Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMG 1
PROF.URSU ROXANA
1
NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNA CIRCULAȚIE
RESPIRAȚIA
Etapele respiratiei:
– inspirația
– expirația
2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in
capilarele perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele
pulmonare.
4) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex .
1) Factori bilogici :
2
– postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul
respiratiei .
2) Factori psihologici :
3) Factori sociologici :
Manifestări de independență :
– amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la
fiecare respiratie .Deci , respiratia poate fi profunda sau superficiala.
– ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii ; deci , respiratia este ritmica.
3
– tusea = reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismului
b) costal inferior – intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
Probleme de dependență :
1) Alterarea vocii
2) Dispneea
1) Alterarea vocii .
Surse de dificultate :
Manifestări de dependență :
– Senzatia de sufocare
Surse de dificultate :
Manifestări de dependență :
– TUSE
– SPUTA
b) romflante
c) sibilante
Cauze :
Manifestari de dependenta :
3- hidratează pacientul
6
de medic
1. P= alterarea vocii
8
2. P= dispnee
CIRCULAȚIA
9
II. Manifestările de independenta
10
Factori psihologici - emoțiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea
tensiunii arteriale;
Manifestarea de independență
Surse de dificultate:
Manifestări de dependentă:
>Tegumente modificate:
- Reci,palide, datorita irigării insuficiente a pielii;
- Cianotice - coloraţie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii
11
> Modificări de frecvență a pulsului:
- Tahicardie - creşterea frecventei pulsului
- Bradicardie - scaderea frecventei pulsului;
12
MĂSURAREA ȘI NOTAREA RESPIRAŢIEI
Pregătirea materialelor
- ceas cu secundar;
- pix verde sau albastru
- foaie de observație,de temperatură.
Pregătirea pacientului
- Se aşează pacientul în decubit dorsal sau sezând.
- Nu se anunţă bolnavul! Altfel se poate modifica ritmul respiraţiilor şi nu se
mai obţin valori reale.
- Se preferă perioada de somn a bolnavului.
Efectuarea tehnicii
- Se numără frecvenţa mişcărilor de respiraţie timp de 1 minut:
- fie urmărind mişcările cutiei toracice;
- fie aplicând palma pe torace.
Notarea grafică
- Valorile obţinute se notează pe foaia de temperatură:
1 pătrăţică = 1 respiraţie – la adulţi;
1 pătraţică = 2 respiraţii - la copii.
Interpretarea rezultatelor
Frecvenţa mişcărilor respiratorii variază în funcţie de : sex, vârstă, poziţie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn.
- În stare fiziologică normal curba respiraţiei merge paralel cu cea a temperaturii
şi a pulsului.
- În stare patologică se înregistrează dispnee = respiraţie dificilă:
Polipneea (hiperpneea) - este dispneea ce se caracterizează prin accelerarea
ritmului respirator.
Tahipneea - frecvenţă respiratorie crescută.
Bradipneea - diminuarea frecvenţei respiratorii.
Pregătirea materialelor:
- ceas cu secundar sau cronometru;
- pix roşu;
- foaie de observație,de temperatură.
Pregătirea pacientului:
a.psihică
- Se anunţă bolnavul că i se va măsura pulsul;
- Se explică bolnavului modul de măsurare; ţinem cont că o stare emotivă creată
de necunoscut poate modifica valorarea pulsului.
b.fizică
- Pacientul va fi aşezat în decubit dorsal sau sezând şi lăsat în stare de repaus
fizic şi psihic 10 minute.
- artera cubitală;
- artera humerală;
- artera femurală;
- artera poplitee;
- artera tibială;
- artera pedioasă;
Executarea tehnicii:
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun;
- Cea mai folosită metodă e metodă palpatorie cu numărarea pulsaţiilor pe timp
de 1 minut.
- Se reperează şanţul radial pe extremitatea distală a antebraţului, în continuarea
policelui;
- Se fixează vârfurile degetelor palpatoare pe traiectul aerterei şi cu ajutorul
policelui cuprindem antebraţul la acest nivel;
14
- Se exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor şi se
percep zvâcniturile pline ale pulsului.
- Se numără pulsaţiile urmărind ceasul timp de 1 minut.
15
MĂSURAREA ȘI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE
Este determinată de :
- debitul cardiac;
- forţa de contracţie a inimii;
- elasticitatea şi calibrul vaselor de sânge;
- vâscozitatea sângelui.
SCOP:
- descoperirea modificărilor morfo-funcţionale ale inimii şi vaselor de sânge.
Pregătirea pacientului
a. Psihică:
- se informează bolnavul asupra scopului investigaţiei, a demersului şi a importanţei
acestui examen. Se linişteşte pentru a înlătura anxietatea şi stresul care pot modifica valorile
tensiunii arteriale.
b. Fizică:
- se aşează în decubit dorsal,semișezând sau șezând şi se lasă în repaus fizic să se
liniştească timp de 10-15 minute.
16
Efectuarea tehnicii:
- Spălarea pe mâini cu apă şi săpun !
- Se dezinfectează membrana stetoscopului şi olivele;
- Se aplică manşeta tensiometrului pe braţ (de obicei braţul stâng);
- Fixăm membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei
penumatice ;
- Introducem olivele în urechi şi fixăm manometrul pe marginea superioară a manşetei
sau într-o poziţie fără vizibilitate pentru bolnav;
- Cu ajutorul parei de cauciuc introducem aer în manşetă pt. a comprima artera până la
dispariţia undelor pulsatile;
- Decomprimăm progresiv aerul cu ochii pe manometru până când se aude zgomotul
prime unde pulsatile – tensiunea maximă.
- Memorăm valoarea tensională indicată de manometru şi continuăm decomprimarea
până la dipariţia ultimei unde pulsatile – tensiunea minimă.
- Se memorează şi a doua valoare tensională indicată de manometru;
- O tensiune corectă se verifică încă o dată;
- Se îndepărtează manşeta de pe braţ şi notăm cifric valoarea tensiunii în carnetul
individual alături de numele bonavului.
Tensiunea se măsoară în mmHg sau cmHg.
Notarea tensiunii
- notarea cifrică din carnetul individual se face grafic pe foaia de temperatură;
- pentru fiecare liniuţă = 1 unitate coloană de Hg.
Tensiunea sistolică se notează printr-o liniută roșie deasupra şi tensiunea diastolică
printr-o liniuţă roșie dedesubt. Spaţiul dintre cele 2 linii se haşurează.
Interpretarea rezultatelor
Pentru măsurarea unei tensiuni arteriale corecte se va folosi intotdeauna acelaşi aparat.
Valorile tensiunii arteriale în condiţii fiziologice normale:
17
Tensiunea diferenţială
TA diferenţială = TA max. – TA min.
- hipotensiune arterială = când valorile tensiunii arteriale sunt sub valorile normale
pentru o anumită vârstă;
- reprezintă un important semn în
afecțiunile:endocardite,miocardite,valvulare stabilizate,tulburări
endocrine.
18