Capitalismul nu este o ideologie ci o practica.

Modelele teoretice cunoscute de organizare a economiei de schimb nu functioneaza in

realitate si din pacate in forma pura, “realul” fiind intotdeauna mai variat si mai
complicat, mai complex si mai imprevizibil.

In orice economie contemporana se intrepatrund, in proporţii diferite elemente,

caracteristici, mecanisme ale sistemului de piata libera cu cele programate sau conduse
“din umbra”, cele statale.

Astfel se poate observa ca, economia de schimb contemporana , asa cum functioneaza
in fiecare tara , se prezinta ca un sistem economic mixt, in care se imbina in proportii
diferite elemente ale sistemului cu piata libera cu componente de implicare a statului in
economie. Problemele intervin atunci cind proportia in care se imbina cele doua
elemente nu sunt adecvate sociatatii sau tarii/comunitatii in care urmeaza sa actioneze.

Este acceptata idea ca in economiile majoritatii statelor avansate, la baza sistemului

se afla “economia mixta”.

O economie nationala contemporana poate fi considerata ca economie cu piata

concurentiala daca aceasta contine urmatoarele elemente structurale si mecanisme de
reglare:

 Statul democratic este cel care vegheaza la respectarea regulilor pietei, folosind
cadrul legislativ si pirghii economico-financiare specifice.

 Pluralismul formelor de proprietate in cadrul carora cea mai mare pondere o

detine cea particulara.

 Economia este descentralizata , functionarea ei fiind consecinta actiunilor

individuale a caror conexiune se realizeaz pe baza de cerere si oferta, a cadrului
legislativ si a unor cutume economico-financiare.
  Maximizarea profitului pentru vanzator si a utilitatii pentru cumparator interesul
personal, ca si raporturile de piata bilaterala reprezinta baza activitatii
economice , piata concurentiala la rindul ei, fiind regulatorul principal al acestor
activitati. Alocarea resurselor, fundamentarea tehnologiilor si modalitatilor de
combinare , a concordantei ofertei cu nevoia sociala se fac de catre piata prin
mecanismul preturilor.

 Existenţa unui sistem financiar-bancar ramificat, care sa-si asume reglarea

operativa a masei monetare si orientarea actiunilor agentilor economici activi.

 Pe linga toate cele de mai sus, este necasara si o structură tehnico-economica

adecvata, care sa reprezinte in timp real eficienta economica.

Evident ca economia mixta sintetizeaza sistemul economic din numeroase tari ale
Uniunii Europene in care piata este numai un element de regalare a economiei, printre
altele. Mijloacele interventiei statale si amploarea lor sunt diferite si nu in mod express
nocive, deoarece in sistemul economiei mixte , reglarea economica se realizeaza
oricum printr-un mecanism hibrid.

“ Acest mechanism, al economiei mixte s-a nascut din situatii de criza grava pe care le-
a cunoscut sistemul economic si social in ansamblul sau, sau ca urmare a unor zguduiri
economico-sociale, ca si din necesitatea de a armoniza exigentele eficientei economice
si liberei initiative cu respectarea unor conditii minimale de echitate sociala.”

Nu putini sunt cei care considera ca in “ sistemul capitalist” s-au diferentiat, exista doua
mari modele, de importanta comparabila, intre care numai viitorul va putea sa decida,
daca se cauta sau se marge catreun model unitary – ceea ce eu cred ca este de fapt
“morcovul di fata magarului” : modelul “neoamerican” şi cel “renan”.

Primul ar fi specific pentru SUA, Marea Britanie, Australia , Noua Zeelanda, noile tari
industrializate din Asia, si alte asa numite tari cu economii emergente (ne ajunse la
maturitate inca).

Cel de-al doilea are radacina in sistemul economiei de piaţa din Germania, regasindu-
se insa si în Elvetia, Olanda, Suedia si tarile nordice, în Austria, sau chiar
Japonia.

Capitalismul real , asa cum este aplicat pe glob , nu reprezinta de la sine un raspuns
direct la marile probleme ale societii. Din contra, capitalismul este multiplu si aproape
tot atit de complex ca si viata însasi. Capitalismul nu este o ideologie ci o practica,
ne fiind ’’unul, indivizibil’’, ci avind multe forme ale economiei de piata care trebuie
sa coexiste si pentru a asigura oamenilor un trai decent.
Lasind la o parte teoria, observam cu ingrijorare ca, recesiunea economica, departe a
se fi incheiat, ameninta sa se transforme intr-o criza a datoriilor publice. Tarile isi
datoreaza intre ele bani. Multi bani. La nivelul intregii Uniuni europene, datoriile publice
ale statelor membre ajung la 8.600 de miliarde de euro.

Agentia de evaluare financiara Moody's a publicat un material in care atrage atentia

statelor membre ale U.E., asupra posibilei extinderi a crizei datoriilor publice asupra
sistemelor lor bancare, ceea ce ar fi cu siguranta, un dezastru. S-a realizat si o lista
centralizata a datoriilor bancare ale tuturor tarilor Europene, utilizand ca sursa Eurostat
si informatii publicate de Bancile Centrale ale Statelor Comunitatii, pe care-l reproduc
mai jos, subliniind faptul ca, in cazul tarilor care au alta moneda decat Euro, se pare ca
s-a preferat sa se calculeze valoarea datoriei in moneda locala din cauza diferentelor
de curs care ar fi alterat valoarea datoriei.

“1. Italia 115,8 % (1.795 miliarde de euro)

2. Grecia 115,1 % (300 miliarde de euro)

3. Belgia 96,7 % (326,6 miliarde euro)

4. Ungaria 78,3 % (75 de miliarde de euro)

5. Franta 77,6 % (1.489,025 de miliarde euro)

6. Portugalia 76,8 % (125 910 miliarde de euro)

7. Germania 73,2 % (1.700 mld. Euro)

8. Malta 69,1 % (3,948 miliarde de euro)

9. Marea Britanie 68,1 % (950,3 miliarde lire)

10. Austria 66,5 % (184,1 miliarde de euro)

11. Irlanda 64 % (104,6 miliarde eur)

12. Olanda 60,9 % (347 miliarde euro)

13. Cipru 56,2 % (9,5 miliarde euro)

14. Spania 53,2 % (559,65 miliarde eur)

15. Polonia 51 % (684,3 mld PLN)

16. Finlanda 44 % (75 miliarde eur)

17. Suedia 42,3 % (1.293,753 miliarde SEK)

18. Danemarca 41,6 % (689,036 miliarde Dkk)

19. Letonia 36,1 % (4,7 miliarde LVL)

20. Slovenia 35,9 % (12,5 miliarde euro)

21. Slovacia 35,7 % (22,5 mld eur)

22. Cehia 35,4 % (1.282,29 miliarde coroane cehe)

23. Lituania 29,3 % (27,1 miliarde LTL)

24. Romania 23,7 % (116,526 miliarde lei)

25. Bulgaria 14,8 % (9,79 miliarde de leva)

26. Luxemburg 14,5 % (5,4 miliarde euro)

27. Estonia 7,2 % (15,5 miliarde EEK)

Uniunea Europeana 73,6 % ( 8.690,3 miliarde de euro)”

Sursa informatiilor: Eurostat . Informatiile pot fi verificate pe site-ul : eurostat !

Ian. 12. 2011

Mircea Halaciuga, Esq.