LUCRAREA CS 2 JOFAZAT BIALTERNANTA IN PUNTE REDRESORUL MON COMANDATA 1. Obiectul lucrarii sor monofazat bialternantA in punte cu tiristoare, In cadrul lucrarii se studiaz4 un redre: prezentata in fig. 1. deci comandata. Schema sectiunii de forja a redresorului este Fig. 1. Sch ig ema de fortd a redresorului monoafzat bialternanfa in punte comandatd, ‘Schema conjine tiristoarele 7, (k=1+4), sigurantele ultrarapi pig Mneava cotena (RC, RG) si Smears ee : ee oma ce determina amorsarea tiristoarelor. Fiecare ‘t : fe ee a ie is 2 sunt comandate simultan 7, si %, respectiv 7. cara Berane Srp conectate in secundareletransformatoarelor dei aa LG a APRS Sree ater eats liristoarelor, nee ut iperioada a tensiunii de alimentare uy conduc cai cele aflate in bratele opuse ale puntii (7; cu 7, respecti SHES ae forma de undé a tensiunii redresate uy la ication Rie 23 Te. In fig. 2 este prezenata rezistive, respectiv rezistiv-inductive si un unghi de eeu Sa iristoarelor.Wy Sarcina R > Ud wt Sarcina RL! “oTI, 12 A wl fs 8073, 74 wot ow 4 ot Fig. 2. Tensiunea redresata la curenti mici (in gol) si tensiunile de comandd u,. Intarzierea o a impulsurilor de comanda w, este reglabila fatA de trecere» orin zero a tensiunii de alimentare up intre 0 gi 180 grade electrice, dar defazajul dintre impulsurile celor > ramuri se men{ine mereu 180 grade electrice. Modificarea intarzierii impulsurilor de comanda, deci a unghiului de comanda (reglaj) al redresorului se face dintr-un potentiometru aflat pe panoul frontal al redresorului. Tensiunea redresata in gol pentru unghiul de comanda «, se calculeaza cu relatiile: — _7 I+cosa Tan = Uso Tig, =T 49008 pentru sarcina rezistiv-inductiva, Q2) pentru sarcina rezistiva qa unde Typ = 292U2, Up fiind valoarea efectivé a tensiunii de alimentare (secundare). xii a isticile de ‘ Performantele redresorului se definesc prin caracteris' le reglaj T= (0); apn Bertie externe Ty = Sly const de curent alternativ. Caracteristicile pe partea de c si caracteristicile pe partes const surent alternativ sunt caracteristicile redresorului Privit ca sarcina alimentat4 de la refea. Tensiunea de alimentare 2 redresorului Ge ee dar curentul absorbit este nesinusoidal. Influenja redresorului asupra rejele! $1 caractervzarea regimului deformant care apare se face prin urmatorii parametri: - puterea aparenta absorbita de redresor: @B) S=Uyh, ~ factorul de putere al redresorului: Pe eeein (4) tas - componenta activa a curentului absorbit: tp ee (5) la U . - puterea furnizatd pe partea de curent continuu: Py =U gl (6) - randamentul redresorului: =fa aM n= P ; Calitatea tensiunii redresate se apreciaza cu ajutorul factorului de ondulatie: ky =F -1, (8) unde ky Ue. este factorul de-forma. ante Blocul de comanda care furnizeaza tensiunile 4, transformatoarelor de impuls. Tr si Try este realizat cu tranzistoare. Schema lui functionala este prezentata in fig. 3, iar formele de unda in diverse puncte ale schemei functionale in fig. 4. BSTC STC1}STC2) i Separator }<>) si formator de impulsuri Fig. 3. Schema functionala a blocului de comanda, Blocul de comanda conjine blocul surselor de STC1 si STC2, un generator de tensiune liniar y: de im i fonts ‘ Modificarea unghiului de comanda prulags Si doua circuite de derivare CD. referinj U,, a comparatorului, tensiune furnizata de panoul frontal al redresorului.d A ot intre 5-10 _ e . ot aE ee _—_—_I1____I1_ _, f wt intre K si P laT1 » at intre K si P g la T3 kk —_____-k___, Fig. 4. Forme de unda caracteristice functionatrii blocului de comanda. Comparatorul livreazA un semnal la iesire ori de cfite ori nivelul tensiunii liniar variabile depseste nivelul tensiunii de referinta U,, (fig. 4c). Separatorul si formatorul de impulsuri furnizeazi la iesirile sale separat impulsurile corespunzatoare semialternan{elor pozitive (fig. 4d) si semialternantelor negative (fig. 4e) ale tensiunii up. Circuitele de derivare CD prelucreaza semnalele inainte ca ele sa fie transmise spre primarul transformatoarelor de impuls 77 si 7m (fig. 4f si g). 2. Descrierea montajului Se va executa montajul din fig. 5.Fig. 5. Schema de montaj pentru studiul redresorului monofazat bialternanja In punte comandata. In cadrul montajului s-au facut notatiile: e Aj, 4p - ampermetre feromagnetice; A3 - ampermetru magnetoelectric; 1 Vg vol feromagnetice; V3 - voltmetru magnetoelectic; W - wattmetru electrodinamic; DT - divizor de tensiune; OSC - osciloscop catodic. Vy, V4 voltmene 3. Chestiuni de studiat Se vor studia: 3.1. Modul de functionare al schemei de comand. 3.2. Caracteristicile de reglaj ale redresorului One, = f(a); pentru. sarcing a st rezistiva R si pentru sarcin& rezistiv-inductiv’ RL. Datele objinute din mAsurdtori si rezultatele calculate se vor trece in tabelul 1. 3.3. Caracteristicile externe Uy = ia) pentru sarcina rezistiva R si pentru sarcind rezistiv-inductiva RL. 3.4. Caracteristicile redresonului pe partea de curent altemnativ si regimul deformant. Datele objinute din masurdtori la punctele 3,2, 3.3 si 3.4 si rezultatele calculelor se vor trece in tabelul 2. 4. Modul de experimentare 4.1. Avand in vedere cele expuse la punciul 1, se y if a ” ‘or te as puncte ale blocului de comands cu ajutorul osciloscopului eatodie a conse ee conectale labore pe panoul rontal al,redresorului,snumerele de oye een ne ae care rebuieseefectuate masurtor find artate i fig. 4 ordine ale bomnelor inte Se va reprezenta grafic pe hartie milimetrica wenul e ; x 4 tiristorului 7, evideniiindu-se amplitudinea, durata Hee de rnp de. comand aplica! Schema electricd detaliatd a blocului de comanda si modul ef aa ee Sutter de comand anexa 1. Ci de functionare sunt prezentate in4.2. Caracteristicile de reglaj Ugq = f(a) Ip-conse S€ VOF ridica, atat pentna sarcina revistiva, cAt si pentru sarcina rezistiy - inductiva la un curent de sarcina cit mai tic posibil tru a avea in redresor caderi de tensiune cat mai mici. Curentul de sarcina se mentine Fonstant pentra toate valorile unghiului de comanda la care se ridica caracteristicile. Unghiul & se masoara pe ecranul osciloscopului in momentul cAnd se vizualizeaza tensiunea uy. facindu-se apoi conversiunea ms— grade electrice, avand in vedere ca frecventa tensiunii sy este SOHz. Datele se trec in tabelul 1. Pentru sarcina rezistiva, inductivitatea L este scurcircuitata. Pentru diverse valori ale unghiului de comand’ o (reglabil cu ajutorul potentiometrului de pe panoul frontal al redresorului), cuprinse intre 0° si 180" electrice se citesc indicatiile voltmetrelor 13, 13, V4 si ampermetrului 3. Datele se trec tot in tabelul 1. Tensiunea redresat in gol pentru unghiul de comand’ a. Ujq. se calculeaz’ in functie de natura sarcinii cu relatiile (1) sau (2). Valorile obtinute se trec tot in tabelul 1 si se compara cu cele masurate. Caracteristicile de reglaj se reprezinta grafic. De asemenea, se vor reprezenta grafic pentru 2 yalori ale unghiului de comand’ ©, tensiunea redresata uj $i tensiunea la bornele tiristorului 7}, masurate cu ajutorul osciloscopului. Se vor explica formele de unda obtinute. 4.3. Caracteristicile exteme Oy = f(/,)) se ridica regland curentul de sarcind ‘a=const Jy si mentinand constant unghiul de comand’ ct. Ele se vor ridica pentru 2 valori ale unghiului de comand ot, intai pentru sarcina rezistiva si apoi pentru sarcin rezistiv- inductiva. Reglajul curentului J, se realizeazA modificdnd valoarea rezistentei reostatului R. Nu se va depasi curentul maxim admis de reostat (de obicei 4A cu ramurile conectate in paralel). Datele se trec in tabelul 2. Se reprezinta grafic caracteristicile externe. 4.4. Pentru a evidentia in plus caracteristicile redresorului pe partea de c.a. si puterea reactiva absorbita, fata de rezultatele obtinute in urma calculelor facute pe baza datelor de la punctul 4.3 se mentine constant puterea continu’ Py = Uy/y pentru 4 valori ale unghiului & modificdnd curentul de sarcina J, cu ajutorul reostatului R. Masuratorile se vor face pentru sarcina rezistiva si rezistiv-inductiva. Datele se trec in tabelul 2. Calculele se fac cu ajutorul relatiilor (3)+(8). Se reprezinta grafic variatia cos@ = f(a) si formele de unda ale tensiunii gi curentului pe partea de c.a. a redresorului.. 5, intrebari recapitulative 5.1. Explicati modul de functionare al redresorului monofazat bialternanta in punte, comandabil si formele de unda din fig. 2 5.2. De ce pentru o sarcind rezistiv-inductiva tensiunea redresata poate lua si valori instantanee negative? 5.3. Care sunt cauzele care determina o caracteristicd de sarcina cazatoare? 5.4. Cum se explica faptul ca pe masur ce se creste unghiul de comanda, factorul de putere scade? 5.5. Cum poate fi jmbunatatit factorul de putere al unui redresor coman 5.6. Poate functiona un redresor comandabil cu dioda de regim liber in regim de invertor? 5.7. Explicati principiul de functionare al dlocului de comanda. yMarini mire ‘Marin calcuae a cosy, «| Mae" Tiocor a TACs Tad Ta Endl Mi = a 4 | sthAnexa I Schema electricd a blocului de comand este dati in fig. 6. Pentru urmérirea funcjionarii ei, in fig. 7 sunt date variajiile potentialelor in diferite puncte de interes ale schemei. Transformatorul de alimentare Tr furnizeazA in secundar doua tensiuni alternative de 11,5V si 23V gi, printr-un redresor, tensiunile continue de +22V gi -9V. In punctul (a), in baza tranzistorului Jj, se aplic& alternantele negative ale tensiunii de referin{4 (11,5V). Emitorul Ini este legat la -9V. fn functie de cum este potenfialul bazei fata de -9V, 7; se blocheaza sau se satureaza. In momentul f, cfnd potentialul bazei lui 7; devine mai mic deci cel al emitorului, acesta se blocheazA si condensatorul C; se incarca prin Ry cu © constanta de timp t = RyC, = 0,046s. In momentul fp, 7; se satureaz& si C; se descarca prin Ry cw o constant de timp = RyC> = 68s. in momentul 45, ciclul se reia. In lipsa restului montajului, 1a bornele lui Cj s-ar obtine o tensiune in dinte de fierdstrau (linia punctat’ din fig. 7b). Prin intermediul diodei D, se compari potentialul punctului (b) cu tin potential continuu care poate fi reglat cu ajutorul potentiometrului R. In momentul in care potentialul punctului (b) este mai mare decat potentialul cursorului lui R, dioda D, se deschide si produce saturarea lui 73 (acest moment este marcat cu A in fig. 7b). In continuare, potentialul lui (b) ramAne constant pan’ in momentul ¢, cAnd devine nul. Acest moment coincide cu blocarea lui 7. Rezult’ c& momentul saturarii ui 7 poate fi reglat, in intervalul unei semiperioade, cu ajutorul potentiometrului R. In colectorul lui 7% (punctul (c)) tensiunea este dreptunghiulara, avand faza frontului posterior variabild (fig. 7c). Cu 7 se produce o inversare, adica in (f) se obtine o tensiune dreptunghiulara cu faza frontului anterior variabila. De remarcat ca unghiul dintre doua fronturi este constant si egal cu 180 grade electrice. Perechile de diode D3, Ds si Dg, Dg separa trenul de impulsuri. Daca in (e) potentialul este negativ, Ds se deschide transmitand potentialul negativ in (e). in acest interval de timp (aproximatiy 180 grade electrice) o blocare a lui 75 duce la transmiterea potentialului pozitiv (422V) in baza lui 7 (in (h)), care se satureaz’. Pe durata celeilalte semialternante blocarea lui 7% transmite potentialul pozitiv in (g) duciind Ja saturarea lui 7}. Potentialele in punctele (g) si (h), (fig. 7g si fig. 7h) sunt deja dowd trenuri de semnale dreptunghiulare avind fronturile anterioare cu faz variabila si defazate intre ele constant cu 180 grade electrice. In punctele 5 si 6 se vor masura potentialele din (h) si (g) (fig. 7). Tranzistorul 7% se satureazA cfind se satureaz’ 7, iar 7 cind se satureazi 7. Ca atare, colectoarele tranzistoarelor 7 si Tp vor avea potentiale identice cu cele din punctele 6, respectiv 5. Urmeazai apoi derivarea tensiunilor dreptunghiulare. De exemplu, pe ramura lui Tg: cind J se blocheazA, condensatorul C) se incarcd prin Rj si dioda Dy. La bomele transformatorului de impuls se va aplica numai cdderea de tensiune de pe D,, deci un semnal neansemnat. Apoi, cind 7g se satureaz’, Cy se descarca prin 7 si transformatorul de impuls. Curentul are forma de impuls, Ia fel si tensiunea la bomele secundarelor. In mod identic se intampla pe ramura lui 7p. Se observa ca blocul de comanda produce trenuri de impulsuri, variabile ca faz fala de tensiunea de alimentare, defazajul dintre impulsurile celor doua ramuri fiind de 180 grade elecirice. Intreruptorul K (fig. 6) poate introduce o rezistena fixa in circuitul lui R. Cu ajutorul lui K se limiteaza reglajul unghiului de comanda in regim de invertor intre 90 grade si 180 grade electrice.