MODUL 14 :NURSING GENERAL 1

AMG 1
PROF.URSU ROXANA

NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ

CIRCULAȚIE

1
 NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNA CIRCULAȚIE

RESPIRAȚIA

Respirația reprezintă nevoia fiecarei ființe umane de a capta oxigenul din

mediul inconjurator, necesar proceselor de oxidare din organism, și de a elimina
dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare .

Independenta in satisfacerea nevoii

- Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor

respiratori , de eficiența funcționarii lor .

Etapele respiratiei:

1) Ventilația reprezinta pătrunderea aerului incarcat cu oxigen și eliminarea aerului

incarcat cu dioxid de carbon . Are 2 timpi :

– inspirația

– expirația

2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in
capilarele perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele
pulmonare.

3) Etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi, si

dioxidul de carbon adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se
elimina .

4) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex .

Asistentul medical face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei .

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira:

1) Factori bilogici :

– vârsta – la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult.

– sexul – la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita maxima

, iar la barbati la limita minima .

– statura – la persoanele mai scunde , numarul de respiratii/minut este mai mare

decat la persoanele inalte

– somnul – in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in

timpul starii de veghe.

2
– postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul
respiratiei .

– alimentația – influentează menținerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza

buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori .

– exercițiul fizic – influentează frecvența respirației.

2) Factori psihologici :

– emoțiile – influentează frecvența și amplitudinea respiratiei

3) Factori sociologici :

– mediul ambiant – procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic

favorizeaza respiratia , iar mediul poluat influenteaza negativ respiratia

– climatul – caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigul-scaderea

frecventei , vantul perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei

– locul de munca – prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu

nefavorabil bunei respiratii .

Manifestări de independență :

– frecventa respiratiei reprezinta numarul de respiratii/minut si este influentata de varsta

si sex , astfel :

a) la nou-nascut – 30-50 respiratii/min

b) la 2 ani – 25-35 R/min

c) la 12 ani – 15-25 R/min

d) la adult – 16-18 R/min

e) la varstnic – 15-25 R/min

– amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la
fiecare respiratie .Deci , respiratia poate fi profunda sau superficiala.

– ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii ; deci , respiratia este ritmica.

– zgomotele respiratorii -respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita ; in somn

poate deveni zgomotoasa (sforait)

– simetria mișcărilor respiratorii- in timpul respiratiei (inspiratiei si expiratiei) ambele

hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare

– mucozități- mucoasa respiratorie este umeda , cu secreții reduse , transparente

3
– tusea = reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismului

Exista 3 tipuri de respiratie :

a) costal superior – intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei

toracice , datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei

b) costal inferior – intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice

c) abdominal – intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al

cutiei toracice .

Intervențiile asistentului medical pentru menținerea independentei in satisfacerea

nevoii :

– asistentul medical explorează deprinderile de respirație ale pacientului

– invată pacientul să facă exerciții respiratorii

– să facă exerciții de relaxare , fizice

– să adopte posturi adecvate care să favorizeze respirația

– invata pacientul să inlature obiceiurile dăunatoare cum ar fi : imbrăcămintea

strâmtă, tabagismul , mesele copioase.

Dependența în satisfacerea nevoii.

Probleme de dependență :

1) Alterarea vocii

2) Dispneea

3) Obstrucția căilor respiratorii

1) Alterarea vocii .

Surse de dificultate :

– procese inflamatorii la nivelul căilor respiratorii superioare : nas , faringe ,

laringe

– prezența alergenilor din mediul inconjurator

Manifestări de dependență :

– DISFONIE = raguseala , voce stinsa , aspra

4
– AFONIE = imposibilitatea de a vorbi

– Senzatia de sufocare

2) Dispneea = respiratie dificila

Surse de dificultate :

– boli ale inimii

– boli ale căilor respiratorii superioare

Manifestări de dependență :

– ORTOPNEE = pozitie fortata (sezand sau in picioare,cu trunchiul și capul

aplecate inainte cu sprijin în brațe), data de o respiratie dificila.Se adoptă pt.a permite
dilatarea toracelui.

– APNEE = oprirea respiratiei

– BRADIPNEE = reducerea frecvenței respirației

– TAHIPNEE = cresterea frecvenței respirației

– AMPLITUDINE MODIFICATĂ - respirație superficială sau profundă

– HIPERVENTILAȚIE = patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plămâni

– HIPOVENTILAȚIE = patrunderea unei cantități mai mici de aer in plămâni

– HEMOPTIZIE = hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la

plamani

– TUSE

– SPUTA

- Dispnee Cheynes-Stokes – respiraţie din ce in ce mai frecventa ,ajunsa la un grad

maxim,dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee,ciclul se
reia.Este întălnită în arteroscleroză cerebrală,accidente vasculare cerebrale,tumori
cerebrale.

- Dispnee Kussmaul – respiraţie în 4 timpi : inspiraţie – pauză, expiraţie-pauză, iar

mișcările respiratorii sunt zgomotoase.Este întâlnită în coma diabetică,hipertensiune
intracraniană.

- Dispnee Biot – ciclurile de respiraţie sunt întrerupte de apnee cu durata de 10 - 12sec;

reprezintă respiraţia agonică. Este întâlnită în stări comatoase,meningite.

- Dispnee Bauchut – ciclurile de respiraţie sunt inversate, inspiraţia prelungindu-se, iar

expiraţia devenind mai mică; este întâlnită la copii (bronhopneumonii), fiind însoțită de
cianoză şi bătăile aripilor nazale.

– Zgomote respiratorii . Sunt de diferite tipuri:

5
a) crepitante

b) romflante

c) sibilante

– CIANOZA = colorarea albastrui-vanata a extremitatilor (nas , buze , lobul urechii ,

unghii)

3) Obstructia cailor respiratorii .

Cauze :

– procese inflamatorii ale cailor respiratorii

– prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare

– deformari ale nasului

Manifestari de dependenta :

– secretii abundente nazale care impiedica respiratia

– respiratie dificila pe nas (bolnavul respira pe gura)

– EPISTAXIS = hemoragie nazala

– deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme

– stranut = expiratie fortata

– CORNAJ = zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta

– TIRAJ = depresiune inspiratorie (infundatura) a partilor moi ale toracelui, mai

ales supraclavicular , intercostal si epigastru

Intervențiile asistententului medical generalist

Obiective Intervenții autonome și delegate

1- asistentul medical indepartează

secrețiile nazale sau educă pacientul să-
și indeparteze secrețiile in batista
personala de unică folosinta
Pacientul să respire pe nas :
2- umezeste aerul din incapere

3- hidratează pacientul

4- administrează tratamentul prescris

6

Pacientul să nu devină sursă de infecție:
Pacientului să i se oprească epistaxisul in
timp de 10 min:
Pacientul să prezinte mucoase respiratorii
umede și intacte permanent:
Pacientul să înghită fară dificultate:
7
de medic
1- asistentul medical educă pacientul
pentru a folosi batista individuală de
unica folosintă, cum să folosească
scuipatoarele speciale , să evite
imprastierea secrețiilor nazale
1- asistentul medical asează pacientul
cu trunchiul usor aplecat ,face
compresie pe nara sâgerândă sau pe
ambele nări dacă hemoragia este
binazală,timp de 10 minute
2- aplică comprese reci pe frunte , baza
nasului sau ceafă
3- recomandă pacientului să nu-și sufle
nasul
1- asistentul medical umezeste aerul din
incapere
2- recomandă pacientului repaus vocal
absolut
3-învată pacientul să utilizeze
comunicarea nonverbala
4-educă pacientul să facă gargară cu
soluții antiseptice
5- se hidratează pacientul cu lichide
1- asistentul medical intrerupe
alimentatia solida
2- instituie alimenție semisolidă și
lichide calduțe
3- recomandă pacientului să facă
gargară cu soluții antiseptice
4- administrează medicația prescrisă de
 medic

1- asistentul medical pregătește psihic

Pacientul să fie echilibrat psihic permanent: pacientul in vederea efectuării oricarei
tehnici

1- asistentul medical educă pacientul să

evite schimbările bruște de temperatură

2- să evite locurile aglomerate

Pacientul să prezinte sau să capete

1- asistentul medical invată pacientul să
rezistență la infecții
tușească, să expectoreze și să colecteze
sputa

2- umezeste aerul din incapere

3- aspiră secrețiile bronșice , dacă este

cazul

4- invată pacientul să adopte o poziție

Pacientul să prezinte căi respiratorii care să favorizeze respirația
permeabile permanent:
5- invață pacientul să efectueze exerciții
respiratorii

6- educă pacientul să renunte la

obiceiurile dăunatoare

7- administrează medicația prescrisă de

medic

Exemple de diagnostice de nursing (de ingrijire) - PES :

1. P= alterarea vocii

E= din cauza procesului inflamator de la nivelul laringelui

S= manifestată prin afonie

8
2. P= dispnee

E= din cauza procesului inflamator de la nivelul faringelui

S= manifestată prin tahipnee și tuse

3. P= obstrucția căilor respiratorii

E= din cauza procesului inflamator de la nivelul nasului

S= manifestată prin secreții abundente nazale

CIRCULAȚIA

CIRCULAŢIA - este funcția prin care se realizează mișcarea sângelui în interiorul

vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive și
a oxigenului in țesuturi, dar și transportul produsilor de catabolism de la țesuturi
la organele externe.
Un rol important il dețin sângele și limfa, cuprinse in sistemul circular,și inima,
in condiții de integritate anatomică și funcțională.
!!!Asistenta medicala supraveghează circulația prin urmarirea pulsului și a
tensiunii arteriale.!!!

I. Independența în satisfacerea nevoii

a) PULSUL - Reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, care se comprimă pe un

plan osos și este sincronă cu sistola ventriculară.
- Pulsul ia nastere din conflictul dintre sângele existent în sistemul
arterial și cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizează prin
destinderea ritmică a arterei.
Factorii care influentează pulsul:
> Factori biologici:
- Vârsta - la copilul mic frecvența este mai crescută decât la adult, de asemenea la
vârstnici
- Inalțimea corporală - persoanele mai scunde au frecvența mai mare decât cele înalte.
- Somnul - frecvența pulsului este mai redusă în timpul somnului;
- Alimentația - frecventa pulsului crește în timpul digestiei;
- Efortul fizic - determină creșterea frecvenței pulsului, care scade după încetarea
efortului.

> Factori psihologici:

- Emoțiile
- Plânsul - produc creșterea frecvenței pulsului
- Mânia

> Factori sociali:

- Mediul ambiant - prin concentrația în oxigen a aerului inspirat, influiențează
frecvența pulsului.

9
II. Manifestările de independenta

Reprezintă numărul de pulsaţii pe

minut:
Frecvența • La nou-născut - 130 -140
pulsatii/minut
• La copilul mic - 100 - 120 P/minut
• La 10 ani - 90 - 100 P/minut
• La adult - 60-80 P /minut
• La varstnic - peste 80-90
P/minut
Ritm • Pauzele dintre pulsații sunt egale,
pulsul este ritmic
Amplitudine • Este determinată de cantitatea de
(volum) sânge existent in vase;
• Este mai mare cu cât vasele sunt
mai aproape de inima;
• La arterele simetrice, volumul
pulsului este egal;
Tensiunea • Este determinată de forța necesară
pulsului în comprimarea arterei, pentru
ca unda pulsatilă să dispară;
Celeritatea • Reprezintă viteza de ridicare si
coborâre a undei pulsatile
Colorația • Colorația roz a tegumentelor
tegumentelor inclusiv a extremităților
• Tegumentele sunt calde

b) TENSIUNEA ARTERIALA- reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant

asupra pereților arteriali.

Factori care determină tensiunea arterială:

- debitul cardiac
- forța de contracție a inimii
- elasticitatea și calibrul vaselor
- vâscozitatea sângelui

Factorii care influențează tensiunea arterială:

 Factori biologici:
-Vârsta - tensiunea este mai mică la copii și crește pe masură ce înaintează în
vârsta; se stabilește la adult și crește ușor la persoanele vârstnice.
- Somnul - tensiunea arterială este mai mică în timpul somnului
- Activitatea - diurnă produce o creştere a tensiunii arteriale, de asemenea,
efortul fizic produce creşterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile inițiale
după încetarea acestuia

10
  Factori psihologici - emoțiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea
tensiunii arteriale;

 Factori sociologici - climatul: frigul produce vasoconstricție, deci crește

tensiunea arterială; caldura produce vasodilatație, deci scade
tensiunea arterială;

Manifestarea de independență

Vârsta T.A max T.A min

1 - 3 ani 75-90 50-60 mmHg
4-11 ani 90-110 60-65 mmHg .
12-15 ani 100-120 60-75mmHg.
Adult 115-140 75-90 mmHg.
Varstnic Peste 150 Peste 90 mmH g .

Tensiunea maxima se obține în timpul sistolei ventriculare;

Tensiunea minimă se obține în timpul diastolei
Tensiunea diferențială reprezintă diferenta tensiunea maxima si cea minima
T.A dif.=T.A. max. 140 - T.A.min 80 = 60 mm Hg
Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min: T.A.min = T.A.max / 2 + 10 sau
20 mmHg

Intervențiile asistentului medical pentru menținerea independenței

circulației sanguine
• Educă pacientul:
- Pentru asigurarea conditiilor igienice din incăpere
- Să-și mențină tegumentele curate, integre
- Să aibă o alimentație echilibrată, fără exces de grăsimi, de sare
- Să evite tutunul
- Să evite sedentarismul
- Să poarte îmbrăcăminte lejera, care să nu stanjenească circulația
Dependența în satisfacerea nevoii

Surse de dificultate:

> De ordin fizic - alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi,

obstructii arteriale, supraincalzirea inimii.
> De ordin psihologic - anxietatea, stresul, situatia de criza
> Lipsa cunoasterii - cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre
sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare.

Manifestări de dependentă:
>Tegumente modificate:
- Reci,palide, datorita irigării insuficiente a pielii;
- Cianotice - coloraţie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii

11
> Modificări de frecvență a pulsului:
- Tahicardie - creşterea frecventei pulsului
- Bradicardie - scaderea frecventei pulsului;

> Modificari de volum al pulsului

- Puls filiform- cu volum foarte redus, abia perceptibil;
- Puls asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice

> Modificari de ritm al pulsului:

- Puls aritmic - pauze inegale intre pulsatii;
- Puls dicrot - se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza;

> Modificari ale tensiunii arteriale:

- Hipertensiune arteriala - T.A. creste peste valorile normala;
- Hipotensiune arteriala - T.A. scade sub valorile normale;

> Hipoxemie - scăderea concentrației de oxigen din sange;

> Hipoxie - scăderea concentrației de oxigen din țesuturi;

Intervenţiile asistentului medical

Obiectiv - Pacientul să prezinte circulație adecvată

Intervenţii autonome și delegate

Asistentul medical învață pacientul:

• Să întrerupă consumul de tutun

• Să aibă o alimentație bogată in fructe și legume;

•Să reducă grăsimile și sarea din alimentație;

- Administrează medicația prescrisă

- Urmarește efectul medicamentelor

- Aplică tehnici de favorizare a circulației: exerciții active, pasive, masaj.

Exemplu de diagnostic de nursing (de îngrijire) - PES:

P= circulație inadecvată
E= din cauza alterării pereților arteriali
S= manifestată prin hipertensiune arterială (HTA)

12
 MĂSURAREA ȘI NOTAREA RESPIRAŢIEI

Definiţie: Respirația este funcția și capacitatea vitală a organismului de a asigura :

- oxigenul necesar metabolismului celular și

- eliminarea dioxidului de carbon rezultat din metabolism.

Scopul măsurării respiraţiei:

- constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului;
- aprecierea evoluţiei bolii;
- recunoaşterea complicaţiilor;
- prognosticul bolii.

Pregătirea materialelor
- ceas cu secundar;
- pix verde sau albastru
- foaie de observație,de temperatură.

Pregătirea pacientului
- Se aşează pacientul în decubit dorsal sau sezând.
- Nu se anunţă bolnavul! Altfel se poate modifica ritmul respiraţiilor şi nu se
mai obţin valori reale.
- Se preferă perioada de somn a bolnavului.

Efectuarea tehnicii
- Se numără frecvenţa mişcărilor de respiraţie timp de 1 minut:
- fie urmărind mişcările cutiei toracice;
- fie aplicând palma pe torace.

- În mod normal măsurarea respiraţiei se face dimineaţa şi seara.

Notarea grafică
- Valorile obţinute se notează pe foaia de temperatură:
 1 pătrăţică = 1 respiraţie – la adulţi;
 1 pătraţică = 2 respiraţii - la copii.

- Se notează grafic pe foaia de temperatură cu un punct de culoare verde care se

uneşte print-o linie cu punctul corespunzător valorii anterioare.

Interpretarea rezultatelor
Frecvenţa mişcărilor respiratorii variază în funcţie de : sex, vârstă, poziţie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn.
- În stare fiziologică normal curba respiraţiei merge paralel cu cea a temperaturii
şi a pulsului.
- În stare patologică se înregistrează dispnee = respiraţie dificilă:
Polipneea (hiperpneea) - este dispneea ce se caracterizează prin accelerarea
ritmului respirator.
Tahipneea - frecvenţă respiratorie crescută.
Bradipneea - diminuarea frecvenţei respiratorii.

Apneea - oprirea respirației.

13
 MĂSURAREA ŞI NOTAREA PULSULUI

Pulsul = expansiunea ritmică a arterelor care se comprimă pe un plan osos

şi e sincronă cu sistola ventriculară.
 Pulsul arterial poate fi definit şi ca unda de şoc percepută la palparea unei
artere superficiale, comprimată incomplet pe un plan rezistent.

Scopul măsurării pulsului:

- obţinerea de informaţii privind starea anatomo – funcţională a inimii şi vaselor
de sange

Pregătirea materialelor:
- ceas cu secundar sau cronometru;
- pix roşu;
- foaie de observație,de temperatură.

Pregătirea pacientului:
a.psihică
- Se anunţă bolnavul că i se va măsura pulsul;
- Se explică bolnavului modul de măsurare; ţinem cont că o stare emotivă creată
de necunoscut poate modifica valorarea pulsului.

b.fizică
- Pacientul va fi aşezat în decubit dorsal sau sezând şi lăsat în stare de repaus
fizic şi psihic 10 minute.

Loc de electie: Arterele de unde se poate măsura pulsul sunt:

- artera carotidă;
- artera radială ;

- artera cubitală;
- artera humerală;
- artera femurală;
- artera poplitee;
- artera tibială;
- artera pedioasă;

Executarea tehnicii:
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun;
- Cea mai folosită metodă e metodă palpatorie cu numărarea pulsaţiilor pe timp
de 1 minut.
- Se reperează şanţul radial pe extremitatea distală a antebraţului, în continuarea
policelui;
- Se fixează vârfurile degetelor palpatoare pe traiectul aerterei şi cu ajutorul
policelui cuprindem antebraţul la acest nivel;

14
 - Se exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi se
percep zvâcniturile pline ale pulsului.
- Se numără pulsaţiile urmărind ceasul timp de 1 minut.

4. Notarea valorilor în foaia de temperatură

- Se notează astfel:
1 pătrăţică = 4 pulsaţii , cu un punct roşu.

5. Interpretarea frecvenţei pulsului

- puls tahicardic în: ortostatism, efort fizic şi psihic, emoţii puternice, în cursul
digestiei;
- puls bradicardic în : decubit, stare de repaus, linişte psihică şi fizică:
Variaţii patologice ale calităţii pulsului
- frcvenţa - puls tahicardic şi bradicardic;
- ritmicitatea - puls ritmic sau aritmic;
- amplitudinea - puls cu amplitudine mică, filiform sau puls cu amplitudine
crescută;
- volum (tensiunea) - puls dur sau puls moale;
- celeritatea -
 puls săltăreţ (creştere rapidă a tensiunii urmată de o cădere bruscă) sau
 puls tard (cădere lentă).

 Pulsul se măsoară dimineața și seara sau după cum stabileşte medicul.

 Frecvenţa pulsului creşte paralel cu creşterea temperaturii astfel:
- la fiecare grad peste temperatura normală - creşte cu 8 - 10 puls./min.

15
 MĂSURAREA ȘI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE

Tensiunea arterială = presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor

arteriali.

Este determinată de :
- debitul cardiac;
- forţa de contracţie a inimii;
- elasticitatea şi calibrul vaselor de sânge;
- vâscozitatea sângelui.

SCOP:
- descoperirea modificărilor morfo-funcţionale ale inimii şi vaselor de sânge.

Pregătirea materialelor necesare:

- stetoscop biauricular;
- tensiometru cu
- manometru;
- manşetă pneumatică;
- tubulatură;
- pară de cauciuc cu supapă;
- pix roșu sau albastru;
- tampoane cu alcool sanitar;
- tăviţă renală;
- carnet individual;
- foaie de observație, de temperatură.
Materialele sunt transportate la locul examenului (patul pacientului);
Se controlează starea de funcţionare a instrumentelor şi aparatelor.

Pregătirea pacientului
a. Psihică:
- se informează bolnavul asupra scopului investigaţiei, a demersului şi a importanţei
acestui examen. Se linişteşte pentru a înlătura anxietatea şi stresul care pot modifica valorile
tensiunii arteriale.
b. Fizică:
- se aşează în decubit dorsal,semișezând sau șezând şi se lasă în repaus fizic să se
liniştească timp de 10-15 minute.

16
 Efectuarea tehnicii:
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun !
- Se dezinfectează membrana stetoscopului şi olivele;
- Se aplică manşeta tensiometrului pe braţ (de obicei braţul stâng);
- Fixăm membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei
penumatice ;
- Introducem olivele în urechi şi fixăm manometrul pe marginea superioară a manşetei
sau într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav;
- Cu ajutorul parei de cauciuc introducem aer în manşetă pt. a comprima artera până la
dispariţia undelor pulsatile;
- Decomprimăm progresiv aerul cu ochii pe manometru până când se aude zgomotul
prime unde pulsatile – tensiunea maximă.
- Memorăm valoarea tensională indicată de manometru şi continuăm decomprimarea
până la dipariţia ultimei unde pulsatile – tensiunea minimă.
- Se memorează şi a doua valoare tensională indicată de manometru;
- O tensiune corectă se verifică încă o dată;
- Se îndepărtează manşeta de pe braţ şi notăm cifric valoarea tensiunii în carnetul
individual alături de numele bonavului.
Tensiunea se măsoară în mmHg sau cmHg.

Reorganizarea locului de execuţie a tehnicii

- Aşezăm pacientul într-o poziţie comodă;
- Curăţăm membranele stetoscopului şi olivele cu alcool sanitar;
- Scoatem tot aerul rămas în manşetă prin decomprimare;
- Aşezăm tensimetrul şi stetoscopul pe tava medicală;
- Aruncăm tampoanele din tăviţa renală în cutia pătrată galbenă;
- Ne spălăm pe mâini cu apă şi săpun.

Notarea tensiunii
- notarea cifrică din carnetul individual se face grafic pe foaia de temperatură;
- pentru fiecare liniuţă = 1 unitate coloană de Hg.
Tensiunea sistolică se notează printr-o liniută roșie deasupra şi tensiunea diastolică
printr-o liniuţă roșie dedesubt. Spaţiul dintre cele 2 linii se haşurează.

Interpretarea rezultatelor

Pentru măsurarea unei tensiuni arteriale corecte se va folosi intotdeauna acelaşi aparat.
 Valorile tensiunii arteriale în condiţii fiziologice normale:

Valoare max. mmHg valoare min. mmHg Vârstă

- 75 - 90 50-60 - 1 - 3 ani;
- 90 - 110 60 -65 - 4 - 11 ani;
- 100 - 120 60-75 - 12 - 15 ani;
- 115 - 140 75-90 - adulţi;
- peste 150 peste 90 - vârstnici.

17
  Tensiunea diferenţială
TA diferenţială = TA max. – TA min.

 Raportul dintre Tmax. Şi T min

 TA min. = TAmax./2 + 1 sau 2

TA este influenţată de factori bilologici precum:

- Vârsta – copilul are tensiune mai mica ca adultul;
- Somnul – TA este mai mică în timpul somnului;
- Actvitatea şi efortul fizic cresc tensiunrea arterială.

TA este influenţată de factori psihologici:

- emoţii, bucurii, anxietate, teamă,

TA este influenţată şi de factori sociologici şi climatici:

- la frig se produce vasoconstricţie , deci TA este mai mare;
- căldura produce vasodilataţie, deci TA este mai mică;
- poluare cu diverşi factori toxici;

Modificări patologice ale TA

- hipertensiunea arterială = când valorile tensiunii sunt peste valorile normale admise
vârstei;
- simptomele pt. urgența hipertensivă sunt:durere
toracică,dispnee,cefalee,vărsături,stare confuzională.
- reprezintă un important semn în afecțiunile:cerebro-
vasculare,renale,endocrine.

- hipotensiune arterială = când valorile tensiunii arteriale sunt sub valorile normale
pentru o anumită vârstă;
- reprezintă un important semn în
afecțiunile:endocardite,miocardite,valvulare stabilizate,tulburări
endocrine.

18