Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPECIALIZAREA: AMG I
PROFESOR: URSU ROXANA
UNITATEA DE INVATARE:PROCESUL DE
INGRIJIRE
1
EVOLUȚIA TERMENULUI - DIAGNOSTIC DE NURSING - IN SUA
American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice (1973) si ANA Social Policy
Practice (1980) au incurajat utilizarea in practica a termenului de diagnostic de nursing.
In 1973, un grup de asistente s-a reunit intr-o conferinta nationala in vederea clasificarii
diagnosticului de nursing. Acest grup format din teoreticieni, educatori si practicieni au format North
American Nursing Diagnosis Association (NANDA). Ca rezultat al activitatii grupului de lucru a fost
publicarea, in 1982, a unei liste de diagnostice de nursing in vederea testarii si studierii
In 1986, la cea de-a VI si a VII conferinta a fost acceptata o lista de diagnostice de nursing utilizata si
in prezent.
Carpenito atrage insa atentia asupra faptului ca in diagnosticul de nursing sunt cuprinse:
probleme care pot fi prevenite, diminuate sau combatute prin interventii autonome ale
asistentei (ex.: promovarea mobilitatii, educatia pacientului, asigurarea igienei personale, etc.)
probleme care necesita interventii delegate si pot fi executate numai la indicatia medicului
(ex.: potential de complicatii – infectii, hemoragie, dezechilibru hidroelectrolitic).
Elaborarea diagnosticului
Din partea asistentei procesul de diagnostic necesita abilitati cognitive, obiectivitate, putere de
decizie determinate de cunostiinte profesionale temeinice.
Diagnosticul de nursing are la baza lista emisa de Asociatia Nord Americana de Diagnostic in
Nursing (NANDA).
Prelucrarea este un act de interpretare a datelor culese, validate si organizate in prima etapa a
procesului de nursing.
2
Modul de interpretare a datelor este influentat de:
abilitatile cognitive.
Identificarea problemelor
In aceasta etapa, asistenta si pacientul identifica punctele forte ale acestuia, resursele de adaptare la o
noua situatie.
De obicei, pacientul are o perceptie mai clara asupra slabiciunilor sale si nu asupra punctelor sale
forte care-l pot ajuta in procesul de refacere. In timpul interviului trebuie adoptata gandirea pozitiva.
ca are o familie care-i acorda suport psihic, (“sunteti norocos ca familia va este alaturi si va
sustine”)
Este foarte important de a se gasi aceste puncte forte deoarece ele il pot ajuta pe pacient sa faca fata
unei situatii de criza sau stress. Amplitudinea unui eveniment, numarul mare de evenimente adunate pana la
un moment dat, sau nefamilizarea pacientului cu o anume situatie pot afecta adaptarea lui.
Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice – semne si
simptome – reactiile si comportamentul acestuia.
In aceasta etapa asistenta face conexiuni intre problemele de sanatate ale pacientului si factorii de
risc – cei care determina schimbari in starea lui de sanatate.
3
O problema de sanatate poate avea mai multi factori cauzali.
factori de mediu,
psihici,
bio-fiziologici,
sociologici,
spirituali,
culturali.
Este important ca in acest moment sa se stabileasca daca problema poate fi rezolvata prin interventii
independente ale asistentei. Daca nu se poate rezolva in acest fel, asistenta trebuie sa consulte membrii
echipei de sanatate. (medicul curant, medicul specialist)
Prin includerea factorilor cauzali in diagnosticul de nursing, asistenta poate stabili strategii de
ingrijire pentru pacient.
Pentru formularea unui diagnostic asistenta se poate ghida dupa o lista de diagnostice acceptate, din
care poate selecta categoria necesara.
Daca in informatiile culese nu apar factori cauzali, asistenta trebuie sa puna un diagnostic pe baza
cunostintelor teoretice si a experientei clinice. Trebuie apoi sa revizuiasca datele pentru decelarea
eventualelor inadvertente si erori.
O data ce legaturile au fost stabilite, asistenta poate enunta diagnosticul de nursing. Acesta trebuie
sa denote clar o problema de sanatate actuala sau potentiala a pacientului, care poate fi rezolvata prin
interventii independente sau dependente.
4
Componentele diagnosticului de nursing
Problema (P)
alterare,
diminuare,
dificultate,
deficit,
refuz,
incapacitate.
Etiologie (E)
Etiologia cuprinde factorii cauzali, adica acei factori care constituie cauza in aparitia problemelor de
sanatate.
Pot fi:
● de ordin fizic
● de ordin psihologic – sentimente, emotii, tulburari cognitive care influenteaza satisfacerea nevoilor
(anxietate, stres, situatii de criza, tulburari de gandire);
● de ordin sociologic – interactiunea cu familia, colegii de munca, prietenii, modificari ale rolului
social (sentiment de respingere, dificultati de comunicare, somaj, pensionare);
5
● de ordin cultural si spiritual – probleme de adaptare la o cultura, insatisfactii in respectarea
valorilor si credintelor;
factorii etiologici
Legatura dintre cele doua elemente se realizeaza prin intermediul expresiei „legat de” sau „datorita”.
Esential este ca intre cele doua elemente sa existe o conexiune.
6
Diagnosticul potential.
La diagnosticul cert (actual) se pot asocia diagnostice potentiale sau posibile (in suspiciuni de
diagnostic).
El poate fi utilizat pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau legat de factori necunoscuti.
experienta asistentei.
Exemplu: Un pacient care fumeaza 40 de tigari pe zi poate avea un diagnostic potential postoperator:
„potential de alterare a respiratiei legata de fumat excesiv”.
-utilizarea unui singur semn sau simptom ca raspuns al pacientului la o problema de sanatate;
Daca sunt omise date, diagnosticul poate fi un esec, iar daca datele nu sunt prelucrate corespunzator
diagnosticul este incorect. Pentru a evita erorile de diagnostic, asistenta trebuie sa se asigure ca nu a omis
date relevante in favoarea culegerii altora, irelevante.
Asistenta poate evita omiterea de date daca utilizeaza un plan organizat de culegere a
informatiilor si poate evita obtinerea de detalii irelevante prin punerea unor intrebari corespunzatoare
situatiei.
7
Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje
Concluzii
■ Un diagnostic de nursing este o problema de sanatate actuala sau potentiala, care conduce la
interventii autonome.
■ Abilitatile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gandire, critica, putere de
decizie, judecata deductiva.
■ Un diagnostic de nursing trebuie sa fie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o
problema, bazat pe date relevante si reale.
Pentru diagnosticul actual asistenta va studia atent etiologia si va identifica interventiile menite sa
reduca sau sa combata factorii etiologici.
Pentru diagnosticul potential asistenta va analiza factorii care pot determina o problema,va identifica
interventii de diminuare sau combatere a acestor factori.