EXTRASE DIN SFINTII PARINTI CU PRIVIRE LA

RELATIILE CU APROAPELE

1) E bine sa ai prietenie cu careva de aceasi vârsta?

- E bine sa nu ai prietenie cu careva de aceasi vârsta. Caci aceasta stare de
suflet nu te lasa sa ajungi la plans. Dar sa nu ai prietenie nici cu altcineva
care te lipseste de plans. Aceasta nu te foloseste, ci mai vartos te pagubeste.
Caci nimenea nu poate agonisi vreun bine decat cu multa osteneala.
Infraneaza-ti deci ochii sa nu ia aminte la cineva si nu vei umplea inima ta
de cumplita indrazneala care duce la pierzare toate rodurile monahului.
(FILOCALIA 11;Intrebarea 340)

2) Parintii au spus celor mai tineri ca nimenea nu trebuie sa lase mortul

propriu si sa mearga si sa planga pe altul (PATERIC;MOISE18)
Caci se cuvine celor desavarsiti sa sufere impreuna cu aproapele. Dar
compatimirea altuia de catre unul tanar e o bataie de joc a dracilor (ibidem)

3) Nimic nu raceste focul insuflat de la Duhul Sfant in inima calu

garului, ca sa-i sfinteasca sufletul, in masura in care-l racesc statul impreuna
cu altii, multa vorbire, intalnirea cu altii si apropierea de altii, afara de cazul
cand e vorba de fii ai tainelor lui Dumnezeu. Caci o intalnire cu astfel de
oameni, trezeste sufletul la viata, dezradacineaza patimile si gandurile cele
rele le potoleste, mai mult decat orice virtute. Afara de acestia, sa nu ai
prieteni, nici sa te destainuiesti cuiva, ca nu cumva sufletul sa ti se
poticneasca si sa iesi din calea Domnului (SFANTUL ISAAC SIRUL; ed97;
ed.BUNA VESTIRE; pag. 205)

4) Iubirea catre cei mai tineri este curvie urata lui Dumnezeu. Nu i se poate
gasi leac unuia ca acestuia; insa cel ce pe toti fara deosebire ii iubeste cu
mila a ajuns la desavarsire. Cand un tanar urmeaza pe unul mai tanar, este
pricina de jale si de plans, pentru cei cu dreapta socoteala. Iar batranul, care
urmeaza pe cel tanar este atins de o patima si mai rau mirositoare decat a
tinerilor, chiar daca le vorbeste despre virtuti, dar inima lui este ranita. Un
tanar smerit cu cugetul si curat cu inima care se linisteste si se desparte de
toti oamenii, fara ravna si fara manie, si care ia seama la sine insusi curand
pricepe patimile unui batran lenes. Sub nici un cuvant sa nu petreci cu un
batran, care cauta la varsta (nu-i tot una de esti tanar sau batran) si mai bine
departeaza-te de el. (ibdem, pag.205)

5) Lup mancator de mortaciuni este acela, care leaga prietenia prin pantecele
sau. (ibdem.; pag.207)

6) Cel ce umbla pe la ospete este in slujba dracului curviei si pangareste

sufletul celui smerit. (ibdem.; pag.206)

7) Pe masura ce omul se fereste sa stea de vorba cu alti (oameni) pe aceiasi

masura se invredniceste el sa aiba indrazneala fata de Dumnezeu cu mintea
lui. Si cu cat taie omul mai mult mangaierea din lumea aceasta, cu atat mai
mult se face vrednic de a se bucura de Dumnezeu intru Domnul Sfant. Si
precum pier pestii din lipsa de apa, tot astfel pier din inima calugarului
miscarile cele intelegatoare, daca el se amesteca si petrece prea adesea cu
mirenii. (Sf.Isaac Sirul; pag.202)

8) Ferice de cel ce sufera in liniste si isi mananca singur painea, pentru ca el

sta mereu de vorba cu Dumnezeu. (Sf. Isaac Sirul; pag. 208)

9) Sa nu dobandesti o dragoste deosebita fata de nici o persoana, mai ales

fata de un incepator, chiar daca ti se pare ca are o viata foarte frumoasa si in
afara de orice banuiala. Caci din duhovniceasca, ea ti se preface de multe ori
in patimasa, si cazi in necazuri fara de folos. De obicei aceasta se intampla
mai ales celor ce se nevoiesc.
Dar smerenia si rugaciunea neincetata ii invata despre acestea. (Fil. 6; Cap.
Sf. Simeon Evlaviosul; cap 6)

10) Tanar fiind ori cu trupul ori cu cugetul, fugi de petrecerea impreuna cu
cei de o varsta, si departeaza-te de la dansii, ca de la o vapaie. Ca pre multi
arzandu-i printr-acestia vrasmasul i-au dat focului celui vesnic. Cu
duhovniceasca dragoste intru necurata prapastie a celor cinci cetati
surpandu-i pe dansii. Si pe cei ce in luciul marii si in tot vantul si in vifor
fara de grija fiind impreuna prin insasi barbatii cei din corabie i-au dat
adancului.
Pe scaun departe sa sezi de la dansul. La lucrarea somnului tau sa nu se
apropie hainele tale de ale aceluia. Iar mai vartos sa primesti pe un batran
prin mijloc. Iar cand vorbeste cu tine, sau inaintea fetii iti canta, jos cautand
sa-i dai lui raspuns, ca nu cumva cautatura cea spre fete primind samanta
poftirii de la vrasmasul si semanatorul rautatilor, pe manunchele stricaciunii
si al pieirii sa le aduca roada. In casa sau in locul unde nu este cel ce vede
lucrurile voastre, sa nu te afli impreuna cu dansul, ori cu pricina invataturii
Dumnezeiestilor cuvinte, sau cu alta oarecare pricina. Caci nimic nu este mai
de nevoie decat sufletul, pentru care a murit Hristos. Nu crede gandului celui
facator de viclesug, cum ca nu este sminteala, aceasta ce insusi este
sminteala, incredintat fiind prin multa iscusinta a celor ce au cazut aratate tie
acestea danduti-le. (Din "REGULILE SFANTULUI VASILE CEL MARE)-
(SI DIN CARTEA ASCULTARII A SFANTULUI PAISIE DE LA
NEAMT)

11) In viata obsteasca legea iubirii nu da voie sa se fac prietenii si tovarasii

numai intre unii. Caci legaturile acestea particulare aduc rau intelegerii
obstesti. Toti trebuie sa se priveasca unul pe altul cu aceiasi bucurie, si toata
obstea sa fie stapanita de aceeiasi dragoste. Iar daca se va afla vreunul cu
mai multa dragoste pentru un calugar ce i-ar fi frate, ori rudenie, ori pentru
altcineva, el sa fie aratat ca unul ce face rau obstei. Caci dragostea prea mare
pentru unul dovedeste o dragoste neindestulatore fata de altii. (REGULILE
SF. VASILE CEL MARE)

12) Fratii trebuie sa aiba iubire unii fata de altii, dar nu se cade ca numai doi
sau trei sa pastreze legaturi de prietenie intre ei. (ibdem.pag.127)

13) Inainte de apusul soarelui sa te impaci cu acela cu care ai avut vreo

pricire. (REGULILE SF. BENEDICT-71; SI DE LA EFESENI 4)

14) Sileste-te pe cat poti sa iubesti pe tot omul. Iar daca nu poti inca, cel
putin sa nu urasti pe nimeni. Dar nu vei putea face aceasta, daca nu vei
dispretui lucrurile lumii. (Filocalia 2; Sf. Maxim Marturisitorul; Cele doua
sute capete despre dragoste; capul 82).