Terapie ocupaţională în patologia respiratorie

Simptomele funcţionale care exprimă o suferinţă a aparatului respirator sunt:

 durerea toracică;
 dispneea;
 tusea;
 expectoraţia.
Durerea toracică rezultă din participarea pleurei la diferite procese pulmonare sau datorită
iritaţiei nervilor intercostali. Prezentând diferite aspecte clinice, în funcţie de cauza şi de
sensibilitatea bolnavului, trebuie printr-o anamneză să-i determinăm modul de debut, intensitatea
durerii, sediul şi caracteristicile sale, evoluţia cauzele declanşatoare, circumstanţele de apariţie şi
semnele asociate durerii
Durerea de origine respiratorie de intensitate mare care se însoţeşte de greutate în respiraţie
este denumită junghi. Acest junghi se accentuează prin tuse sau la presiunea regiunii dureroase.
Se întâlneşte în: pneumonii, pneumotorax, pleurezii.
Durerea poate lipsi în afecţiunile bronşice, în bolile pulmonare cronice, în leziuni pulmonare
localizate profund. Durerea pleurotoracică se însoţeşte şi de alte simptome ale aparatului
respirator: tuse, expectoraţii, dispnee.
Cauzele şi mecanismele care produc dispneea se pot grupa în patru categorii:
1. Cauze care împiedecă ventilaţia pulmonară:
- obliterarea parţială a căilor respiratorii, în cazul polipilor nazofaringieni, în tumorile
laringiene sau prezenţa corpilor străini;
- constricţia bronhiilor în criza de astmă;
- reducerea suprafeţei respiratorii prin compresia exercitată de o colecţie pleurală
asupra plămânului, precum şi prin înlocuirea unei porţiuni mari de ţesut pulmonar de
către tumori, infiltrate, inflamaţii;
- alterarea dinamicii respiratorii: fracturi de coaste, nevralgii intercostale sau paralizia
diafragmului.
2. Cauze care alterează compoziţia sângelui circulant sunt:
- anemiile grave;
- intoxicaţiile cu monoxid de carbon;
- stările de acidoză.
3. Cauzele de origine nervoasă se datorează unei atingeri severe a centrului respirator printr-
un proces direct în: tumori, hemoragii cerebrale; printr-un proces umoral în intoxicaţii
sau prin mecanism neuro – reflex.
4. Cauze care tulbură circulaţia pulmonară vor fi determinate de afectarea cordului în:
stenoza mitrală, pericardită, insuficienţă cardiacă. Ele vor determina o stază în circulaţia
mică.
Din punctul de vedere al ritmului respirator dispneea are trei aspecte:
 - dispneea cu accelerarea mişcărilor respiratorii;
- dispneea cu rărirea mişcărilor respiratorii;
- dispneea cu a mişcări respiratorii dezordonate, aritmice.
Programe zilnice de terapie ocupaţională:
Activităţi lucrative:
- Munca de birou
- Stenograf
- Condus maşina
- Operator calculator
- Reparator radio/TV
- Paznic
- Dactilograf
- Tâmplărie uşoară
- Asamblări de maşini
- Sudură
- Aplicare tapet
Activităţi recreative:
- Plimbare uşoară
- Jocuri de cărţi
- Şah
- Cusut, tricotat
- Ciclism 8km/h
- Biliard
- Bowling
- Golf
- Canotaj
- Cântat la instrumente
- Tenis de masa
- Golf
- Grădinărit
- Gimnastică general
- Tuns iarba

Bibliografie:
1. Maccagno, A. L., Reeducation respiratoire, IIIeme edition, Masson, Paris,
1976.
2. Percek, A., Relaxarea, Editura Ceres, Bucureşti, 1981.
3. Sadoul, P., Fonctions respiratoires et pneumoconioses, Bull Psysiopath, pp.
395- 402, ,1975.