
§i al sanului •• • • IV.4.2.1. Metoda Tntinderilor manuale 168
111.4.4.1. Drenajul peretelui anterior al toracelui j i al sanului f ;•" IV.4.2.2. Metoda lui Mezieres 169
-destajurare } IV.4.2.3. Manipularile vertebrale §i articulare 171
111.4.5. Drenajul limfatic manual al peretelui abdominal IV.4.2.4. Reflexoiogia articularS cu efect antalgic 171
111.4.5.1. Drenajul abdomenului-destajurare IV.4.3.Metodediverse ...T 172
111.4.6. Drenajul limfatic manual al tegumentelor fetei posterioare
i , • " IV.4.3.1. Spondiloterapia lui Adams sau tehnica reflexa
a tmnchiului j i ale regiunii lombaie
S • venebrala 172
111.4.6.1. Drenajul spatclui - destajurare
-i : IV.4.4. Tehnici speciale 176
111.4.6.2. Drenajul limfatic manual al regiunii fesiere
• IV.4.4.1. Masajul transversal profimd 176
111.4.7. Drenajul limfatic manual general al corpului
111.4.7.1. Derularea inlan(uita a manevrelor de drenaj I IV.4.4.2. Masajul maiiipulatival lui Terrier 182
in.4.8. Concluzii asupra metodologiei drenajului limfatic .• IV.4.4.3. Metoda lui Rabe 183
IV.4.4.4. Metoda lui Bugnet ,.. 184
* '-1 • IV.4.4.5. Metoda lui Grossi 185
t ' IV.4.4.6. Tehnica ..califomiana" - ..fascia-terapia" v.. i
7
IV.4.4,7. Presolerapia inlcrmileiita 188 V.7. Tratamentul reflexolerapic specific al diverselor suferinte 259
IV.4.4.8. Criomasajui 188 V.7.1. Aparatul digest!v ^'^^
IV. 4.5. Modalilali de aplicare a diverselor tehnici rcllcxc 188 V.7.2. Aparatul respirator Z'
IV.4.,5.1. Difercnlicrca niodalilalilor de aplicaiic 189 • v.7.3.inima
IV. 4.5.2. Aspcctcclinice 195 V.7.4. Sistemul limtalic
V.7.5. Sistemul endocrin
Parica a V-a V.7.6. Sistemul nervos central ^^^^^^
V.7.7, Sistemul locomotor-schclciul
M ^ : F L E X 0 T E R A P I A - N O ' r i l J N I FUNDAMFNTALE V.7,8, Aparatul urinar ^^^^
TFORFiTK !• SI PRACriCE V,7.9, Suferinlele psihosoinalice ^-j'^^
liihlioonific _
\'. I . Piiiicipiile renexologici 219
\'.2. lehniciiede baza ale rotlcxotcrapici 222 ^l<-'ioiloh):^ui iliisimlil de circuaj liiujatic .)irc^^ -^^^
iiitelegerea sistcnielororganisiniilui din punciul dc \odcrc
al rcllexolerapiei 225
\'.4. Metodologia de retlexolerapie pe aparate si si.steine 226
V. 4.I.Sisleniuldigcsti\ 226
V. 4. I . I . Sistemiil digesti\i rctlexologia 227
V.4.2. Sislenuil de reproducere 229
V.4.2.1. Anatomia niascLilina 229
V.4.2.2. Anatomia feminina 229
V.4.2.3. Reflexoiogia ca ajutor penlni fertilitate 231
V.4.3. Sistemul respirator , 231
V.4.3.1. Mecanismele rcspiraliei 232
V.4.3.2. Vorbirea 232
V.4.4. Sistemul circulator 234
V.4.4.1. Stiiictura inimii 234
V.4.4.2. Circulatia sangelui 235
V.4.5. Sistemul limfatic 235
V.4.5.1. Cum lucreaza vasele limfatice 236
V.4.6. Sistemul endocrin 236
V.4.7. Sistemul scheletic - aparatul locomotor 239
V.4.7.1. Efectele uzurii asupra scheletului 241
V.4.8. Creierul §i aria faciala 242
V.4.9. Sistemul muscuku- 245
V.4.10. Plexul solar (soleai-) 246
V.4.11. Aparatul urinai- 247
V.5. Tratamentul talpii piciorului 248
V.5.1. Exercitiile de relaxare a talpii piciorului 249
V.5.2. $edinta de baza pentru talpa picionilui 250
V.6. Tratamentul mainilor 254
V.6.1. Exercitiile de relaxare a mainii 255
V.6.2. $edinta de baza pentru palma 256
8
9
INTRODUCERE
Masaiul ivprcziutd un c/onieiiiii dcoscbit c/c complex, care a siiferil
pei'mcnieiil Duulificari uiibiiiidtdtiri, in funclic de diversele .scoli. de
cronologia lor. de zonele geografwe m care .s-a dezvohot, de bagajid
etuograjic,)/ cultural la care aputut fi racordat. in functie de iienunidrali
factori. dinire care cei biologici .>/ Jiziologici, uneori .<fi rasiali au fast
predonunanli.
Masajul reprezinta un donieniti terapeutic important in recupera-
rea medicaid, kinetoterapie .>/ inedicinasportivd.
Incercdin ca, intre mecanismul logicii ,>/ metodicd, sd prezentdm
priiicipalele tehnici de masaj clasic, rejle.x ^i cele mai iinportante tehnici
complementare, in speranta de a crea un instrument util de tratament
speciali^tilor no^tri kinetoterapeuti, recuperationipi, medici sportivi. ca
^ipentru cei care aplicd zilnic aceste tehnici, ma.seurii.
A.^teptdin sugestiile cititorilor no§tri pentru a imbunatdti conlimitul
^i aplica(iile hicrdrii defatd.
Autoarea
11
Partea!
MASAJUL M E D I C A L CLASIC
Generalitati
1.1. D E I I N I R E A M A S A J U L U I C L A S I C
- METODOLOGIA GENERALA-
Masajul medical clasic este defiiiit ca o serie de manevre manuale
variate. aplicate sistematic pe suprafata organismuiui in scop terapeutic.
Mai poate tl considerat ca o suita de prelucrari mecanice manuale
desla§urate la suprafata organismuiui, care se succed intr-o anumita
ordine, in functie de regiune. scopul terapeutic ^ i starea generala §i locala
a organismuiui.
Persoana care efectueaza masajul trebuie sa aiba o tinuta adecvata,
o stare permanenta de igiena irepro§abila §i un comportament adecvat
situatiei sale.
Mobilierul necesar desfa§urarii masajului clasic este reprezentat, in
primul rand, de un pat accesibil pe ambele parti, dotat cu perne §i
rezematori, necesare inducerii §i mentinerii anumitor pozitii §i, mai ales,
in scopul relaxarii pacientu'ui. Dimensiunile standard ale patului sunt
195 cm (lungimea) / 72-75 cm (latimea) / 60-65 cm (inaltimea). Se mai
folose^te un scaun fara speteaza sau speteaza scurta, pentru abordarea
pacientului din pozitia a§ezat, precum §i taburete.
Camera in care se desfa^oara §edinta de masaj trebuie sa fie
luminoasa, bine aerisita §i sa se mentina temperatura constanta, in jurul
valorii de 20°C. Pentni efectuai-ea manevrelor de masaj clasic, se
folose§te. de regula, pudra de talc sau uneori diverse unguente; trebuie ca
maseurul sa nu aiba mana rece §i umeda.
De regula, masajul clasic se aplica o data pe zi, uneori in functie de
caz, de doua ori pe zi sau o data la doua zile. De preferinta, momentul eel
mai propice aplicarii masajului este dimineata. Durata unei §edinte
depinde de regiunea abordata, variind intre 5-20 minute; de regula,
masajul general dureaza in medie intre 20-30 minute. Durata totala a
seriei de tratament variaza in functie de caz, de la 2 la 4-6 saptamani sau,
uneori mai mult.
15
Ca oidine de abordare, manevrele se incep in jiiiul regiunii bolnave, • inangaluirea (masajul-vartej), efectuata cu ambele maini;
apropiindu-ne Tncet de aceasta. De asemenea, sc incepe cu regiunile • comprcsiunile-bratara, sticcesiv la nivelul segmentelor
periferice. apoi se abordeaza trunchiul. membrclor, ascendent; :' ; •
• geluirea-care imita mi§carea de rindea.
Dupa fortti c.Keicitatri, manevra poate li profunda sau siiperficiala,
1.2. M A N E V R E L E F U N D A M i ^ . N L A L E in functie de nivelul la care se inregistreaza efectele majore ale
A L E MASAJULUI CLASIC procedurii;
• petrisajui profund - poate fi, dupa ritm: lent, mediu sau rapid, 51
Manevrele limdamentale ale masajului clasic sunt; netezirea prezinla mai multe tipuri:
(eflleiirajul). iiamantatul (pelrisajul). baterea. IViciiunea. \. • petristijul profund transversal;
Netezirea (ettleurajul) este manevra de introducere sau intrerupere, • petrisajui profund longitudinal; / '
:ji. de a.senieni. este manevra de legatura inlre celelalte manevre. Ea poate • petrisajui profund de nilaj;
II definita ca alingere apasatit, sau alunecare apitsattt care are drepl rot • ciupirea-manevra alternativa.
insensibilizarea planurilor stiperficiale. permitand piesiiini pe planurile La nivelul membrelor se pot aplica variante speciale:
profunde. Rolul fundamental al manevrei este eel sedativ. Manevra se inangaluirea (manevra „vartej");
e.xecuta. de regula. centripet sau paralel cu tlbrele musculare. prin geluirea;
trasaliiri Itingi. line, care depa^esc regiunea diireroasa. E.xista o varianta a *•* compresiunile-bratara.
manevrei de netezire, ..mtisajul-pieptenc", aplicat cu degetele indoite. • petrisajui superficial - prezinta §i el mai multe tipuri:
Deci. manevra reciinoa^te mai multe variante; • palparea rulata Wettervvald; . ; ^.
• netezirea centripeta; • petrisajui superficial de torsiune;
e netezirea circulara; • petrisajui superficial prin ciupire;
• netezirea paralela cu tlbrele musculare. • (varianta) petrisajul-frictiune (Morice).
In functie de zona abordata §i de momentul aplicarii sale in cadriil
§edintei de masaj. poate fi de mai muite tipuri: Dupa unii autori (Ster §.a.), exista §i o alta manevra fundamentala
• netezire longitudinala, cu doua variante; - " de niasaj, intermediara intre netezire §i framantare, mai apropiata
•> vaiianta „iinpins" sau netezirii, presiunea . Manevra poate fi; ^ ..
<• varianta „tras" • Presiuneglisata-cu doua tipuri; ; . -
• netezirea transversala - - • • presiunea glisata digitala; •. •
• netezireao\alara. •. : • - . .v • presiunea glisata longitudinala-care prezinta doua variante:
*> varianta„impins"(insabot); , m . ^ ' . - .tu
Framantatul (petrisajui) este o manevra care presupune <• vaiianta „tras" (in raclaj).
compresiuni la nivelul zonei abordate, ca o stoarcere intrerupta. Petrisajui A nu se uita ca intre manevre sunt necesare netezirile „de rapel".
propriu-zis, aplicat pe mase voluminoase, presupune piinderea masei • Presiune statica - care prezinta §i ea doua tipuri:
musculare §i deplasarea ei transversal, asociat cu torsiune. Atunci cand se • presiunea statica simpla; •Vi^>^«'
aplica pe suprafete mici (e.\ pe eminenta hipotenara) sau pe peretele • presiunea statica pentru intoarcerea venoasa - care are doua
abdominal, framantarea se poate face §i prin ciupire. La nivelul variante:
membrelor, framantarea poate prezenta variante, cum sunt;
16 17
<• varianta longitudinala („tampon de sugativa"); Vibratii! reprezinta o manevra de masaj clasic realizata prin
<• varianta etajata. tremuraturi rapide Iransmise tegumentuiui, printr-o succesiune de
De retinal, ca varianta a presiunii siatice, masajtil ret1e.\e a|>er". presiuni-relaxari p r a ca mana sa se desprinda de tegument. Mi.'jcarea se
face din pumn .sau din cot, §i se realizeaza cti policele (tin deget), dotia
Baterea (percutia) este manevra aplicata atunci cand iirmarini sati trei degete. Daca manevra se desfa.soara pe suprafete mari, se
efecte piitei-iiic excitante, realizate pe supralete mari. Manevra prezinla realizeaza cti toala palma. Daca se tirmaresc efecte de profunzime, pentru
mai multe variante: Iransmiterea ..tremiiraUirii"' la organele interne este nevoie de tin efort
o cu palma intinsa. tisor indoita; mai mare; tineori se folosesc aparate cu aceasta capacitate niimite
© cu partea ciibitala a mainilor; ..vibratori". Daca actiunea este blanda, sunt activate (stimulate) reacliile
• cu dosul mainilor; organismultii. Daca actiunea este energica, sunt inhibate reacliile
o cu pulpa degetelor; organismultii. la nivelele subiacente. Viteza de executie trebuie sa fie
9 cu pumnul incomplet inchis. medie, deoarece viteza de executie prea lenta este greu de siipoilat.
Modalitatile de efectuare a manevrei sunt: Vibratiile sunt de doua tipuri:
• percutiile in liasururi - cu varianta: manevra amoitizata; • vibratii superficiale
• percutiile ,.in ventuza"; • vibratii profunde-cu variante:
• tapotajele. • vibratii profunde asociate cu neteziri + presiuni
• vibratii profunde cu frecventa mare care scade treptat, cu
Frictiunea este manevra la care mana se deplaseaza o data cu actiune circulatorie iniportanta.
tegumentul, pe parcursul efectuarii manevrei, pana la limita elasticitalii Indiferent de continutui aplicatiei, in functie de scopul sau
hipodermului, spre deosebire de netezire, la care tegumentul nu se terapeutic, §edinta incepe §i sfar§e§te cu netezirea. Orice masaj va ft
deplaseaza o data cu mana, ci mana se deplaseaza deasupra, fara urraat obligatoriu de mobilizarea aiticulatiilor vecine, pana la limita
antrenarea tegumentuiui. Frictiunea presiiptine manevre de netezire durerii. Tipurile de mobilizari aplicate sunt: mobilizarea pasiva - lenta,
asociate cu compresiune ale straturilor, de la cele superficiale la cele progresiva, mobilizarea activa - in ordinea celei pasive, §i mobilizarea
profunde subiacente. Manevrele se executa cu varful degetelor, miijcarile activa cu opozitie.
realizate fiind: ' •
• longitudinale - la nivelul membrelor;
• circulare-pe suprafete mai mari; 1.3. ACTIUiNEA F I Z I O L O G I C A A M A S A J U L U I
• spirale-lanivelul spatiilorarticulate.
Priiicipalele efecte locale ale masajului clasic sunt:
Dupa inodalitatea de executie, tipurile de frictiuni sunt:
• efectul sedativ - i n primul rand asupra durerilor de tip nevralgic,
• frictiuni cu patru degete; musculare sau articular;
• frictiuni cupolicele-cu doua variante: • efectul hiperemic;
*> circular-elipsoida; • efectul rezorbtiv. -
•> rectilinie; Efectele generate ale manevrelor de masaj clasic sunt:
• frictiuni cu mainile. • stiinularea functiei circulatorii §i respiratorii;
• cre§terea metabolismului bazal;
• iinbunatatirea starii generale a pacientului.
18 19
Cauza care determina aceste efecte, in primul rand locale j i apoi
Datorita aclivarii circiilatiei arteriale §i venolimfatice, prin
generale, este inlluenta dezvoltata de masaj asupra pielii, bogat manevrele de intisaj clasic se obtine un important efect trofic asupra
vascularizata §i bogat inervata - prezenta e.xtcroreceptorihr §i a structurilor Iratate.
proprioreceptorilor (in mir^chi, lendoane $1 iigamente) declan§eaza
In acest cadru, activarea circiilatiei in toate sectoarele tve,>/e nivelul
retlexe regionale ^i la distanta. Cele mai iinportante mccanisme care sunt
iiietabolisnudui bazal §i acliveazd elinunarea de^ieurilor (atat prin
activate de manevrele de masaj sunt mecanismele retlexe, de la nivelul
accelerarea fluxului venolimftitic, cat §i prin antrenarea celtilelor grase).
extero- sau / §i proprioreceptorilor, care ajung la nivelul sistemului nervos
Trebuie siibliniata actiunea generala reflexd a mane\'relor de masaj
central, declan^and mai ales efecte generale, dar §i efecte locale.
clasic, atat asupra aparatiilui circulator, cat §i asupra celiii respirator.
Datorita actiunii la nivelul zonelor de proiectie viscerala (Head),
Toate aceste proprictati condiic, in final, la actiunea psihologicd
nianevrele de masaj pot actiona in sensul aiiielioniriifitiicliei wuii organ, beneflca a manevrelor masajului clasic, care indue subiecttiltii o stare
suferind (mecanism reflex). generala de bine.
Manevrele masajului clasic pot activa §i reflexe neurovegetative,
mai ales vasculare, care participti la dezvoltarea efectelor regionale .si la
distanta. Acest tip de mecanism este datorat faptuliii ca pielea contine
peste 25% din cantitatea totala de sange a organismuiui uman: actionand 1.5. M E C A N I S M E L E D E A C T I U N E A L E M A S A J U L U I
asupra pielii, masajul poate inlluenta circulatia supertlciala, §i, ulterior, CLASIC
profunda declan§and mecanismele vasculare care explica efectele
regionale §i la distanta obtinute. Principalul mecanism de actiune al masajului clasic este de
Un alt mecanism implicat in dezvoltarea efectelor locale §i generale e.xcitare a receptorilor cutanali, care declan§eaza pe cale reflexa efecte
este formarea, in cursul desfa^urarii manevrelor de masaj, de produse locale, regionale §i generale.
metabolice, care tree in circulatia generala §1 actioneaza, de cele mai Un alt mecanism este de activare a receptorilor vasculari, cu
multe ori, la distanta. De exemplu. substante din grupa histaminei declan§area unor reflexe neuro-vegetative, care determina §i ele efecte
actioneaza ca vasodilatatoare capilare, sau substantele asemanatoare locale, regionale §i generale.
colinei stimuleaza peristaltismul abdominal. Masajul clasic determina, prin manevrele sale, eliberarea de
De prima importanta ramane insa efectul mecanic asupra licliidelor metaboliti activi care actioneaza local, declan§and efectele locale ,
interstitiale, pe care manevrele de masaj le dezvolta, realizand o actiune specifice, §i ulterior efectele la distanta - histamina, substante ,v
puternic rezorhtivd. asemanatoare colinei §.a. \
In plus, manevrele de masaj actioneaza asupra lichidelor •
interstitiale prin mecanism/jjecamc -/-^zorZ^r/v direct.
1.4. P R I N C I P A L E L E P R O P R I E T A T I F I Z I O L O G I C E
A L E MASAJUI.UI CLASIC ••.i
1.6. R E L A T I A M A S A J U L U I C L A S I C C U K I N E T O T E R A P I A
Proprietatea de a induce efectul analgetic se exprima atat local, mai
§1 R E E D U C A R E A M O T O R I E
ales superficial, cat §i la distanta (prin activarea zonelor reflexe Head).
Proprietatea de a determina efect decontracturant, sau dimpotriva.
Manevrele masajului clasic au capacitatea de a pregdd
efect stimulant, reprezinta o proprietate iniportanta a masajului clasic,
musculatura pentru kinetoterapie: pentru musculatura hipotona se indica
care in practica face din masaj o tehnica de pregatire a altor procedtiri, in
masajul excitant, pentru cea hipertona masajul sedativ.
primul rand a kinetoterapiei, sau fundamenteazti folosirea masajului in
scopuii terapeutice diferite.
20
Manevrele de masaj asigura iiicdlzireci loccild a regiunii, datorita
manevra de introducere si intrerupere, intercalata intre celelalte manevi'e.
activarii circulatiei locale.
Sc poate exercita centripet sau paralel cu librcle musculare. prin trasaliiri
Datorita activarii receptorilor cutanati !ji prin hipercniia activa
liiiigi line, care depa^esc regiunea diireroasa. Rolul acestei manevre este de
dezvoltata, manevrele masajului clasic au capacitatea de a induce tin
a in.sensibiliza planurile superficiale, permitand presiuni mai accen/tiiate pe
puternic efect analgetic, important pentru masaj. ca proccduia de
planurile pidfunde. Principalul efect al mtinevrei este eel sedativ. Manevra
pregatire a progiamtilui kinetic de recuperare.
recunoa^lc ^i varianta ..masajtil-pieptene", cu degetele indoilc.
Manevrele masajului clasic au importanta actiune niecanicd,
combatand aderentele si retracturile. Actiunea mecanica conibinata cu Presiunea
activarea circiilatiei determina scaderea edemelor. deci fundamcnteaza
efectul resorbiiv al manevrelor de masaj clasic.
*** variante:
Trebuie subliniat din noti faptiil ca orice sedinta tie ma.saj este r- glisantd
urmata obligatoriu de mobilizarea aiticulatiilor vecine.
• ti/iuri:
• digitala;
• longitudinala
1.7. P R I N C I P A L F X E M A N E V R E A L E M A S A J U L U I C L A S I C
- Descrierea metodologiei de aplicare - a. impins (Tn sabot); - ;;
b. tras (in raclaj).
Inainte de a analiza prescriptia ^ i secventialitatea manevrelor de Obs.: intre manevre = netezirea „de rapel"
masaj, i n sensul unui program terapeutic determinat, prin examinarea >• statica
pacientului. trebuie sa facem o descriere a diverselor tehnici de masaj. • tipuri: •., /L;.^o^v-•.».;:>]•>«;;--^
aplicabile diferitelor parti ale corpului. • siinpld; .j • . , >
• pentru circulatia de intoarcere;
Netezirea (efleurajul) - a. longitudinala (tampon de .sugativa); *
•t* variante: b. transversala etajata; ;?
• centripeta; varianta = masajul reflex ,, de apel''.
• circulara;
• paralela cufibrele musculard; ^ Frdmfintarea (petrisajui) - ':.:iigfi^^i^
<* tipuri:
*t» variante:
• longitudinala
> profunda
a. impins; • , ,
• dupa ritm:
b. tras; ' '
a. lent;
• nxinsversald;
b. mediu;
• ovalara. , : „ / • •
c. rapid;
• tipuri:
Ca definitie, netezirea (efleurajul) este atingerea apasata, sau
a. tran.sversal;
alunecarea apasata, e.xercitata pe suprafata tegiimentara de tratat. Este
b. longitudinal;
22
23
Spre deosebire de netezire, frictiunea presupune ca mana sa se
deplaseze o data cu tegumentul. pana la limita laxitatii hipodermice. Daca
d. ciupire (alteniativ) netezirea se asociaza cu compresie, actiunea .se e.xercita asupra straturilor
• 1(1 nivelul membrelor: superficiale §i profunde subiacente, Daca manevra se e.xecuta cu vaiful
(I. luduy/iluirecUfrdmdutarea ..vdrlej''): degetelor. mi^carile pot 11: ; ,.
b. geluirea; a. longitudinale - la nivelul membrelor;
c. compresiuiiile .jn brdtard"; b. circulare-pe supralete mai mari;
c. spirale-la nivelul spatiilor articulare.
^ siiper/icicdd
• lipuri: I
a. pcdparea ruhdd Weiterwald: \
b. petrisajui superjicial de torsiune; I tipuri:
c. petrisajui superficial prin ciupire, 1 • superficiale; ' • -
variantd petrisajul-frictiune (Morice). • profunde;
*** variante:
Frdinantarea cstc manevra masajului elasie care recunoa^te
• • vibratii asociate cu neteziri + presiuni;
urmatoarele posibilitali: • vibratii cu frecventd mare, care scade treptat —>• actiune
a. compresiuni (ca o stoarcere intrerupta), care la n\\Qk\\ circulatorie.
membrelor pot avea viuiante:
- mangaluirea (masajul-vartej). executata cu ambele mam: Vibratiile reprezinta manevra care presupune tremuraturi rapide
- compresiunilcin bratara"; transmise tegumentuiui printr-o succesiune de presiuni-relaxari, fara ca
- geluirea (mi§careacierindea); mana sa se desprinda de tegument. Mi^carea se e.xecuta din pumn sau cot,
b. petrisajui propriu-zis, care se exercita pe mase musculare manevra putandu-se realiza cu policele, cu doua sau trei degete. Daca se
voluminoase, presupune prinderea masei musculare §i executa pe suprafete mari, manevra se poate realiza cu toata palma; in
deplasarea transversala, asocxaia cu torsiunea acesteia; acest caz. manevra poate fi mai puternica, daca dorim sa se transmita
c. ciupirea, care se e.xercita fie pe suprafete mici (ex. eminenta organelor interne ca o ..tremuiatura"' (scuturatura).
hipotenara), fie pe peretele abdominal; WehuxQ ca manevra sa
Percutiile (baterea)
nu provoace durere.
; <• modalitati:
Frictiiinile • liasururi variantd = manevra amortizatd;
*l* tipuri:
..... -„
>.v • batai„mventuza ; ; /'
• cu patru degete; • tapotajele. --ii-':^:.'': i^-^'ii-y.':''>--i-r:s
• cu policele;
• variante: Percutiile se indica atunci cand urmarim efecte puternic e.\citante|^
a. circulard-elipsoidald; pe suprafete mari. Variantele manevrei sunt; .
b. rectilinie; a. cu palma intinsa, u§or indoita;
• cu mainile. b. cu partea cubitala a mainii; . i • ' .-• , •
25
c. cu dosul mainilor; , ' *v'-* • vasodilatatia - se obtine prin mai multe mecanisme activate i i r
d. cu pulpa degetelor; • :; cursul efecliicirii manevrei de netezire:
e. cu pumnul incomplet inchis. • sct'iderea refiexa a vasoconstrictiei anterioare inilierii
manevrei;
Daca manevrele sc executa cu blandcte. s-a conslaltit ca reactiilc 4 stimularea fibrelor vasodilatatoare; • -
organismuiui stmt stimulate, in vreme ce aclitinea energica ; i manevrelor * activarea pseudoreficxului de axon; >
de masaj inhiba reacliile organismtihii. De regula. este necesara o viteza • insensibilizarea planurilor superficiale - datorata activarii
mijiocie de e.xeciilie. deoarece mane\e prea leiile stmt greu de stiportat. receptorilor cutanati. e.xcitati in curstil deriilarii manevrei; datorita
Indil'erent de conlinut. .sedinta de masaj incepe si se lermina cti netezire. acestui mecanism se obtine efectul sedativ;
Orice lip de masaj va l i obligatoriu urmat de mobilizarea articulatiilor • scaderea presiunii tisulare - datorita stimulririi circulatiei veno-
vecine (pana la limita durerii). tipurile de mobilizari fiind. in ordine; limfatice;
;i. mobilizarea pasiva - lenta. progresiva; u cre§terea e.xcitabilitittii musculare - se constata intai o scadeie.
b. mobilizarea activa ~ in ordinea celei pasive; apoi o cre^tere a e.xcitabilitalii musculare pe parcursul derularii
c. mobilizarea activa cu opozitie. mtinevrei;
• din punct de vedere psihic, indiicerea relaxarii. : .
Actiunea fiziologica a masajului se exprima atat local, cat general: Pentru a induce aceste efecte tlzioiogice, netezirea trebuie sa se
*> local: execute continiiti. sa fie repetata, sa se realizeze cu o presiune constanta .^i
• sedativ - i n principal, pe durerile de tip nevralgic, muscular, la un ritm mediu de e.xecutie.
articular;
• hiperemiant; Presiunile se executa, de regula, in sensuri opuse, i n cere complet.
Voni analiza separat efectele fiziologice ale celor doua tipuri de presiuni. •;
• rezorbtiv; . .
• Presiunile glisante (aliinecate) se realizeaza lent, regulat, cu presiune
• general:
j constanta, de regula la un ritm de 12 mi§cari pe iiiinut. Intre manevre
• stimularea functiei circulatorii;
? se intercaleaza manevra de netezire ,,de rapel". Principalcle efecte
• stimularea functiei respiratorii; . I fiziologice ale presiunilor alunecate sunt:
• cre§terea metabolismului bazal; ;^ v
u efectul sedativ - manevra inlatura oboseala resinitita de subiect;
• stimularea starii generale a pacientului. • cre§te temperatura locala - §i prin aceasta create binoiiiul
cromotennic local (inro§irea §i incalzirea pielii la locul aplicarii); -J.
I . 8. E F E C T E L E F I Z I O L O G I C E A L E M A N E V R E L O R • cre§terea presiunii tisulare; .. - i i ' ; i;'U>? . • • '
DE MASAJ • faciliteaza raspunsul muscular la stimulare - se constata scaderea
- detaliere pentru fiecare manevra - cronaxiei la nivelul grupelor musculare interesate i n cursul
manevrei;
Netezirea, definita ca atingerea sau alunecarea apasata asupra 6. • create excitabilitatea nervoasa - se constata scaderea reobazei la
nivelul structurilor interferate de manevra;
tegumentuiui regiunii de tratat, reprezinta manevra de introducere §i de
legatura intre celelalte manevre ale masajului clasic. Priiicipalele efecte • vasodilatatie locala (mecanisme asemanatoare celorlalte'
manevre);
fiziologice ale netezirii sunt urmatoarele;
26 27
• reprezinta o manevra de drenaj - activeaza schiinburiie intre Wr • cre^terea excitabilitatii nursculare - scade cronaxia grupelor
sange !ji substratnl tisular interesat de procedura, ^ i s-a constalat musculare interesate; j ^ ; ; ' • '
ca, in aceia.'ji context de drenaj, accentueaza diureza. • ecliilibrarea tonusului muscular (acelea^i grupe musculare);
*t*Presiunile statice se realizeaza fara alunecare, prin repetari regulate, • eliberarea de substante necesare contracliei - glicogen.
manevra fiind progresiva - apoi mentinuta apoi regresiva. acclilcoliiia s.a.;
Principalcle efecte fiziologice ale presiunilor statice sunt: • tliii punct de vedere subiectiv, manevra este agreabila pentru
• cre^terea circulatiei de intoarcere; subiect.
• efectul sedativ. datorat la rfmdul sau: <* Frainantarea supeificiala se exercita i^redominant asupra pielii si
• actiunii decongestive asupra structurilor; tesutului stibcutanat. Ba asigura mobilizarea pielii, in .scopul:
• compresiei nervoase; • eliininarii deseurilor sau supraincarcarii tisulare (inclusiv grase);
• efectul decontracturant - aiUispastic. • mobilizarea structurilor, care antreneaza:
Sub actiunea presiunilor, s-a constatat ca se produc modillcari > crc^lerea elasticitatii structurilor implicate;
'r- cbimice, ionice §i nervoase la nivelul structurilor tisulare interesate, care cresjterea rezistentei flbrei musculare;
se exprimri, in primul rand, prin modificarea structural-compozitionala a > cre§terea mobilitatii structurilor.
substantei fundamentale conjunctive. Principalcle efecte fiziologice ale framantarii superficiale sunt:
• cre§terea circulatiei - prin vasodilatatie ctitanata, datorata actiunii
Framantarea, care repi-ezinta, practic, ridicarea §i deplasarea histaminei + reflexului de axon; rezultatele cre^terii locale a
planurilor, presupune o actiune combinata de presiune + torsiune + circulatiei sunt:
alungire la limita elasticitatii structurilor tisulare implicate. In functie de :, • cre^terea metabolismului;
profunzimea manevrei, efectele fiziologice obtinute sunt diferite. • eliminarea de§eurilor; ;
<• Framantarea profunda se exercita predominant asupra structurilor •;V • efectul de decongestie profunda;
musculare. Manevra trebuie sa respecte mai multe reguli de • modificarea consistentei substantei fundamentale (modificarea starii
desfa§urare: coloidale) - realizata prin eliminarea de enzime §i coenzime (ex.
• progresia manevrei se face prin alunecare; hialuronidaza), datorita actiunii directe a manevrei de framantare; ,,
• repetarea manevrei trebuie sa fie regulata, ritmica; • efectul analgetic - determinat prin decompresia terminatiunilor-^^
• ritmul de executie a manevrei trebuie sa fie mediu; nervoase superficiale (rezultat al asuplizarii tegumentuiui); |
• manevra este centripeta; • efectul reflex visceral - prin antrenarea sistemului nervos vegetativ;
• manevra se e.xecuta pe toata lungimea membrului - depa§e§te • efectul trofic cutanat - exprimat predominant asupra cicatricilor
zona propriu-zisa de tratat. (inclusiv postcombustionale). , ,• ^ i '
Principalcle efecte fiziologice ale fi-amantarii profunde sunt:
• efectul mecanic; FrictUmile presupiin mobilizarea straturilor tisulare intre ele, pana
• cre§terea presiunii tisulare - datorata vasodilatatiei active la limita elasticitatii. Manevra necesita, pentru o executie corecta,
arteriolare, declan§ate de manevra; ;•. stabilizarea segmentului (zonei) de tratat §i aplicarea unei contrapresiuni.
• cre§terea circulatiei de intoarcere; Pentru a-§i atinge scopul terapeutic, manevra trebuie repetata §i
• ameliorarea nutritiei regionale - prin ameliorarea circulatiei prelungita; manevra trebuie sa fie profunda §i precisa. . x.,**- > j ^ . . ^
arteriolare §i venoase de intoarcere (vezi mai sus);
28 29
' Principalcle efecte fiziologice ale frictiunilor sunt: • efectul decontracturant;
• vasodilatatia locala - care antreneaza si cre^terea lenipei-aturii in
• manevra inlatiirti oboseala - induce destinderea subiectului;
profunzime
• eiiectui calmant. v,-::.:^
• efectul mecanic - care determina:
• dezagregarea sau fragmentarea produ^ilor patologici (llbrina, Percutiile reprezinta o manevra care impiine repetarea. Efectul
grasimi etc.); obtintit de|-)inde de ritmul .si forta aplicatiei. In linal. manevra are rol
• actiunea detlbrozanta determina asiiplizarea tisularti; stimulant. Este conlraindicata. in cazul contracturilor sau a spasticitalii.
Principalcle efecte tlzioiogice ale percutiilor stmt:
• intinderea (asuplizarea) mtrsculotendinoasa;
• actiunea nervoasa a manevrei se exprimfi: • vasodilatatia ctitanata - care determina cre^terea temperatiirii §i
• profurid - inclusiv direct asupra organelor sau plexurilor acceiituarea coloratiei; uneori ,se insote.'jte de o reactie limfatica.
care poate merge pana la edem;
tiervoase (ex. plexul solar) - efect de echilibrare neuro-
• creslerea excitabilitatii nervoase;
\cgetativa;
• cre§terea excitabilitatii musculare-datorita:
• superficial (prin actiunea pe ptincte reflexogene) - ulterior
• scaderii cronaxiei +
antrenarea mecanismelor reflexe profunde;
• stimuktrii proprioceptive;
• efectul analgetic - calmant in zona de tratat §i asupra subiectului,
• deci, cre^terea tonusului muscular;
in general.
• actiunea refle.xa viscerala (prin activarea mecanismului nervos
vegetativ). >, ^.y"^-• • ::.-^\.! f;
Vihiatiile sunt tremuraturi transmise tesuttirilor. fara a pierde
contacttil cu tegimientul. Frecventa vibratiilor variaza in functie de modtil
de realizare: manual, intre 5-10 vibratii pe secunda. cu aparate intre 40-50
vibratii pe secunda. Amplitudinea vibratiilor este intre 1-3 mm. Vibratiile 1.9. M A N E V R E L E S E D A T I V - D E C O N T R A C T U R A N T E ^
plane (pe stiprafele mai mari) au efect calmant. in timp ce vibratiile §1 N n O R E L A X A N T E
punctate sunt stimulante. O data cu scaderea frecventei create - mecanismele efectului sedativ-decontracturant al fiecarei
amplitudinea vibratiei, obtinandu-se: manevre-
• efectul calmant;
Netezirea-efectul sedativ se realizeaza prin: . -
• efectul decontracturant;
• insensibilizarea planurilor superficiale; ^ ; t i < - n i n ^ - ^ v"*
• efectul de drenaj local.
• scaderea prcsiunii tisulare. if
Scaderea treptata a frecventei vibratiilor determina activarea
circulatiei. Presiunile (mai ales statice) - efectul sedativ se realizeaza prin:
• actiunea decongestiva;
Principalcle efecte fiziologice ale vibratiilor sunt:
• actiunea de compresie nervoasa, la care se adauga;
• vasoconstrictia periferica;
• (prin mecanism reflex) cre§terea tensiunii aiteriale %\a • efectul decontracturant-spastic.
alurii ventriculare - in sensul regularizarii ritmului cardiac; Framantarea (superficiala) - efectul sedativ se realizeaza prin:
• scaderea excitabilitatii sistemului nervos, atat motor, cat §i senzitiv; • modillcarea consistentei substantei fundamentale, de unde
• (prin mecanism reflex) cre§terea secretiilor digestive (glande * decurge§i ;'n>r <^'j^- - b r /
salivare, stomac, ficat-colecist); J' • efectul analgetic-decompresia terminatiunilor nervoase
superficiale.
30
P\ • • •• 31
Frictiiinile superficiale - realizeaza: •- :- . I^O/L ' ^r..::
• vasodilatatie activa arteriolars+
• efect analgetic-calniant cu mecanism reflex profund; '^'f"-'"' • cre§terea circulatiei de intoarcere; ".\
• efect mecanic - • cre?te excitabilitatea musculara (scade cronaxia);
a. efect tfefibrozant-asuplizant; • echilibrarea tonusului muscular;
b. efect de intindere mujjchi-teiidon.
• eliberarea de substante necesare contractiei - glicogen,
Vibratiile - efectul sedativ se realizeaza prin: acetilcolina.
• scaderea excitabilitatii motorii + senzitive a sistemului nervos;
Percutiile-efectul excitant-tonizant se realizeaza prin:
• efect decontracturant; • cre§terea excitabilitatii nervoase;
• inlaturii olioseala-efect calmant (destindere). • cre?terea excitabilitatii musculare-prin:
• sciiderea cronaxiei +
• stimulare proprioceptiva;
I 10 M A N E V R E L E E X C I T A N T E - T O N I F I A N T E
• cre§terea tonusului muscular.
- niecanisiiiele efectului cxcitant-tonifiant al fiecarei m a n e v r e -
Netezirea (mai acceiituata - ca ritm) - efectul excitant-tonifiant se
l.ll.IMANEVIiELE CU EFECT REFLEX
realizeaza prin:
- mecanisme -
• cre§terea excitabilitatii musculare (excitabilitatea intai scade,
apoi create). Framantarea superficiala - efectul reflex visceral prin;
Presiunile glisante (alunecate) - efectul excitant-fonifiant se • sistemul nei-vos-vegetativ asociat cu:
realizeaza prin: • cre§terea circulatiei - efect reflex de decongestie profunda;
• cre§terea presiunii tisulare; • decompresia terminatiilor nervoase superficiale-efect
• facilitarearaspunsului muscular (scade cronaxia); analgetic.
• create excitabilitatea nervoasa (scade reobaza); Frictiunile-prin:
• efectul de drenaj - stimularea schimburilor - efect trofic. • actiunea refle.xa superficiala (pe punctele refle.xogene) .
Obs.: netezirea (accentuata) + presiunile glisante - pot fi folosite ca antreneaza mecanisme reflexe profunde; - •
pregatire pentru urmatoarele manevre. • vasodilatatia locala cre§terea temperaturii in profunzime.
Framantarea profunda (actioneaza pe mu§chi) - efectul e.xcitant- Vibratiile-prin mecanism reflex influenteaza
tonizant se realizeaza prin: . , • tensiunea arteriala + alura ventriculara (regularizarea alurii
• efect mecanic - cresc: ventriculare) asociate cu:
• elasticitatea + * • scaderea excitabilitatii sistemului nervos motor + senzitiv.
• rezistenta+ • ^ Percutiile - actiune reflexa viscerala - prin sistemul nervos
• mobilitatea fibrei musculare; : - vegetativ. .^3

create presiunea tisulara; . ; 7'

ameliorarea nutritiei - prin: • ; ;
33
Paitea a ll-a
MASAJUL M E D I C A L C L A S I C
P E REGIUNI : .
Inainte clc a analiza pfescriptia si secventialitatea manevrelor de
niasaj, tn sensul iiiiui program terapetitic determinat prin examinarea
pacienttiltii. Ircbtiie sa facem o descriere a diverselor tehnici de masaj,
aplicabile diverselor parti ale corpului. Se va line cont de aceasta
descriere regionala. pentru ca im|)actul niasajidui nu este acela.si in toate
partile corpului: masajtil nu are aceea§i valoare terapeutica la nivelul
cotultii fata de regiunea cervicala. Din acest punct de vedere, mai
imporlanla va 11 valoarea cantitativa a masajului tatii de patologia careia i
se adreseaza procedurile de masokinetoterapie.
Ill MASAJUL REGIUNII CERVICALE
Numai din motive pur didactice am optat pentru prezentarea unui
capitol separat, consacrat regiunii cervicale. Rolul acestei zone este de
fapt de legaturi multiple, de a§a-zisa ,,articulatie" vitala:
• intre eu-ul subiectului §i luniea exterioara, functionarea celor mai
multe mijloace de inforniare asupra mediului Inconjurator (auz,
miros, §i mai ales vaz) §i ale mijloacelor de expresie este dependenta
de mobilitatea cervicala §i o influenteaza retroactiv
• intre gaiidire §i actiune, cu Iransmiterea de-a lungul axei medulare a
comenzilor care declan§eaza actiunea, precum §i intoarcerea
informatiei pe caile centripete ale feed-back-n\uv,
• intre eiiiotie §i statica: atitiidinea capului ai^e o simbolica importanta,
spontana, cai-e se negase^te adesea in simptoniatologia patologiei de tt^tat;
• iiitie personalitatea relationala §i pei-sonalitatea vegetativa a subiectului.
Man§onul muscular al cefei, pe care masajul incearca sa-I
rearmonizeze, protejeaza traheea, esofagul, un nianunchi arterio-venos
important §i o retea de conexiuni neuro-vegetative, care devin iinportante
in orice manevra manuala, deci inclusiv in cursul inasajului.
Acest rol de intersectie al segmentului cervical nu trebuie uitat nici
un moment de maseurul care abordeaza zona: membrul superior, pielea
paroasa a capului §1 fata, coloana dorsaia pot f i zone interesate in suferinta
37
de Iratal iieglijaiea lor poate eondiice la e§ec terapeutic.Daca se adauga • . Utilizarea hidromasajultii in imersie poate tl de doua feluri:
acestor interdependente coniplexitatea .structurilor aiiatomice locale (mai • dispozitiv de jet manevrat cu mana de masctir; ^ :v
mult musculare .decat osteo-articulare), rolul regiunii cervicale in • jet llx: in acest caz. este vorba de mi§cari active ale trunchiuliii care
normalizarea tonusului .'ji. Irecvenl. impactui emotional al simptomelor, prezinta jelultii de apa zona ,sau zonele de masat.
sarcina mascurului nu este de loc u^oara.Dc fapl, ccafa dureroasa .'ji/sau
intepenita creeaza o stare de agitatie doininanta. Terapeulul va persevera Masajul hi procuhit (dccuhxiixnttnox)
in abordarea §i tratarea corespunzatoare a acestei zone, atat de diferita, Instalarea trebuie .sa se faca in sensul unui confort maxim. Nu
obiectiv si subiectiv. fata de zona dorsaia. La acest nivel. pacientul se putcm avea stereotipuri. pacientul va tl invitat sfi compare instalarea cu ^i
inarmcaza de la inccput contra tinei agresitini. izoland ca intr-o armiira. tara perna. plasata sub zona abdomino-pelvina iji sub coapse. Din acest
zona .sensibila, slaba. prin contracturi de aparare rel1e.\e. Din inultiplele punct de vedere, subiecttil masat i§i va ghida maseiiriil. Daca examinarea
etiologii. nu ne intalnim practic niciodata cu cervicalgii la care reteatia de anterioara a aratat o atittidine antalgica de torsiune. aceasta va tl
contracturi retle.xe stipraadatigate sa nu complice tabloul mecanic, lacand respectata §i pacientul se va sprijiiii pe masa cu obrazul corespunzator
uneori gatul de neatins. chiar f\n repaus. rotatiei cervicale indolore. Orice tendinta ..corectiva"' trebuie interzi.sa.
daca creeaza disconfoit sau pozitia neutra a capului. care creeaza
TEHNICA disconfort la nivelul nasuliii, determinand o jena respiratorie. Acest aspect
se remediaza prin utilizarea unui stiport al capului golit, sau cu o perna in
Masajul in decubit semiluna. care orienteaza sprijinul pe tot conturul frunlii. Daca jena
Priza ..in gutiera", cand greutatea capului se lasa pe antebralul persista, este imperios necesar sa se gaseascii o alttl instalare pentru masaj.
maseurului. este foarte sigura pentru pacient. Capul se poate atla relaxat Avantaje: i n priinul rand, accesul foarte bun al manevrelor care ajung la
in afara mesei de masaj. sau ramane sub greutatea proprie in sprijin pe nivelul zonelor scapulara, cervicala posterioara §i dorsaia. Lucrul plantilui
masa (in eel de-al doilea caz, maseurul se simte mai pulin in confoit cutanat (manevrele Wettervvald) al acestei zone este siinplu pentru
manevrele sale i§i pot pierde fluiditatea in derularea lor longitudinala). maseur, ca §i clivajul planurilor, superficial de eel profund.
Avantaje: aceasta instalare permite contactui vizual reciproc, posibilitatea Inconveniente: comunicarea vizuala („ochi in ochi") este imposibila, §i de
tractiunilor §i a mobilizarilor asociate masajului. Pacientul poate respira aici controlul mai putin precis al manevrelor. Posibilitatea de mobilizare
liber. Accesul la regiunea scapulara, la fata §i la pielea paroasa a capului, asociata masajului este foarte rediisa, doar uncle tractiuni axiale, ceafa
este optim. Inconveniente: spatele, cu exceptia zonei de tranzitie C7-D1, fiind in rectitudine.
nu poate fi abordat comod. Trecerea de la pozitia a§ezata in decubit
necesita uneori sustinerea capului, cum ar fi la sfar§itul §edintei de masaj. Masajulin laterocubit (decubit lateral) '
Manevrele de palpare-rulare, efectuate pe planul cutanat, necesita Se intampla destui de trecvent ca decubitiil de o singura parte,
torsiunea mainilor, foarte incomoda pentru maseur. dreapta sau stanga, sa fie bine tolerat. In acest caz, maseurul actioneaza
plasandu-se in fata pacientului §i u§or aplecat deasupra acestuia. Dupa
in imersie reactiile percepute, capul pacientului se sprijina pe o perna sau pe inana
Masajul cefei nu se poate practica decat din momentul i n care terapeutului. Avantaje: toleranta buna fata de instalare; posibilitatea de
pacientul este asigiirat suficient fata de mediul lichid (apa dulce sau sarata asociere a unor mobilizari la manevrele de masaj (flexia laterals §i
la 34-36°). Spre deosebire de instalarea in decubit pe masa, aceasta rotatia). Inconveniente: controlul vizual destui de precar; un oarecare
instalare pemiite un bun acces la zona dorsaia. inconvenient pentru maseur, care dispare doar utilizand formula
preconizata de B. Dolto: pacientul in decubit lateral pe un plan destui de
38 39
jos, in a§a fel, incat, capul aflat in afara mesei sa se sprijine pe genunchii
crc-jtere, sau de o pelvispondilita, de o spoiidilartioza dorsaia, cu senine
maseurului a§ezat
radiologice evidente, maseurul 1111 trebuie ,sa respecte acelea.'ji precatilii ca
la segnicntul cervical. Osteoporozelc majore, iiiarile cifoscoliozc
Masajul f/i pozifie aic'zafd
dislrofice cu ctirbura toracicri importanta solicita mai miilla alentie, dar in
in faza hiperalgica. aceasta pozitie reprezinta solutia, daca nu am
aceste cazuri masajul se prescrie mai rar. SegmentuI dorsal inferior (Ti,-
gasit alta. i^acientul a.sezat cu fata la masa de masaj, cu capul sprijinit pe
L|) este mai viilnerabil, partici|iarea sa functionala corelaiidu-se cu zona
ureche, nu-§i poate deconlractuia total musculatura paravertebrala §i
de trecere dorso-lombara; el trebuie masat in acelea^i condi|ii, ca §i
scapulara, coloana ramanand partial iiicarcata. Controlul vizual nti exista,
segmentul stibjacent. Zona dorsaia este, de asemeiii, un sector ran
pozitia maseurului este obositoare ?i putin favorabila pentru multe
perceput al corpului; saracia aferentelor proprioceptive jirstiIlea apelativtil
manevre. Formula trebuie adoptala doar ca ultima alegere. K4ult mai
dc ..zona ingiala ", pe care i l-a dat Sambucy. Dovada, lipsa de diferentiere
bogata. din piinctiil de vedere al resurselor tehnice, este pozitia a§ezata cu
a puiictelor dureroase spontane, pe care pacientul le poate preciza hi
frtintea sprijinita pe sterntil maseurului - vezi pozitia a§ezata activa -:
examinare. Din fericire pentru precizia manevrelor, pielea, datorita
alegerea acestor pozitii este, deci, deterniinata de probleniele aparute in
aderentelor §i inflltratelor compenseaza acea.sta lacuna. Saracia se
sensul apropierii de atitudini functionale, in perspectiva reedticarii.
exprima ^ i din punctul de vedere muscular, in coiitra.st cu voluiiiul §i
Masajul sub tractiune cervicala mecanica relieful iiiaselor musculare sacro-iliace. Starile de blocaj niultisegmentar,
Deoarece tractiunea cer\ este efectuata asupra unui pacient in pe care le intalnim foarte frecvent la acest nivel §i strategia terapeutica va
pozitie ,.a§ezaf', masajul cefei, al spatelui §i al umerilor se poate practica fl opiisa celei folosite la nivel cervical: contractiirile dureroase nu cedeaza
drept adjuvant, in scopul facilitarii decontracturarii subiectului. Este vorba eel mai adesea decat dupa ameliorarea redorilor articulare - in masuia in
de netezire lenta. de framantare u§oara a cefei §i a ti-apezului, fara alte care sunt ameliorabile; chiar u§oare, tehnicile decoiitracturante
particularitati tehnice decat cele evidente, de a nu antrena nici o masoterapice pot fi contraindicate pe un teren de osteoporoza evoluata, de
mobilizare aiticulara care, in acest context, putand avea un rasunet unde iniportanta cunoa§terii de catre maseur a aspectului radiologic al
suparator. Poate fl favorabil sa se asocieze manevrelor manuale regiunii dorsale a pacientului pe care i l trateaza. Trebuie mentionat, ca
sugestionarea auditiva, repetata. O alta solutie terapeutica consta in elemente susceptibile sa influenteze alegerea modalitatilor tehnice,
atasarea aparatului de tractiune cervicala la talia maseurului. Aceasta prezenta durerilor iradiate, de origine viscerala (pleura, cordul, colecistui).
formula se exprima printr-o modalitate de tractiune dinamica, orientabila, Tratamentul la distanta al acestor algii nu este rezei-vat doar masajului
dozabila, §i terapeutul se regase§te in conditii siniilare masajului cu reflex, nuiiiero^i pacienti suferind de angina pectorala sau de litiaza
pacientul in decubit, pe care 1-am descris mai sus. ca posibilitati biliara, reactionand foarte bine §i adesea foarte precoce la tehnici de
superioare, din punct de vedere terapeutic. Indiferent care ar ft tehnica palpare-rulaie aplicate pe zonele „de apucare", abordate de maseur.
masoterapeutica aleasa sau impusa de circumstante, zona de contact intre
Superficiale sau profunde, manevrele de masaj al spatelui pot fi efectuate
mana maseurului §i regiunea cervicala trebuie, obligatoriu, „largita"
intr-un sens indiferent, tinand cont de distributia generoasa a colectoarelor
(intinsa) la maximum. Toate prizele ..punctate" (punctifoniie), reduse
limfatice.
doar la piilpele degetelor, declan§eaza un reflex de aparare necontrolabil.
HA. I. MASAJUL REGIUNII CERVICALE - COMPLETARI TEHNICA
METODOLOGICE Decubitul anterior (procubitusul). - _
Notiunea doininanta este diversitatea regiunii dorsale, intre C7 §i
Tio, mai ales. Chiar daca exista un substrat de distrofie vertebrala de
40
41
\
Ceafa • • ^y--"-' .• • care jirezintii in j^rofunzime organe fragile (glanda submaxilara,
- netezirea + presiunile alunecate + framantarea profunda tritligilala i- ganglioni limfatici, vasele faciale); . ' •, -
geluirea + frictiunea (la cei cu tesut adipos dezvoltat ) + vihralia (7- • ticeasta regiune beneficiaza doar de masaj estetic superficial pe
baterea. stratiil liipodermic (incaicat cu grasime) + pc muijchiul pielosul
Obseiratii anatoniice: Regiunea suboccipitala prezinta tesut celular gatului;
subcutanat strans §1 dens, cu aspect trabecular, care nu permite • pentru evitarea gusei - masaj de la linia mediana spre lateral,
niobiiilatea pielii. Mai Jos, pielea este mai mobila. La nivel suboccipital oblicin sus;
se aMa si emergenta e.xtracraniauii a ncrvului Arnold. Musculatura cefei se 'r- regiunea subhioidiana;
prezinta pe trei plantiri - trapezul $i mii^chii profunzi ai gatultii. • intre furculita sternala, hioid !ji corpul mu'jchiului
OhsLTvittii tehnice: sternocleidomastoidian;
l\>zitia - stibiecltil a.'jczat, cti capiil !ji bralele sprijinite pe speteaza
» pielea este mobila-masajul este tot superficial estetic;
scaunului. • pe partile laterale ale laringelui se afla: arterele carotide
IHHNICA - totdeauna de sus in jos:
primitive, nervii vagi, venele jugulare interne - in aceasta zona se
• netezire + framantare (marginea anterioara a trapezului) +/- geluire: practica netezirea (ex. indicatie: paralizia nervului laringian
• frictiunea (capul se tl.xeaza cu o mana, manevra se executti cu cealalta superior);
mana. cat mai profund cu degetele);
• pentru gu§a tiroidiana - netezirea + vibratia tiroidei activarea
• +/-vibratia / baterea (numai la cei cu adipos dezvoltat); circulatiei bogate a tiroidei hipeitrofiate; ...
se incbeie cu ini^criri pasive §i active ale coloanei cervicale. > regiunea sternocleidomastoidiana (laterala)
THHNICA se adapteaza scopului §i patologiei:
• netezirea + framantarea (pe mujcliiul sternocleidomastoidian
• In nevralgia A r n o l d se practica netezirea lunga §i cu rabdare. pentru relaxat): . ' '
..anestezicrea" zonei. • indicatii: totieolis (sau alte contracturi) (netezire + framantare),
• i n cazul unui lipom. se aplica presiunea cu cele doua police, lenta, nevralgii supei-ficiale (mai ales netezirea). , _ ^
progresiva. in toate sensuri le.
Indicatii ale masajului in regiunea cervicala: afectiuni reumatisniale
(mai ales spondiloza cervicala +/- complicatii), afectiuni musculare & n.2. M A S A J U L F E T E I § 1 A L P I E L I I C A P U L U I
contracturi (ex. toilicolis posterior), traumatisme, lipoame; indicat pentru
efectul de inlaturare a congestiei cerebrale. Adesea, aceasta zona se considera domeniul rezervat esteticienilor;
§i totu§i, masajul fetei §i al zonei paroase a capului raspunde unor indicatii
Gatul terapeutice reale, care pot satisface un obiectiv: . ;.„..^:
- netezirea (mai ales masajul estetic) + vibratia = activarea circulatiei - • sedativ: cicatrici, nevralgii (exemplu nevralgia de trigemen);
ex. in gu§a tiroidiana; • decontracturant: ticuri, pailea indemna in paraliziile faciale periferice,
- netezirea + framantarea stemocleidomastoidianului - ex. in toiticolis, nevralgii;
nevralgii. • reparator §i functional: cicatrici posttraumatice, arsuri.
Obsen'utii anatofuice: Gatul prezinta trei regiuni topogratlce:
> regiunea suprahioidiana - Masajul fetei §i al pielii paroase a capului poate avea un obiectiv
local sau se inscrie in perspectiva tratamentului proiectiilor la distanta ale ^
42
uiiiii proces patologic ceivical m cazul cefaleelor, migrenelor etc. Privinci
zona de tratat. masajul trebuie eel mai adesea sa se intinda de la nivelul asupra pielii. In ambele cazuri, alunecarea pielii in sensul expiorarii
palpatorii trebuie sa lie inclolord. E. Lehnert (vezi masajul ..californian")
fetei pana la gat. la nivelul cefei, uneori la nivelul umerilor ,sau la partea
ticorda o mare importanta masajului cranitilui, aratand ca manevrele
superioara a toracelui. aceasta pentru a tine cont de structurile de drenaj §i
efectuate la inceput in sensul plierii indolore de apropiere, fac ca dupa
(Ic intricarea fasciilor.
cateva minute sa fie posibila mobilizarea notabila ; i aponevrozei
In spatele acestor necesitati se regase.'jte, lara indoiala, o preocupare
cpicraniene, in .sensul care la inceput era tlurcros pcntai pacient.
L'slclicci. pe care ne propunem sa o reconsideram. Nivel al e.xpresiei, al Doz.area
identitatii. al comiinicarii, fata e.ste ..o vitrina" al carei aspect poate
determina tonalitatea relatiilor interpersonale. Nu se pune aici problema liagilitatii. limita dc intensitate fiind
dictattl de reactiile pacientului. Presiunile pulpare apropiate simetric,
Invcstigarea psihoafectiva a tot ceea ce se rapoiteaza la fata explicit
decalate, liictitinile circulare se efectueaza pe parcursul a 10-12 minute
f\a unor reactii tonicoeinotionale consecutive masarii fetei.
paiicl la scriderea durerii. Cat priveste mobilizarea pielii paroase a capului,
ferapeuttil este adesea surprins de aceste reactii, ^i nu ^tie intotdeauna ce se face prin intermediul pariilui, este de dorit sa alterneze in zonele tratate,
trebuie sa faca pentru a 11 mai de folos pacientului. §i este necesar sa se scliimbe frecvent prizele pentru limitarea reactiilor
algice.
TEHNICA
Dimensiunea psihoemotionala a afectiunilor fetei justifica grija Fata
pentai un control viznal constant §i atent. Instalarea optima este cea in
Masaj terapeutic sau estetic - manevre: mai ales presiunile
decubit dorsal, asigurandu-se astfel un abord global. Precizia reclamata de
Observatii anatoniice: Fata este bogat inervatrt, bogat vascularizata
gestiiiile terapeutice sugereaza ca maseurul sa tie a§ezat in spatele capului
§i are numeroase glande anexe - in regiunea fruntii domina glandele
pacientului.
sudoripare, in rest domina glandele sebacee. Inervatia fe^ei este
Dozajiil in intensitate al manevrelor tine cont de fragilitatea
cunoscuta a tegumentelor §i vaselor. Numai manevrele statice (presiunile • inervatia motoric - nervul facial; , -: . f
simple sau vibrate) pot atinge o anumita intensitate, adaptata reactiei
• inervatia senzitiva este realizata din trei surse: .
pacientului. In ceea ce prive^te manevrele alunecate, presiunea va fi
• Nervul lacrimal - ramura din nervul oitalmic; ' ;•
foarte slaba, respectand elasticitatea pielii, e.xceptand barbia ?i maseterii.
O piele subtire, denutrita, nu tolereaza decat frictiuni locale, fara • Nervul bucal - ramura din nervul maxilar inferior;
deplasarea pulpelor degetelor. • Buchetul suborbital - ramuri din nervul maxilar supeiior.
Durata masajului depinde de natura §i de starea pielii, extrem de
Capul in intregime '"rv^-...^^
variabile de la un pacient la altul. Observarea atenta a subiectului permite
ceafa - fruntea (netezirea +/- vibratiile) - scalpul (geluirea u§oara
adaptarea permanenta a masajului la aceste date particulate. In afara
cu degetele +/- frictiunile - la final: netezire) ; ^. j , .
indicatiilor demiatologice, este o e.xceptie depa§irea duratei de 8-10
minute pentru un masaj facial.
Masajul pielii paroase a capului se practica in tratamentul
n.3. M A S A J U L R E G I U N I I D O R S A L E T
alopeciilor, al cefaleelor §i migrenelor, legate de suferinte ale segmentului
cervical sau consecutive fractuiilor cutiei craniene. Mobilizarea pielii
Elementul definitor care domina aceasta zona este diversitatea, Tn
paroase a capului poate fi facuta direct, prin presiuni pulpare simetrice, cu
mod deosebit, intre C7 §i TIO, in principal. Chiar daca e.xista un substrat de
tendinta la apropiere pe linia mediana, sau prin intermediul tractiunilor
distrofie rahidiana de cre§tere, spondilita anchilozanta, spondilodiscartroza
44
45
acti\ata dorsal, cu auiprcnte radiologice evidente, maseurul nu Irebuic sa intotdeauna asuplizarea; fara a face din acestea crilcriile unui masaj
tie la fel de precaut ca Tn cazul segmentului cemcal. Osteoporozelc ,.reu§if', trebuie subliniat totti$i acest aspect practic. De altfel. trebuie
majore. marile cifoscoliozc dislrofice cu curbura toracica reclama mai j-necizat ca nia.sajul dorsal nu reprezinta in secvenla clinica decat
nuilta alenlie. dar masajul in aceste cazuri este mult mai rar prescris. momentul in care manevrele de mtisaj se exlind pe toatfi fala
Scizmenlul dorsal inferior ( f l l - L I ) este mai vulnerabil. datorita posterioara a trtinchiului.
|iarliciparii sale functionale la Jonctitmea dorso-lombara; acest sector • Decubit lateral ofera mai ptitina stabilitate deciit formula precedenta.
liebuie masat in aceleasi conditii ca ^\l subiaccnl. Masajul spatelui se prezinta. in acest caz. ca un factor decontracturant
Zona dorsaia este. de asemeni. zona cea mai rati perceptila a si analgelic pe parcursul ptiuzei dinire exercitiile kinelice. Trebuie
corptiliii. Saracia aferentelor proprioceptive juslillca denumirca de ..zona lolu^i .sa mentionam alegerea specific;"! a decubitului lateral penlrti
masajul dorsal la pacientii dispneici ineomodali de decubitul ventral:
inmata"". pe care i-a dat-o Sambucy. Drepl dovada. lipseijte diferentierea
chiar cu prelul unei oboseli mai mari din ptirtea maseurului. aceasta
ncta a punctelor dureroase spontane. pe care pacientul le poate defini. Din
pozitie .se considera a fi prcferabila pozitiei ..a.'jczat"'.
fericire pentrti precizia manevrelor, pielea prin adcienta sa larga §i
• Decubit dorsal - aceasta alegere poate fi ilogica pentru masajul
infillratiile sale compenseaza aceasta lacuna.
dorsal. Dolto l-a iitilizat cu rezultat in tirmaloarea formtila: pacientul,
Saiacirea deopotriva ?i in plan muscular, contrasteaza cu volumul §i cu gambele incrtici^ate, i?i sprijina sptitele pe antebralul maseurului,
relieful maselor musculare sacro-lombare; este mai delicat de masat un plasat perpendicular pe coloana vertebrala (un sprijin bun sub cap
spate slab !ji denulrit - mai ales daca coloana vertebrala se prezinta la u^ureaza intreaga ajezare, atat penlrti pacient. cat §i pentrti maseur).
acest nivel foarte sinuoasa - decat eel al unui obez sau al unui subiect Pacientul este invitat sa rtileze pe masa antebralul inleipus, ca pc un
musculos. Starile de blocaj, niultisegmentar, se Tntalnesc la acest nivel creion pe un plan dur. In acela^i timp, cu un efect de asuplizare
destui de frecvent, §i strategia terapeutica va fi aici opusa celei convenite aiticulara, se obtine §i un efect de stimulare proprioceptiva. modulata
la nivel cervical: contracturile dureroase nu cedeaza eel mai adesea decat prin actiunea maseurului, care i§i trage sau i§i impinge antebralul,
dupa ameliorarea redorilor aiticulare - in masura in care acestea sunt modificandu-i oblicitatea.
ameliorabile, bineinteles; chiar aplicate cu blandete, tehnicile de • Pozitia a.'^ez.at umiare§te aceleasi obiective, ca §i cele fomiulate la
masajul segmentului cervical. Alegerea acestei pozitii este indicata
asuplizare masoterapica descrise mai sus sunt inoportune pe un teren
pentru secvente masoterapice scuite. mai putin daca masajul este
osteoporotic avansat, de unde interesul de a cunoa§te aspectui radiologic
integral, alteniativ sau simultan, cu stimularea manuala a refiexului
al zonei dorsale de masat.
miotatic, ca Tn cazul tehnicilor folosite de Dolto sau Rabe. ; •
• In imersie, masajul are valoarea unei faze sedative intre doua
TEHNICA episoade active. Manevrele, presiunile alunecate, profunde
• Decubit ventral este pozitia de ales, datorita posibilitatilor evidente ascendente sau desceiidente, se iiisotesc de impingere veiticala
de acces. Este de dorit un oarecare gi-ad de extensie (sprijinul capului efectuata de eniinentele tenare in sensul e.xtensiei dorsale, de
destui de sus), cu conditia de a fi confortabila instalarea pacientului. e.xemplu, in caziirile rasiinetuliii dureros al suferintei la nivel Iombar.
Se va diminua astfel tensiunea mecanica a elementelor posterioare
asupra carora va actiona masajul. Se pierde relatia ..ochi in ochi" T o r a c e l e (anterior)-masajulperegiuni: , : , K QV.;J^, ;
dintre subiect §i maseur, dar aceasta este cu mult mai putin *t* regiunea sternala + pectorala
prejudiciata, in cazul masajului cefei, pe care pacientul il a§teapta ca netezirea + framantarea profunda transversala tridigitala &
pe o binefacere. Efectuate asupra planului cutanat sau asupra maselor geluirea + vibratiile + baterea (numai la barbati) + frictiunile + / - -
musculare, manevrele pot trezi aici energie: o inro§ire iiitensa, in (uneori) presiuni alunecate i- " v, :';:vt« :
general, insotita de o senzatie de incalzire, preceda, aproape
46 / • ,.47,.,,,,
poate extintle f\a toracele posterior. Pentru pacientii obezi, la care s^
practica cu mult mai ptitin, are efectul de eliberare a jocului costal dintr-o
netezirea + presiunile alunecate + framantarea t- frictiunile (in
cuirasa adipoasa, cu tendinta la evoltitie spre llbroza. §i afectand .sever
spatiile intercostale) + vibratiile + baterea
complianla toracica, ca o imbracaminte prea stramta. La anxio.'ji,
in zona se iiicruci§eaza librcle marelui clinlat + marelui oblic, frecventa manifcstarilor paratonice care afecteazti musculatura toracica
in cazul nevralgiilor intercostale: netezirea spatiilor intercostale explica impactui .sedativ al inasajului.
<* regiunea inaniiii-d -doivc efitelic
<' regiunea precoriliald (toraco-cardiacd) - masaj retlex —^ efect • Masajul in decubit dorsal - Accesul la fetele laterala §1 anterioaifi ale
asupra cordului = de doua tipuri: tonicelui este e.xcelent din aceasta pozitie. ca ^ i confortui pacientului.
• excitant - vibratii puternice (eventual cu doua maini) )- baterea <• Planul superjicial
(paralel cu coastele) —> normalizarea tensiunii aiteriale (create, Intin.se sau punctiforme, zonele adipoase se deceleaza la palpare, in
daca este mica + elect paradoxal de scridere, daca este contrast cti planul osteo-musctilar subiacent. In ceea ce prive§te
bipertensiv)(dupa 5-10 niin. ;ji se mentine cateva ore) + infiltratele locale, cele mai des intaltiite sunt:
reguUu-izarea alurii \entriculare linia dc insertie comtinri a marelui oblic ^ i a marelui dintat - pe faja
• sedativ - netezirea + vibratie u§oara (eventtial cu doua maini, laterala a toracelui, de la coasta a 5-a la a 10-a;
regtilata. blanda cu varful degetelor / bimantiala anterior - pe traiectui caitilajului comiin ctire prelunge§te extremitatea
pectoral -i- posterior - de-a lungul marginii spinale a omoplatultii anterioara a coastelor inferioare;
stang) stimtilarea temiinatiilor nervoase intratoracice §i marele pectoral, in vecinatatea insertiilor sternale §i/sau humerale;
intracardiace regularizarea functiei cardiace (tensitine anomalia ia aici aspectui nodulilor foaite sensibili la strangerea lor
aileriala, alura ventriculara) (scaderea/disparitia palpitatiilor, intre pulpele degetelor; - •
eretismtiltii cardiac) - stimularea functiei cardiace, regularizarea zona stibmamelonara.
tensiunii arteriale Daca primele doua determinari cedeaza, in general, in cateva
TEHNICA §edinte, celelalte sunt mult mai tenace, §i chiar daca localizarea lor nu
Bolnav complet relaxat, in decubit dorsal (capul, trunchiul u§or determina fragilitate, intensitatea reactiilor dureroase limiteaza acfiunea
maseurului.
ridicate pe peme, genunchii tlectati);
efecte generale ale masajului precoidial: netezirea regiunii precordiale Jiistificarea §i rezultatele masajului asupra cicatricilor toracice sunt
determina scaderea sensibilitatii dureroase in jumatatea stanga a toracelui; cunoscLite, respectand metodologia §i indicatiile cicatricilor cu alte
localizari. In ceea ce prive§te sechelele dupa mamectomie, trebuie
se tennina cu mi§cari respiratorii.
stibliniata fragilitatea tegumentelor (agresiunea chirurgicala, radioterapia),
accentuata de conte.xtui psihosoinatic (sentimentui de mutilare, frica de
II.4. M A S A J U L T O R A C E L U I A N T E R O L A T E R A L
recidiva), care indica prudenta maxima.
In 90% din cazuri, motivatia masajului este obtinerea unei
<• Planul muscular >
ameliorari - de medie sau lunga durata - a mecanicii ventilatorii:
Mu§chiul subclavicular este inaccesibil, inicul pectoral nu pune
chirurgia toracica, traumatismele. sindroamele de rigiditate parietala de
mari probleme clinice. In practica, grupele musculare vizate sunt marele
diverse etiologii etc. Masajul toracelui anterior poate f i la fel de bine
pectoral, marele dintat §i interoso§ii. Subliniem interesul in asuplizarea
indicat §i in cifoze sau scolioze, spondilodiscaitroze ale segmentului
(alungirea) marelui pectoral la numero§i subiecti varstnici §i sedentari:
dorsal, spondilite anchilozante, inaladia Forestier etc., unde suferinta se
48
masajul asuplizeaza „corzile'" pectoralc. care se formeaza ca niste bride in presiunile alunectitc: '
partea superioara a toracelui - acest masaj nu presupune nici un rise de a. complete; ;
lendinila. legata de exercitiile de posturaie sau de intinderile aulopasi\e. b. spino-lombare inversate: ; ,
si determina o senzatie de bine, apreciata dc pacient. • ascendent;
• paralel cu iliacele;
•:• Planul osteoaiiicular efect calmant, decongestiv •
Se aplica aici manevre dc modelaj loracic. care tin. in acelasi timp, a. lomb;u"e transversale
• pentrti coloana - variante:
dc niasaj :ji de mobilizarea pasiva.
a. cu dosul degetelor (pieptene);
Se ^tie ca articulatiiie (joncliunile) costocondrale si condro-sleniale
b. cu marginea cubitala a mainii-elongatie;
pen prezenta o importanta stisceptibilitate la ttilbiirari rmiclionale.
Sindromul Tielze impiine chiar abtinerea de la niasaj, caci reactiile pot II
franiaiitarile profunde:
chiar dcfavonibile.
• trapez;
o Decubit lateral ~- La pacientii operati pe cale de abord laterala, • marele dorsal §i geluirea;
decubitul controlateral este pozitia de ales pentru masajul cicatricei §i • musculatura paravertebrala;
a intreg hemitoracelui, dupa cea 12 zile de la iiiterventie. Decubitul
lateral pe comexitatea dorsaia poate, de asemeni, sa corespuiida la trictiunile + vibratiile + baterea = pentru spatiile intercostale
pacientul scoliotic sau pleuretic, cu posibilitatea de a deschide masajul se incheie cu ini§cari pasive + active. ^
heiiiitoracele coiicav. cu stimularea digitala e.xercitata pe spatiile
intercostale. Stabilitatea §i confortui pozitiei sunt mai mici fata de Observatii anatoniice: Pielea regiunii este relativ groasa, fiind
pozitia precedenta. mobila pe coaste §i fixata pe linia mediana. Planurile profunde
(musculare) ale regiunii sunt patm;
• Pozitia uiczat - Din perspectiva stiiiitilarii respiratiei, devine • trapez + marele dorsal; ,
\a efecliiarea unei ..trictiuni in evantai" a spatiilor intercostale, • roniboid + patratui Iombar; -s:-:- :,,
e.xeeutata pe durata e.xtensiei dorsale. • niicii dintati;
• mu^chii spinali - distinct! la nivel dorsal, masa coniuna in regiunea
S p a t e l e §i r e g i u n e a l o n i b o s a c r a t a lombo-sacrata.
netezirea: ; „ Pozitia subiectului - decubit ventral + brate in abductie ' •: ' , ;
a. circulara; _ - . Metoda:
b. completa in 5 timpi: • netezire (in sus) + presiune §i netezire .,pieptene" + framantare,
• ceafa + trapez superior; geluirea + (spatiile intercostale) frictiuni, vibratii + baterea;
• trapez mijiociu + trapez inferior; • spatiile intercostale - netezire + presiune, geluire + frictiuni + vibratii;
• marele dorsal; . ,'. :: • regiunea lonibosacrata - netezirea (regiunii fesiere, in sus §i lateral) + ;
• pe flancuri; . . ^ . . . . . < framantarea, geluirea (de la coloana spre lateral) + frictiuni (creasta
• loiiibosacrat; _ . . . . .: r-. iliaca) + vibratii + ini§cari pasive §i active - prograiiiul dupa tipul de
patologie;
50 ' . .• 5,l.„
•t* Masajul planului cutanat, aponevrotic <fi muscular
• scoiiozc - de partea eonvexa ; . -'p '' •
Acest tip de masaj se justifica prin aderentele conslatate la multe
• citbscolioza- contra ciirburii; ^''[•'\-\'-y-:y'•^i^^'-'-'^- cazuri. Pe un .segment sanatos, clivajtil inlre planurile ctitanat .^i
« hiperlordoza - din decubit dorsal, exercitii de delordozare. aponevrotic este posibil, fapt iltistrat de existenta pliultii cutanat. Suferinta
Sitnatii speciale: segmentului Iombar, a coxofemtualelor, uneori a viscerelor micului
• nevralgii intercostale = nctezire(+/- presiuni alunecale. geluire, bazin. dau na.slere unor proiectii ctitanate stib forma unor inflltrate
frictiuni) + vibratii blande regulate; celulare algice care tradtic un conflict proftind. S-ar piirea, ca in anumite
• lombosciatica +/- contracturi netezire u^oara lunga -I \i
cazuri, infiltralul perpclueaza confiictul, chiar sji dupii disparitia factortilui
blande regulate + restul manevrelor pentru zona fesiera +
declan§ator. Eliminarea acesttii marcaj este, din aceasta cauzii, un obiectiv
sacroiliaca; important, adesea dificil ,^i chiar putin dureros la inceput.
4 noduli miogelotici = frictiuni (cu policele sau cu doua degete) +
vibratii - intre ele neteziri. o Decubitul lateral - Se adoptii in caz de intoleranta fatii de pozitia
anterioara. Alegerea pdrlii ele sprijui raspunde criteriilor de toleranta
§i de confoit (in caztil discopatiilor, este tolerat frecvent, un singur
11.5. M A S A J U L R E G I U N I I L O M B A R E
decubit lateral, drept sau stang). In caz de disconfort al §oldtilui liber,
este bine sa se interpunii o pernii intre genunclii.
Numai din motive didactice se prezinta separat tehnicile specifice
Manevrele de mobilizxire cutaiiatii §i aponevrotieii, identice celor
regiunii lombare §i cele referitoare la regiunea pelviana. Practica
descrise mai sus, sunt posibile cu pretul unui confoit diminuat pentru
terapetitica imptme explorarea ?i tratarea conjtigata a acestor douri maseur. Este vorba, esentialmente, de un masaj muscular care se practica
sectoare functionale nedisociabile. Frecventa prescripliilor §i iniportanta din aceastii pozitie. Experienta arata cii mu§chii paraveitebrali
masajului i n contextul tratamentului de recuperare se vor detalia In controlaterali sprijinului se relaxeaza adesea mai bine in aceasta pozitie,
continuare. care poate raspunde, de asemeni, unui program mixt de masaj-mobilizare-
coiitractiemusculara. i . :
TEHNICA
• Decubit ventral - Aceasta este pozitia de ales, cea mai frecvent
• Pozitia a^ezat - Ea este eel mai frecvent inconfoitabila pentru
utilizata. Se poate inteipune o penia intre masa de masaj §i regiunea
pacient, §i nu pennite relaxarea completa a mu§chilor paraveitebrali.
abdomino-pelvina a pacientului; aceasta a§ezare poate fi
Cercetarea efectelor exclusiv reflexogene ale „Bindegewebsmassage"
contraindicata unui obez, tinei feniei insarcinate, sau unui pacient cu
nu eliiiiina aceasta pozitie, rezultatele putand f i dovedite §i in decubit
insuticienta respiratorie cu torace blocat, care are doar respiratie
ventral.
diafragmatica. Mobilizarea unui infiltrat lombostierat este adesea
Masajul profund al jgheaburilor vertebrale, cu ajutorul unui police,
mult facilitata pe un pacient intins pe plan plat. Criteriul confortului
in secventialitate altemanta cu stimularea microajustarior posturale prin
a?ezci}-ii trebuie sa influenteze decizia. Este, de regula, indicata
inipingeri pe aponevrozele transverse (Dolto), pare una din justificarile in
plasaiea unei peme sub coapse, ridicarea platanului mobil al mesei,
alegerea pozitiei a§ezate.
cu u§oara senzatie de intindere la nivelul genunchiului §i a
membrului inferior, in general.
• Pozitia genupectorald - De asemenea, grefata pe o postura cifozanta
sau un exercitiu activ, masajul din aceasta pozitie vizeaza alungirea
aponevrizelor musculaturii lombare.
53
• Decubit dorsal - Masajul ia fonna unei procediiii decontiacturante <* Masajul zonelor de insertie ' ^ ' •' -
musculare, asociat sau nu unei bascuiari pasive a bazinului, urmarind Reprezinta aportui eel mai Ijogat la tehnicilor de masaj. la nivelul
decontractunu-ea-relaxaiea. ptinclelor dureroase care permanentizeaza inhibitia rellexa a mii§chilor
rcspuiisabili de ortostatism si de cinetica bazinului. Afcctarea
obturalorilor §i a piramidalului la pacientul candidal la co.xartroza,
11.6. M A S A J U L R E G I U N I I P E L V I N E inliibarea lor la pacienttil operat (osteotomie. ailroplastie), degenerescenta
lor in coxartrozele iivansate stint tot atatett argtimente picdand in favoarea
Asezarea si alegerea tehnicilor raspunde polarizarii - pe .sold ,sau pe tehnicilor vizand normalizarea activitfitii receptorilor tendinosi si
segmentul Iombar - al tratamentului. ligameiitari.
• Decubit ventral - Accesul bun la fetele posterioare §i laterale, • Decubit lateral - Acea.sta pozitie poate tl adoptata pentrti tin pacient
stabilitatea pacienttiltii fac din aceasta pozitie alegerea de baza pentru care nu suporta dectibittil ventral, sau la care masajul se insera intr-o
masajul pelvin. Modal itatile de a^ezare sunt identice celor descrise la sec\eiila sau alterneaza cu contractii musculare §i mobilizare. Pozitia
masajul regiunii lombare. pune in addtictie coapsa opusa sprijinului. In caz de durere, este
eficienta 0 perna mare §i groasa intre gambe.
•> Masajul planurilor cutanat . j / aponevrotic
Este interesant de observat ca infiltratele celular.^ algice exprima • Decubit dorsal - Masajul unui operat recent nu permite |5ozitiile
mai frecvent un contlict Iombar decat o problema legata de §old; proiectia anterioare. Se impune i n plus plasarea unei perne sub genunchi, i n
acestora se va face mai jos, la nivelul coapsei §i chiar a genunchiului. caz de flexum dureros. ,
Masajul acestei zone impune masetirului sa lucreze cu o priza largd
pentru a evita echimozele: pensa intre pulpele degetelor al 2-lea, al 3-lea,
al 4-lea §i al 5-lea de o parte. §i podul palmei de cealalta parte; sati intre 11.7. M A S A J U L A B D O M E N U L U I
podurile palmelor ambelor maini. Cu aceste prize, se realizeaza pliiiri
riilate care se propaga de la marginea osoasa a bazinului spre marele Practicarea sa este considerata clasica, datand din perioada in care
trohanter, urmand fibrele i n evantai ale fesierului. Nodulii, zonele masajul era privit mai mult din perspectiva igienica decat terapeutica.
indurate vor fi ..malaxate" energie intre police §i pulpa celorlalte degete, Astazi, cu siguranta este cu mult mai putin prescris, din pacate. mai ales
cu exceptia celor situate imediat sub creasta iliaca (..nodulii Copeman"), pentru varstnici, la care poate deveni cu adevarat util. Cei mai adesea se
care necesita manevre mult mai prudente, putand determina reactii foarte prescrie pentru efectele viscerale - probleme legate de cicatrici post-
dureroase. laparotomie, probleme de dinamica viscerala etc. Actiunea masajului :
asupra ptozelor §i anomaliilor secretorii se e.xercita mai ales prin.
' <* Masajul muscular intemiediul netezirii (effleuraj) efectuat, pe zonele de hipoestezie cutanata
Frecventa ingro§are a stratului adipos impune adesea o priza la peretele abdominal (vezi tehnica Grossi). Impactui asupra constipatiei
digitala foaite profunda §i presiuni ptiternice. Suprapunerea celor doua este mai sigur i n formele atone decat Tn cele spastice. In cazul
maini. folosirea punmului sau cotului pennit accesul la mu§chii bradikineziilor veziculare, tehnica se hazeaza pe triada: manevre cu efect i
peritiohanterieni. mecanic - drenaj portal - manevre reflexe pe dermatomul corespunzator. i
Masajul abdominal de apel, urmarind facilitarea circulatiei dei
intoarcere. atat venoasa, cat §i limfatica. pastreaza actualitatea §1 astazi. ;
54
A b d o m e n u 1 - uniiariin celo 9 cadraiic + cele 2 pic.xiiri • inlestinul subtire - netezire circulara + framantare
nei'voase: pcriombilicala + presiuni in cere complet + baterea (lia§urarea);
•:• plcxiirile iicrvonse: • colon = presiuni alunecate sticcesive (colon descendent-
plexul solar - rol vasomotor visceral (cpigastic profund) traiisvcrs-ascendent) + IVictitini (din inspir profund) + framantare
• niasaj bland - reglare tonus vascular (tensiune arteriala, ritm ^ vibitijii +• batere;
cardiac) + contractilitatea & rtinclia organelor interne • vezica urinara:
masajul sedativ-calmant = neteziri + vibratii fine: • percutii (deschidcK reflexit - vezica neurogena);
• masaj energie - \asoconstrictie viscera ii'i • presiuni statice (iRieliune incompleta).
masajul stimulant = tVamantari i- tricliuiii + vibratii cnergicc;
/- plexul hipogastric - profund pelvin, greu de tibordat prin intisaj;
11.8. M A S A J U L M E M B R U L U I S U P E R I O R
•I* masajul de perete:
• sedativ ^= netezire (ovalara-eliptica / ascendenta, lenta) + W.^A. MASAJULREGWNIISCAPULARE
vibratii fine;
• stimulant = netezire circulaia profunda + presiuni Durerea, §i secundar, tulburarife troflce, constituie motivatiile cele
alunecate ovalare (regulariztirea presiunii sanguine mai frecvente pentrti masajul umajiiltii. Suspendarea omoplatultii de
intraabdominale) + tramantare profunda (+/- ciupiri) + frictiuni segmentul cervical, subordonarea jocalui omoplatului integritatii planului
(in sens orar) + vibratii energice; de alunecare scapulo-serato-toracic sunt datele biomecanice, pe care
trebuie sa le puna in evidenta ex(jlorarea palpatorie - §i, eventual,
manevrele terapeutice. Mobilitatea deosebita a timarului sugereaza
•> masajul visceral:
adoptarea de pozitii §1 tehnici de hicru, care sa favorizeze asocierea'
^ masajul profund global = presiuni alunecate (propulsarea masei
manevrelor sedative cu mobilizarea membiailui superior.
intestinale) + framantare + baterea (intensitate in
cre§tere)—^scade staza + scade atonia intestinala + cre§te
TEHNICA - I - - i i r ' • y f V ' .
peristaltismul;
>varianta = brasajiil abdominal (din ilanc in flanc);
<* Masajul in decubit dorsal •
> masajul pe organe - initierea = netezirea + framantari laterale (de
Ofera confortui propice relaxarii musculare, permitand mobilizarea
perete):
pasiva. Posturarea (tratamentul unmilui inghetat) este, de asemeni,
• sistemul port - presiuni alunecate (din diverse directii posibila in aceste conditii, scapula fliisi imobilizata de o chinga reflectata'
spre hilul ficatului, tot mai profunde); pe gamba contralaterala.
• ficatul - masajul pneumatic (indirect pe flcat) - cu
ambele maini (stanga spate + dreapta fata) = netezire + • Masajulin decubit ventral - ^ ' .s;
framantare + presiuni + vibratie (respiratie de tip abdominal); Se poate impune, daca durerea leste e.xclusiv posterioara (mu§chii.i
• stomac = netezire + presiuni alunecate profunde + angular, subspinos), sau daca deficiul scapularului se leaga de o^.
framantare + frictiuni (subiectui in decubit lateral stang) problema cervico-dorsala. Recducarea musculo-articulara poate fi astfel j
scop - intttiirea musculaturii + cresterea secretiei + accelerarea blocata de prezenta unor contractiffi dureroase la nivelul mu§chilori
evacuarii; trapezi. Pozitia membrului superior va fi aleasa in functie de toleranta s i '
56 57'^
de accesibilitatea pe care o olera lala de zonele tratate: bralul dc-a lungul B r a t u i - niasaj centripet
corpului. bratui atarnat in afara mesei (cu o perna nnca plasata intre fata <• tipuri de niasaj: :
anterioara a bratului §i marginea mesei va lace ca pozitia sa nu fie > netezire + presitini altinecate/ statice + framantare + batere;
inconfoilabila). Staza venoasa sati/.'ji limfatica conlraindica aceasta tiltima > tiijoara tractiune axiala —> rela.xare mti.sculara;
pozitie. atat pentru masaj, cat ^i pentru reedticare. > variante:
• masaj ascendent bimanual;
'> Masajul hi decubit lateral • mangaluirea,
Bralul pacienttilui inconjura colul masetirului. Aceasla pozitie se • rotatia —+ stimuleaza circulatia.
jiL^tifica in ftmctic de posibilitatile de mobilizare stib traclitine a.xiala
(decoaplare arliciilara). pe care le ofera. MASAJUL COTULUI
Pozitia a^ezatd S-a pastrat mtilta vreme tin tabu care iiiterzicea masajul cot
Utilizarea inasajului in secvente alternative cti ctJiitractia musculara datorita riscului calcifierii posttraumatice periarticulare: s t i ^
confera o pozitie de lucru comoda, cu conditia unei fi.xari bune a coiiiparativ al acestei complicatii iatrogene intr-o poptilatie
trunchiului. Pozitia a§ezata transversal pe scaun, cu fiancul opus in sprijin trauniatizati §i operati la cot, copii §i aduUi. nu par sa existe ni^
difereutd statisticd in frecventa de aparitie, fie ca pacientii au fost ma
pe spalarul scatinului, poate 11 o solutie btina.
fie ca nu. Este necesar sa se respecte fragilitatea locala, §i, de asemenqj
11 ni a r u 1 - zona deltoidiana + scapulara niciodata zona se respecte structurile din pliul brahio-antebrahitil, asemeni celor
a.xilara axila, spatiul popliteu, plitirile inghiiiale; din acest punct de vedere, cot tl
nu prezinta nici o interdictie speciala. f
<* tiputi de masaj:
r- framanlarea profunda cu .stoarcere + geltiire; La operati, o grija cu totui particulara trebuie acordata asupliza W
r- miscarea „de roata dintata" - cu palma circular / in spirala: cicatricilor, a caror evolutie fibroasa limiteaza libertatea functionala K
frictitmea antero-latero-posterioara (mai ales pentru capsula art. cotului. - . • ,r ?; j
scapulo-humerale in caz de capsulita) - orizontal / vertical / Cei mai adesea „maladia insertiilor" motiveaza la acest niv \
circular. masajul. Tehnicile de iiictiune transversala profunda reprezin i
particularitatea, putand fi efectuate de pacientul insu§i.
\l.%.2. MASAJUL BRATULUI -
C o t u I - masaj centripet [
Masajul maselor musculare ale lojelor anterioara §i posterioara - • netezire + presiuni alunecate / statice longitudinale + framantarea #
presiuni alunecate profunde §i framantarea prin torsiune - poate fi frictiunile paraolecraniene / capsulare + vibratiile;
executat din orice pozitie. Nu prezinta nici o ditlctiltate deosebita. • la final, ini§cari pasive + active, v . ^ . q *> WvS^
Masajul edemului bratului trebuie efectuat in pozitie declivci,
umartil fixat pe masa. bratui §i antebrattil membrului de tratat in USA. MASAJUL ANTEBRATULUI ^
continuitaie §i la zenit (pumnul la zenit). Daca masajul este cuprins intr-
un |)rogram de recuperare a mu§chilor periscapulari (marele dintat, Indicatiile musculare sunt indeosebi manifestarile niialgice
marele pectoral), se poate solicita pacientului sa-§i impinga bratui crampele/spasinele musculare legate de suprasarcina inecanica sau de wfL
\ertical, trecand prin inelul format de cele doua maini ale terapeutului. - . teren hiperexcitabil neuromuscular (crampa scriitorului). D i n punct d
vedeie tehmc, sc folosesc presiuni locale stalice, efectuate eel mai adesea s-a dovedit mai importanta, dar aceasta ar fl inoperanta, fara sensibilitatea
cu cele doua maini plasate in bratara, malaxand masele musculare pielii care joaca rolul detenninant.
alternativ, tara deplasarea lor longitudinala. Aceste constalari trebuie sa orienteze actiunea masetirului in
Indicatiile circtilatorii respecta tehnica deja pre/cntata legat de tratamentul mainilor posttraumatice sau postcbirurgicale, pe baza
tiriiiatoarelor prioritati:
edemcle membrultii superior.
• mana trebuie sa fie anodina; • /
A n t e b r a t n I - masaj centripet:
• edemul fetei dorsale a mainii face imposibila functionalitatea
• netezire iini / bimantiala + presiuni + framantare & stoarcere + flexorilor degetelor;
presiuni ..in bratara" + bateri.
• cicatricele transversale ale dosului mainii, tlbrozele „in stea"
11.8..5. MASAJUL MAINII SI PUMNULUI postcombustionale au acela.?i impact asupra prehensiunii;
• aderentele planului superficial la aponevrozele palmare, cicatricile la
Formula clasicti. care reduce mana la tin organ de prehensiune, nivelul eminentelor tenaia sau hipotenara. sau al pulpelor digitale
presuptine risctil unei atitudini mecaniciste a masetirului in fata detlcilelor antreneaza limitarea mobilitatii.
reeducabile ale mainii traumatizate. Acest punct de vedere clasic iVlasajul nu accelereazft prin el insu§i prizele cilindrice, dar actiunea
tirmare§te, in primul rand, paratnetrii obiectivi ca mobilitatea ailiculara §1 sa mecanica asupra edemului local, asupra aderentelor fibroase care
forta musctilara. antrenand tin rezultat care nti-l va satisface pe pacient, incarcereaza temiinatiile nervoase, va contribui pe plan psihologic la
indiferent de progresele cuantificabile realizate: i i va lipsi calitatea taclilci, indepartarea tendintei de rejet a mainii momentan neutilizabila. Este
tlira de care mana ramane ..oarba', inapta pentru functia sa de informatie. oportun, in aceste sitnatii, sa sugeram pacientului .sd-.yi trachicd senzatiile
Aici, mai mult ca altundeva, a face este subordonat lui a simli. Pielea pe masura derularii masajului: astfel, se va stabili existenta, mai mult sau
restului corpului este mult mai adesea atinsa decat sa atinga activ ea mai putin contestata senzitiv §i functional, al acestui segment al corpului
insa§i. a^a cum observa tllosoftil Jean Brun, aceasta senzatie constituind care este mana traumatizata.
tactul. Numai mana este organul autentic al tactului, adaptandu-^i
extemporaneu activitatea motoric in functie de infonnatiile senzitive, TEHNICA • V
creand prin aceasta o noua senzatie, depa§ind-o pe cea diiitai. In acest rol
de „informator", mana este singuiail organ senzitiv care nu trebuie fixat pe <• Mfina posUraumaticd, operatd, arsd
scheletul axial, putandu-se deplasa in cautarea infomiatiei. Precizia reclamata de manevre impune eel mai adesea un masaj
. Se §tie ca aria specifica de proiectie corticala a mainii este efectuat cu pulpele degetelor de catre maseur. Masa inusculara slaba a
remarcabil de intinsa. Tubiana a desenat o harta foarte semnificativa a segmentului tratat impune terapeutului sa flxeze cu o mana segmentul pe
inveli§ului cutanat al mainii: pe fata dorsaia, pielea este fina §i elastiea, care i l maseaza cu mana cealalta. In ciuda acestei stabilizari, o
pretandu-se la mi§cari de flexie ale degetelor §i ale pumnului. Pe fata componenta a mobilizarii segmentare, mai mult sau mai putin extinsa, se
palmara, unde este mai groasa, pielea este intarita de prezenta pemitelor asociaza constant actiunii tegumentare. Cei mai adesea acest element
fibro-adipoase ale eminentelor susceptibile sa se adapteze obiectelor dinamic, declan§and aferente proprioceptive, cu punct de plecare
apucate. Sensibilitatea (mai putin cea termica) la acest nivel este mult mai inusculo-tendinos, ligamentar, aponevrotic, se incadreaza in programul
dezvoltata decat pe fata dorsaia, favorizand acuitatea palpatorie §i terapeutic, fiind controlat de maseur.
adaptarea precisa a fortei de apucare la datele fiecarei actiuni. In cea mai Marea bogatie a acestei tehnici terapeutice este, din pacate,
mare parte a activitatilor vietii cotidiene, prehensiunea nu depinde decat iiitradiictibila in imagini: raportul volumetric intre suprafata masata §i
secundar de for\a musculaturii motorii a degetelor. Mobilitatea (in flexie)
60 61
volumele inipiicate, caracierui adesea siiicrocinctic iv.obiiizariior Feskf
provocate iui poate tl sui-prinsa in imagini. . " (!cte/irc + p:-v-:i«v)i olunecite + fi-amantarea (plan cu plan. p.;;ia
prolimzime) -A:;.!:; obezitate) + vibratii. •
<* Mana neiirofogicd " manevre speciale. . . .
In alingerile centraic Inpertonie piramidala. inasajii! mainii poa.le Aidculatia af.y'' said ' .
acccntiia spasticitatea. chiar daca esie bine locali/at asupra mu§ciiilor - vibratu uatcn; mi^cari pasive §i active;
antagoiii^ti ceior spaslioi: necesitalea fixarii mainii niasate poate declan^a ^ aboixi:
o reactie spastica, ia nivelul prizei asupra acesteia. In aiingerilc periieiice, M. la insertia muK'Jiiului croitor(pe partea sa interna);
singurul scop al masajului mainii este acelade a contribui la trolicitale pe b. intre (roh.anter-tuberozitalea iscliiatica.
parcursul procesului de remervare - ^ rsre'i viteza nu \ i i iiiiluentata de
m.'isaj. \\.9.\ COAPSEI
<" Malta rcuinatisniala In atingerile traumatice si degenerative aie .^olduiui si a
in PR, durerea .'ji jena functionaiia la nivelul mainilor fac pacientul genunchiului. ca §i in tirma interventiilor chirurgicale, se observa. «
sa solicite adesea masajul de la care acestea a§teapta o imbunataiire a •regula. o hipotrofie mr.sculara, adesea importanta. Hipotrof
mobilitatii. In fapt, reactiile netavorabile pot fl, uneori. mai iniportante cvadricepsultii este, pe buna dreptate, reputata, in mod deosebit, e.
decat efectele pozitive, chiar daca se adopia tehnici terapeutice e.xtrem de precoce si masivii. Durerea iimitand e.xercitiul activ. face ca masajul si;,
blande si priidenie. devinfi factorul de pregatire a terenului pentru recupctarea functionala. L:
traumatismele de genunchi. aderentele muschiuliii crural in parte^
P u m n u l - rafisaj cu policele: inferioara a diatizei femurale sau/si la capsula articulara constituie ttn
• netezire-r presiuni ..In bratara" frictii'.ni . ... fictor redutahii de limitare a (lexiei. in conditiile ?n caie posturile izolate
nu !)ot fi folosite (riscui riipturii brutale a aderentelor, insoiindu-se de
D e g e t e l e §i m a n a sangerare, la randul sau, generatoare de flbroza). Fibrcza suiira-rotuiiana.
masarea spatiilor incerosoase & mcbiiizariSe tendoanelor care insote^te artrozele femui\:>-pate!are sau femuro-tibiale blocand jocul
• netezire -! presiuni alunecate + framantarea profunda (bidigital - pe aparatului extensor, poate beneflcia si ea de masajul plirtii inferioare a
fata palmara) ^- ciupire (eminente) + iTicti'jTii (spatiile interosoase) coapsei. Contracturile, mai ales ;;!e adductoriior §i cvadricepsului.
" la final, mobiliz.ari constituie o alta indicatie clasica pentru masaj. Pe plan circulator,
insuficienta venoasa beneficiaza de un masaj e.xtins, in general preceds'
de im masaj de apel, efectuat ia nivelul abdomenului. Exi.stenta ulcereto
119. ]VL\SAJIJL MEIV'IBRULIJI INFERIOR • \ar'coase nu constiiiiie o contraindicatie, dar se contra indica toai
manexicle prea apasate, chiar §1 pe v.arice. Fata interna a coapsei poate 1
• In general: presiuni alunecate -f framantari profunde (bimanual / prin masata vigiii-os, dar evitand prizele pulpare prea apasate. Dui-enfa \
rasucire). -- nivelul trianghialui Scatpa poate evoca c hernie femurala: daca durere
• Manevre speciale: - ... . : . ; .... se cahnejza prin flexia pw-ird a coapsei pe bazin, tn tiinp ce flexia c7r//v>
" Radou - frictiune pe pliu ridicat; o accentueaza. e.ste obligatoriu sa sc renunte la masaj j i sa se solicit
• KamgrifT-frictiune cu fata dorsaia a pumnului. coiisultul medical. 1,,
6:
TEHNICA ligamentul cvtidricipital, tendoanele bicepsului §i ale mu?chilor „labei <
gasciT', fascia lala, ligamentele laterale intern §i extent, aripioarei-
• Decubit dorsal - Este pozitia de ba/A. eventual coniplelala de rotuliene, expansiunile va^tilor. Posterior, cresta poplitee lui trebuie
asezureci in declivilale a nienibiului inferior, in functie de indicatiile constituie o regiune tabu: Viel & Harichaux au demonstrat cii nia.sajul, ci
legate dc circulatic. conditia sa nu fie agresiv, ar ptitea ^\r trebtii sa se incadreze intr-un
program de actiune circulatorie. Prezenta unci hidartroze moderate nu
•:• Masajul planului superficial contraiiidica masajul, dar este bine sa se respecte fle.xuiiiul antalii!.
Intiltratul subcutantil poate sa aiba doar implicatii estetice. atunci spontan i n decubit dorsal, cu ajutorul unei peme.
cand se alia pe partile superioara ^ i mijiocie ale coapsei: in apiopierea
Lienunchiului. poate. dimpolrivrt. sa antreneze tin prejtidiciu functional. TEHNICA
" Masajul in (lecubit dorsal-ScvGiiUzeazhmtie'iplamii.
Masajul muscular
Presupune continuitate pe toata lungimea traiectului muscular. In *> Planul superficial (tegumente, aponevroze)
functie de situatia clinica. poate fi necesar. de ex.. masajul unui biceps Este foaite frecventa instalarea la acest nivel a inflltratelor.
femural de la insertia sa ischiatica (originea) (tehnica expusa aici paniculozelor etc., cu afcctarea aliinecarii a numeroase elemente tendi-
impretma cu masajul pelvin) pana la capittui sau de pe peroneu (insertia). noase §i liganieiitare care inconjura aparatul extensor al genunchiului.
Din perspectiva facilitarii neuro-musctilare. framantarea
<• Planul capsulo-ligamentar
transversala. manevrele de desprindere a corpului muscular de pe planul
subiacent dau cele mai bune rezultate. <• Planul tendinos
" Decubit ventral - ofera un control mai precis al manevrelor; se • Hidromasajul
adreseaza muschilor fetei posterioare a coapsei. Hipere.xtensia Algoneurodistroflile (distroflile simpatice reflexe) ale genunchiului
genunchiului se va evita. punand gamba in usoara flexie, sprijinind pot deveni de nepalpat, pentru o perioada mai Itinga sau mai scurta de
genunchiul pe o perna sau pe umarul maseurului. timp. Reactia buna pe care o au aceste cazuri la folosirea apei de mare
ealda, indica folosirea hidroiiiasajului sub fonna de du§ subacval cu apa
C o a p s a - *** nu tiiunghiul Scarpa de mare: masajul de apel pe coapsa, trecerile blande §i la distanta intr-un
• netezii-e + framantare (torsiune, mangaltiire) + vibratii + batere ritm monoton, i n jurul genunchiului (presiuni de cea 1 kg, timp de
10 minute). Aceasta tehnica poate fi aleasa §i in cazul hidartrozei, cu
rezultate excelente.
11.9.2. MASAJUL GENUNCHIULUI
G e n u n c h i u l - *** nu spatiul popliteu
Durerea §i redorile, mecanice sau functionale, care afecteaza • netezire + frictiuni (mai ales pe fundurile de sac) nii§cari pasive
artictilatiile femiiro-tibiala, femuro-patelara §i peroneo-tibiaia constituie §i active
indicatiile dominante ale masajului in aceasta zona. Accesibilitatea
numeroaselor elemente impoitante ale acestei articulatii atat de comple.xe \\.9.3. MASAJUL GAMBEI
permite o tehnologie locala mai bogattl decat cea folosita la articuiatia
coxo-femurala. Obiectivele potentiale ale masajului sunt elementele Numeroase indicatii se refera la deficittil circulatiei de intoarcere ^ i
refle.xogene care pot fl atinse prin manevrele manuale: tendonul §i trebuie avut in vedere §i impactui important al unui edem de gamba
asupra jocului tricepsului sural §i, inai ales, asupra flexorilor §i
64
65
extensorilor piciorului. Pentru toate aceste indicatii, masajul este necesar <• Programul circulator
sa se intinda pe toata lungimea nieml:)rului inferior, tara a se uita piciorul. fn afara masajului manual, presoterapia ~ care utilizeaza u;
Manevrele incep aproape de radacina membrului inferior, iientru a man^on pneumatic, care compriina ritmic segmentul gainbier, poate, d-;
iateresa gradat zone din ce Tn ce mai distale (vezi drenajul limfatic). Nu asemeni, sa lie folosita in astfel de cazuri. Masajul manual este superioi
trebuie sa se a§tepte un efect de lunga durata al acestui tratament. ci doar „masajului pneumatic", mai ales tinand cont de reactiile dureroase care
umil simptomatic: el va aduce cateva ore de confort. si se poate Integra in insotesc deficitele circulatiei venoase. Folosirea /)oziliilor declive ale
prosramul de recuperare functionala. Traditional, se executa folosind membrului inferior este eficienta asupra tiilburarilor predominant
continuu cele doua maini plasate ..in brtitara"', aceste manevre cu scop venoa.se, fata de cele limfatice.
circulator, mereu lente, ca^tiga in eflcienla. daca se introduce un interval Asocierea inasajului cu ini.^cdrile respiratorii (accentuand depresia
ele repaus de 10 secitnde, intre doua pasaje sticcesive. intratoracica care conduce inspiratia) lamane un adjuvant util.
Mai compatibile cu tehnicile pur locale, leziunile aparatului
musculo-tendinos pot reprezenta §i ele indicatii pentru masaj: rupturile • Hidromasajul - utilizand un jet de apa cu temperatura variind intre
partiale ale tendonului Itii Achile care determina frecvent aderente, care 15 §i 35°C (durata afuziunii reci de 3-4 ori mai lunga decat cea cu apa
afecteaza e.xtrem de mult alunecarea structurilor locale foarte comple.xe calduta) are o actiune benefiea, relativ trecatoare, dar reala.
(aponevroza intramtisculara a tricepsului). Aceste aderente pot fi
asuplizate prin masaj, in secvente alternative cu exercitiile active. In Gamba
categoria entorselor ligamentului lateral extern al gleznei, se gase?te • netezire + framantare (mangaluire) (posterior - stoarcere +
adesea si asocierea cu lezarea peronierilor laterali §i a tendoanelor lor, ciupire) + vibratii + batere , , .
leziuni care intretin o inhibitie neuromotorie, la randul ei, factor de • vaiiante: anterior / lateral (peronierii) / posterior .
recidiva.
K9A. MASAJUL GLEZNEI
TEHNICA :.
• Masfl/M/m</ecH6iY</orsa/-Presupune trei nivelede abord. Structurile anatoniice vizate sunt esentialmente ligamentare, cu o
larga preponderenta pentru fasciculul anterior al ligamentului lateral
<• Masajul superficial extern. In sechelele dupa entorse tibio-tarsiene apar, uneori, multe luni
Infiltratele se localizeaza mai ales pe partea superointema a gambei, sau muki ani dupa traumatism, persistenta unei dureri provocate de
la nivelul gemenului intern: le gasim, de asemeni, in jumatatea inferioara palparea marginii antero-inferioare a maleolei peroniere. M a i rar, insertia
a segmentului gambler, mai ales pe fata interna. N u trebuie cautate la astragaliana a aceluia§i fascicul este §i ea dureroasa, fapt relevat de masaj.
acest nivel efecte spectaculoase pe seama unor manevre prea energice, in cazul antecedentelor traumatice intinse, explorarea globala a insertiilor
caci fragilitatea vasculara este reala §i durerea la acest nivel poate ft foarte maleolare trebuie sa determine topografia masajului. N u este ie§it din
vie. comun ca §i fasciculele peroneo-calcanean §i/sau peroneo-astragalian
posterior sa sufere in egala masura.
<• Masajul musculotendinos
Combate contracturile fasciculare, redand libertatea fibrelor TEHNICA
musculare (prinse de ex., intr-un hematom, sau alta fonnatiune Tehnica eel mai des folosita la acest nivel este masajul transversal profund
compresiva). Cyriax, asociat cat mai precoce posibil, cu contractiile isometrice ale
mu§chilor stabilizatori ai gleznei.
66 67
Existenta edenuiiui gleznei impune folosirea masajului circular participa la echilibrul static §\, la mers, devenite anter: -
tilobal al membrului inferior, ;ji sugerca/a adesea folosirea hidromasajului inccrte.
cu jet de apa, gambele Hind imersale. In perspectiva detentei, eliberarea prin masaj si mobilizarea ttituror
elementelor (In mod obi§nuit ,,incarcerate" in Incaltaminle) dau o .senzatie
Glezna de relaxare, adesea surprinzatoare pentru omul modern, Inclinat
considere piciorul un segment departat al corpului, cu atribtilii marginale.
• netezire + presiuni + Irictiuni & mi§cari pasive §i active
Circulatia (le intoarcere
n.9.5. MASAJUL PICIORULUI
Aceasta se dovedejte a fi §i ea facilitata de efectele in acelasji timn
Piciortil constituie o zona particulara a organismuiui imtan. bogata
mecanice, dar leflexe ale masajului la nivelul „lalpii venoase" a iui
in reactii reflexe de toate tipurile. Obiectivele terapeutice ale masajului
Lejars. Dolto sugereaza, din aceasta perspectiva, eficienta presiunilor
pot fi multiple la acest nivel.
alunecate profunde §i a framantarilor locale pe pernita marginala externa
<• Aparatul locomotor a talpii. Harichaux ?i Viel, folosind determinarile Doppler, au infirmai
Se stie ca nou-nascuttil prezinta ~ tranzitoriu - un mers reflex, daca , dogma clasica, conform careia manevrele alunecate ar trebtii orientate de
este pus in sprijin plantar. La nivelul piciorului se gaseste „stai1erur' a la degete spre talon: este exact invers, masajul proximo-distal al fetei
numeroase scheme motorii si statice ale pozitiei oitostatice umane: In plantare, care s-a dovedit eel mai eficace pentru accelerarea intoarcerii
artroplastiile totale de §old, dupa desflintarea artrodezelor, schema uitata a venoase. Aceste doua precizari tehnice reunesc localizarea topografica si
pasidui posterior nu se regase§te - §i nu se pastreaza - timp indelungat secventa cronologica de aplicare In derularea pasului piciorului pe sol,
decat o data cu reprogramarea neuro-musculara a halucelui, indiferent de care ofera un masaj „autogen", cu conditia mersului cu piciorul gol.
starea muschilor extensori ai §oldului. Si masajul va juca, in reeducarea In ceea ce priveste ritmul manevrelor, experientele lui Harichaux §i
senzitiva a primei raze digitale a piciorului, un rol esential. Este vorba de Viel demonstreaza superioritatea manevrelor lente, separate de o pauzd
locul masajtilui piciorului In traumatologie §i in chirurgia membrului de 10 secunde, fata de presiunile alunecate clasice, aplicate prin
inferior, ca pregatire a recuperarii: a§a cum arata Dolto, mu^chii lungi, intennediul ini§carilor alternative ale celor doua maini, fara intercalarea
care vin din zona gambei, sunt, din punct de vedere functional, mai de pauze.
volitionali, in vreme ce mu§chii intrinseci - cei pe care masajul i i va
stimula - sunt raspunzatori de cihemetica piciorului, fiind capabili de <• Alte efecte neurovegetative
auto-ajustarea caracteristica echilibrului static §i dinamic reflex (dotarea Mai ales la nivelul tractultii digestiv, dau valoare sporita masajului.
lor cu fusuri neuromusculare este de altfel, dupa Dolto, superioara Dovada, bogatia cartografica a piciorului In materie de acupunctura §i
muschilor de origine gambiera). reflexoterapii diverse. Maseurul poate fi dezorientat de complexitatea
Acest fapt iinportant se regase§te in reumatologie, unde, de datelor (topografie simetrica in acupunctura, lateralizata asimetric in
asemeni, trebuie sa fie respectata o abordare prudenta a piciorului. In diverse tehnici de reflexoterapie, neconcordanta punctelor de stimulare In
patologii, cum ar fi poliartrita reumatoida. tinand cont de posibilele reactii diverse sisteme §.a.). Semnalam amploarea reactiilor neurovegetative
inflamatorii. La coxaitrozici, dimpotriva, masajul ante-piciorului consecutive inasajului profund al pulpei halucelui stang: pana la stari de
faciliteaza intretinerea - sau recuperarea, in caz de aitroplastie totala - a prostratie, reactie subcatartrica §.a.
pasului posterior. Pentru persoanele varstnice, sau la subiectii de toate .
vai'stele, care au fost sedentare timp indelungat, masajul piciorului are
efect uneori spectaculos prin reactivarea coordonarilor musculare care
68 . 69