Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CT
HEMOLEUCOGRAMA
SPIROMETRIE
PEEKFLOWMETRIE
TEST DE REVERSIBILITATE LA BRONHODILATATOARE
TEST PENTRU DETERMINAREA DEFICIENTEI DE α1 ANTITRIPSINA
TESTUL DE EFORT
HRCT
ECG
EcoCG
FIBROBRONHOSCOPIA
PULSOXIMETRIA
OXIMETRIA
EXAMINAREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC SI AL ELECTROLITILOR
EXAMENUL SPUTEI (MICROSCOPIE SI EXAMEN MCROBIOLOGIC)
COAGULOGRAMA
EXAMEN BIOCHIMIC AL SANGELUI
EXAMINAREA STATUTULUI IMUN
Determinarea volumelor si vitezelor
respiratorii cu inregistrarea obligatorie a
urmatorilor indici :
Viteza expiratiei fortate in prima secunda
(FEV1)
Capacitatea vitala fortata (FVC)
Raportul FEV1 /FVC
Premite evidentierea modificarilor
pulmonare organice
Se efectueaza pentru excluderea altor
patologii pulmonare
Permite aprecierea activitatii procesului
patologic
Evidentiaza prezenta sindromului
policitemic
Modificarile hemoleucogramei :
Ht>47% la femei si >52% la barbati – reflecta o
hipoxemie cronica
Leucocitoza neutrofila cu devierea formulei
leucocitare catre stanga
Cresterea VSH in acutizarea BPOC
Sindrom policitemic (cresterea numarului de
eritrocite, vascozitatii sangvine, ↑Hb, ↑Ht, ↓VSH
Microscopia sputei, permite :
• determinarea materialului recoltat (saliva, sputa)
• caracterizarea procesului inflamator si expresivitatea lui in
acutizare ( crsterea vascozitatii si numarului de leucocite)
• determinarea celulelor atipice
• stabilirea caracteristicelor morfologice ale agentului patogen
( MBT, germeni Gram + si Gram –
Permite :
• vizualizarea si aprecierea mucoasei bronsice
• colectarea secretiei bronsice pentru analize ulterioare (
microbiologice, micologice, citologice )
• biopsia mucoasei bronsice
• efectuarea lavajului bronsic
La pacienti cu varste < de 45 de ani, cu
BPOC s-a demonstrat existenta unui deficit
de α1antitripsina (concentratie serica la 15-
20 % din valoarea normala)
Test folosit pentru diagnosticul diferential
intre astm si BPOC ( astmul se amelioreaza
prin administrarea de bronhodilatatoare in
timp ce pacientii cu BPOC nu raspuns la un
astfel de tratament )
Permite evidentierea dereglarilor
functionale respiratorii
Este folosit la evaluarea tratamentului
Este folosit pentru selectia pacientilor
pentru reabilitare sau chirurgie
In stadiile incipiente dereglarile functionale
apar doar la effort fizic marcat
Se utilizeaza la masurarea si monitorizarea
SatO2 si permite aprecierea saturatiei
hemoglobinei cu oxigen in sangele arterial ;
daca SatO2<94%, se recomanda
examinarea gazelor sanguine
Limitele fiziologice ale SatO2>95%;
SatO2<95% indica insuficienta respiratorie :
• IR gradul I 90-94 %
• IR gradul II 75-89 %
• IR gradul III <75 %
Valoare normala a PaO2 la 75 ani este de
75mmHg iar la tineri este de 100mmHg
se efectueaza cu scop diagnostic cat si pentru
aprecierea gradului de IR in cazul :
• Bolnavilor cu dispnee progresiva
• evolutiei moderate si severe de BPOC
• scaderii indicelui FEV1<50% de la prezis
• semnelor clinice de IR
• cand indicele SatO2<94%
• insuficientei inimii drepte
IR se determina la PaO2<80mmHg,
indiferent de cresterea PaCO2>45mmHg
• IR gradul I 60-79mmHg
• IR gradul II 40-59mmHg
• IR gradul III <40mmHg
• PaO2<50mmHg, PaCO2>70mmHg si
pH<7,3 reprezinta IR severa cu pericol vital
si necesita monitorizare si terapie intensiva
Se efectueaza bolnavilor cu evolutie
severa, progresiva, in diagnosticul neclar
pentru aprecierea severitatii bolii, in
elaborarea algoritmului de conduita si
aprecierea eficacitatii tratamentului
In IRA poate fi :
• acidoza respiratorie (pH<7,35) in IR de
ventilatie
• alcaloza respiratorie (pH>7,45)in IR
parenchimatoasa
se efectueaza bolnavilor cu evolutie
severa, progresiva, cu diagnostic neclar
in caz de policitemie pentru elaborarea
tratamentului anticoagulant
Se efectueaza pentru identificarea
comorbiditatilor
Se efectueaza pe masura avansarii
patologiei, pentru identificarea imunitatii
compromise
peekflowmetria = determinarea debitului
expirator de varf
Metoda de screening pentru
identificarea BPOC in grupele de risc
Indice de control in acutizarea
procesului patologic