Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dez Copli
Dez Copli
2.Fenomenul de accelerație
Secular trend
Însemnă intensificarea progresivă a proceselor de creștere și dezvoltare fizică și psihică a copilului
fenomen numit fenomen de accelerație sau secular trend.
Exemple:
Talia băieților de 10 ani a crescut cu 7.5 cm și a fetelor cu 10 cm ( în 1960 față de 1920).
La fete, în secolul XIX, vârsta primei menstruații era la 15,3 ani, astăzi este la 13,2 ani.
La băieți, pubertatea apare mai precoce.
Nou-născuții băieți din mediul rural au crescut între 1957-1978 de la 50,5-51,6cm pentru înălțime și de la
3,2 la 3,5 kg pentru greutate.
Copii și adolescenții din mediul rural au crescut, în perioada 1950-1978, cu 3,2-4,4 cm pentru fete și 3,2 – 5
cm pentru băieți în înălțime și în greutate cu 0,5 – 3,9 kg pentru fete și 0,5 – 7 kg pentru băieți.
Ritmul modificării creșterii în mediul rural este mai puțin accelerat decât cel din mediul urban.
Etiologia fenomenului de accelerație se explică prin trei categorii de factori:
Economici,
Sociali (urbanizare),
Genetici.
3. Factorii care influențează dezvoltarea fizică a organismului
A. Factorii mediului intern
a. Factorii organismului matern,
De origine internă (intrauterini): tulburările utero-placentare și hormonale materne cum ar fi factorii care
exercită compresiune asupra fătului (boala amniotică) și factori endocrini (diabet, hipotiroidie).
De origine externă:
infecțiile virale ale gravidei ( rubeolă, parotidită epidemică, gripă, hepatită epidemică, herpes,
coxsackie, varicelă, mononucleoză infecțioasă, boala cu incluzii citomegalice),
Infecții bacteriene ale gravidei (sifilis, listerioză),
Infecții parazitare în cursul sarcinii (toxoplasmoza),
Factorii imuni (izoimunizarea Rh și ABO, boli autoimune),
Factori iatrogeni (talidomidă, testosteron, progesteron, tetraciclină, chinină, iod, clorotiazidă).
Mamele fumătoare active sau pasive nasc copii cu o greutate mai mică cu 170 g.
b. Factorii genetici,
Sexul genetic cromozomial (cariotipul) este stabilit în momentul fecundației.
În perioada embriofetală se formează sexul gonadic, sexul gonoforic, sexul genital extern.
Forma și modelul organelor, identitatea și variațiile în anumite limite sunt controlate genetic.
Talia unui individ este proprie fiecărei rase și familii.
Factorii genetici își exercită acțiunea asupra creșterii staturo-ponderale după vârsta de 3 ani.
Pubertatea tardivă permite creșterea în înălțime până la vârsta de 20 ani.
Rolul factorilor genetici este evidențiat de:
Existența de familii de nanici sau de giganți,
Nanismul din sindromul Turner ( agenezie gonadică) – boală produsă prin deficit cromozomial
( cariotip 45 XO) se explică printr-un deficit enzimatic genetic la nivelul cartilajelor de creştere, ceea
ce determină o lipsă de reactivitate a acestora la hormonul somatotrop;
şoarecii cu nanism hipofizar ereditar au hipofiza depopulată de celulele secretoare de STH;
la om există nanismul hipofizar familial prin deficit izolat de STH, de origine genetică.
c. Factorii endocrini
O secreţie hormonală normală asigură în condiţii nutriţionale normale, o creştere şi o dezvoltare echilibrate.
Hormonul de creştere hipofizar (STH) stimulează creşterea liniară prin rolul său predominant
condrogenetic şi mai puţin osteogenetic. Stimularea cartilajelor de creştere de către STH este exercitată prin
intermediul unor factori de sulfatare (somatomedine). Hormonul de creştere are o acţiune anabolizantă
proteică şi morfogenetică de construcţie tisulară, stimulând sinteza ADN şi ARN.
Insulina este considerată a fi un hormon cu rol anabolizant proteic şi de multiplicare celulară,
stimulând creşterea.
Hormonii tiroidieni stimulează creşterea şi maturaţia celulelor cartilajelor de creştere ca şi a
celulelor musculare, acţiunea lor în maturaţia osoasă fiind preponderent osteogenetică. De asemenea,
acţionează sinergic cu STH în creşterea liniară, funcţionalitatea normală a tiroidei fiind absolut necesară în
procesul de creştere şi diferenţiere tisulară.
Hormonii androgeni au efect anabolizant proteic, stimulează secreţia de STH şi acţionează direct
asupra cartilajelor de creştere. În doze moderate stimulează atât creşterea liniară cât şi maturaţia osoasă, prin
acţiune condrogenetică şi osteogenetică.
Hormonii estrogeni au acţiune stimulatoare asupra creşterii liniare, sinergică cu cea a STH;
favorizează osteogeneza având o acţiune calcipexică de depunere a sărurilor de calciu la nivelul osului. În
doze mari induc închiderea cartilajelor de creştere, acţiunea lor fiind mult mai intensă decât a hormonilor
androgeni. La fetele cu pubertate precoce datorită excesului estrogenic, vârsta osoasă este în avans şi
cartilajele de creștere se închid prematur.
Hormonii glucocorticoizi au un efect inhibitor, frenator asupra creşterii liniare. Această acţiune se
exercită prin favorizarea catabolismului proteic, diminuarea secreţiei STH şi prin acţiunea competitivă,
antagonică cu STH la nivelul cartilajului de creştere
Timusul, până la involuţia sa care apare la instalarea pubertăţii, are un rol adjuvant stimulator
asupra creşterii, prin potenţarea acţiunii STH şi prin intervenţia sa în metabolismul glucidic şi al calciului.
B. Factorii de mediu (mezologici)
A. Factorii sociali cu rol covârşitor asupra dezvoltării fizice sunt cei familiali: nivelul educaţional şi
cultural al părinţilor, statutul profesional şi nivelul veniturilor, mărimea familiei, condiţiile de habitat. În
acest sens, studiile populaţionale au arătat că sănătatea şi dezvoltarea copiilor este influenţată de nivelul de
sanitaţie şi de salubritate al locuinţei, precum şi de indicele de aglomerare (număr de persoane /număr de
camere).
B. Factorii nutriţionali. Este ştiut că, procesul de creştere necesită un aport energetic suplimentar;
alimentaţia mai bogată în proteine acţionează pozitiv asupra taliei medii a populaţiei tinere, aşa cum s-a
observat la copiii din ţările cu standard economic ridicat. Supraalimentaţia neonatală antrenează o accelerare
a ritmului creşterii copilului, apoi obezitatea. O alimentaţie hipercalorică introdusă precoce la sugar duce la
accelerarea vitezei de creştere liniară faţă de creşterea ponderală. Supraalimentaţia precoce pare să acţioneze
începând din a 6-a săptămână de viaţă. În schimb, denutriţia antrenează o întârziere în dezvoltarea staturo-
ponderală şi în maturaţia osoasă. În mod similar, la animale s-a observat o corelaţie între alimentaţie şi
ritmul creşterii.
C. Factorii ambientali, ecologici (mediul geografic, clima, succesiunea anotimpurilor),
Latitudinea şi nivelul de luminozitate influenţează apariţia pubertăţii, aceasta instalându-se mai precoce în
ţările calde, ecuatoriale, în condiţii normale de alimentaţie, faţă de ţările nordice.
În privinţa succesiunii anotimpurilor, s-a observat că pentru sugari şi şcolari, creşterea staturală cea mai
importantă se realizează în perioada caldă a anului (corespunzătoare zonei noastre temperate), căreia i se
asociază şi cea mai puternică însorire. Dezvoltarea ponderală are şi ea, o evoluţie sezonieră. Sugarii cresc în
greutate mai ales în perioada august- septembrie, iar şcolarii în perioada de toamnă.
D.Mediul urban/rural,
Influenţează dezvoltarea copiilor prin ansamblul parametrilor somatici de bază. Ritmul de dezvoltarea este
mai crescut în mediul urban. Apariţia pubertăţii este mai precoce în medie cu un an în mediul urban, faţă de
cel rural.
E. Bolile acute/cronice.
Au uneori consecinţe grave în planul dezvoltării staturo - ponderale a copilului. În această categorie sunt
cuprinse bolile congenitale de cord (cu sau fără cianoză), bolile respiratorii care realizează insuficienţă
respiratorie cu hipoxie cronică, bolile care evoluează cu sindrom de malabsorbţie, insuficienţa hepatică sau
renală cronică, anemiile hemolitice cronice, hipercalcemia idiopatică, diabetul insuficient echilibrat
metabolic, displaziile osoase etc.
La fete
I. Prepubertatea: organele genitale externe şi interne au aproape aceeaşi mărime şi formă ca în copilărie.
II. Începutul dezvoltării glandelor mamare, mai ales la nivel mamelonar; apare pilozitatea pubiană şi
axilară; se dezvoltă labiile.
III. Dezvoltarea glandelor mamare continuă, areolele se lărgesc şi apar tuberculii Montgomery; continuă
dezvoltarea labiilor.
IV. Glandele mamare şi organele genitale externe ating dezvoltarea întâlnită la femeia adultă.
V. Apare ciclul menstrual. Primul ciclu menstrual este anovulatoriu la peste 60% dintre fete şi această
perioadă de sterilitate fiziologică a adolescentei durează 1 – 1,5 ani. În medie, primul ciclu menstrual apare
la 1-3 ani după debutul dezvoltării glandelor mamare.