SUBIECTUL 2

 Analizaţi funcţia consumului şi funcţia economisirii şi relaţiile care se

manifestă între înclinaţiile medii şi marginale spre consum şi economisire.
Venitul disponibil al unei gospodării se alocă pentru consum (C) şi pentru economisire
(S):
Vd = C + S
Funcția consumului arată partea din venitul disponibil alocată consumului.
C=Ca+c'∙Vd
Ca : reprezintă consumul autonom (consumul minim necesar supraviețuirii, necesar
chiar și în situația în care nu se realizează venituri);
Vd : reprezintă venitul disponibil (acel venit obținut de fiecare persoană din care se
elimină impozitele pe veniturile personale plătite către stat);
c' : reprezintă inclinația marginală spre consum.
Funcția economisirii arată partea din venitului disponibil alocată economisirii.
S=s ' ∙ Vd- C a
s' : reprezintă inclinația marginală spre economisire.
Legea psihologică a lui Keynes spune că la o modificare a venitului disponibil,
consumatorii acționează modificând consumul într-o proporție mai mică și economisirea
într-o proporție mai mare decât modificarea venitului.
Vom avea două situații:
a. La o creștere a venitului disponibil, consumatorii își vor mări înclinația spre
economisire și își vor reduce înclinația către consum;
b. La o scădere a venitului disponbil, consumatorii își vor mări înclinația către consum și
își vor reduce înclinația către economisire:
  Analizaţi cauza determinantă a inflaţiei şi enumeraţi consecinţele
fenomenului inflaţionist.
Inflaţia reprezintă creşterea nivelului general al preţurilor.
Cauza determinantă a inflaţiei este dezorganizarea economică şi financiar-monetară,
reflectată prin creşterea masei banilor în circulaţie într-un ritm MAI RAPID decat cel al
creşterii producţiei. Dezechilibrul se rezolvă, pe piaţă, prin reducerea spontană a puterii de
cumpărare a masei banilor, deci prin creşterea preţurilor şi tarifelor.
Consecințele inflației sunt:
o scăderea puterii de cumpărare a populației;
o redistribuirea veniturilor și avuției;
o stimularea înclinației spre consum și este descurajarea înclinației spre
economisire;
o inflația avantajează debitorii (în moneda națională);
o rata dobânzii este influențată de rata inflației.

 Care este semnificaţia efectului de evicţiune în teoria keynesistă?

Cheltuielile guvernamentale stimulează creșterea cererii agregate de bunuri și servicii, dar
poate să determine creșterea ratei dobânzii. O rată a dobânzii mai mare determină scăderea
cererii de bunuri și servicii.
Reducerea cererii agregate determinate de creșterea ratei dobânzii ca rezultat al creșterii
cheltuielilor guvenului se numește efect de evicțiune.