Sunteți pe pagina 1din 19

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA OPERATIVĂ A CONTABILȘITĂȚII ÎN DOMENIUL


TURISMULUI.

1.1. NOȚIUNI SPECIFICE CONTABILITĂȚII ÎN TURISM


Un prim aspect pe care îl voi trata în acest capitol este o definire a noțiunii de turism
din perspectivă etimologică și economică.
Etimologic, cuvântul turism își are originea în grecescul tournos și latinescul
tournos. El a fost preluat în limbile europene. Pe la 1700 în Anglia se folosește frecvent
termenul tour cu sensul de călătorie. Practic termenul se referă la călătoriile englezilor în
Europa sau mai precis în Franța. Tour cu sensul de călătorie, folosit de englezi, provine din
franțuzescul tour cu sensul de călătorie, mișcare. Se pune problema clarificării unor aspecte
legate de termenul turist. Clasificarea sintagmei este dificil de realizat pentru că există o
sumedenie de paliere ale grupării. Ca să respectăm tematica capitolului vom opera o
clasificare cu accent pe agenții economici prestatori în turism.
Din punct de vedere economic, turismul este o activitate care se înscrie în sfera
comerțului invizibil. Agenții economici al căror obiect de activitate este turismul aparțin unei
palete largi de definire. Ei pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Agenții economici din
turism pot avea capital de stat, capital privat, capital cooperatist sau capital mixt. Din punct
de vedere organizatoric, agenții economici pot exista în societăți comerciale, asociații
familiale sau doar persoane fizice.
În clasificarea agenților de turism am apelat la două categorii și anume natura
activității de turism desfășurată și sfera de activitate turistică. Agenții economici din turism
pot fi grupați în două categorii distincte în funcție de natura activității desfășurate1
1. Agenţi prestatori direcţi de servicii turistice. În această categorie se înscriu două tipuri
de agenți economici:
a. agenţi economici prestatori de servicii în totalitate turistice;
b. agenţi economici cu activitate turistică parţială.
2. Agenţi de turism cu rol de intermediar între agenţii economici prestatori direcţi de
servicii şi turişti. Din această categorie fac parte:
a. agenţi touroperatori specialişti numai în organizarea de aranjamente turistice pe care le
comercializează pe bază de contracte prin intermediul altor agenţi de turism;
b. agenţi de turism cu activitate de vânzare a aranjamentelor turistice organizate de
touroperatori;
c. agenţi cu activitate mixtă de touroperatori şi de vânzare directă către turişti a
aranjamentelor turistice proprii sau ale altor touroperatori.
În funcţie de sfera de activitate, agenţii de turism pot fi cu activitate de turism intern şi
internaţional. În ceea ce privește turismul internațional, acesta poate fi clasificat în două
componente:2
a. turism de primire sau exportul turistic care se referă la sosirile de turişti străini într-o ţară
(în vederea consumului de mărfuri sau servicii);
b. turism de trimitere sau importul turistic, care se referă la plecările de turişti într-o altă ţară
(unde li se pun la dispoziţie mărfuri sau li se prestează servicii turistice).
Activități contabile în unitățile de cazare

1
Gabriela Stănciulescu – Tehnica operaţiunilor de turism, Ed. All, Bucureşti, 1995, p.9
2
Mihaela Dumbravă, Magdalena Negruţiu – Contabilitatea în comerţ şi turism, Ed. Maxim, Bucureşti, 1996, p.199
Noțiunile specifice contabilității în turism sunt legate și de cazare. Înregistrarea în
contabilitate a veniturilor și cheltuielilor provenite din cazare este legată de tipul de turism,
respectiv turismul organizat și turismul neorganizat.
În turismul organizat veniturile și cheltuielile se vor evidenția în contabilitatea unității
contractante. În cazul turismului neorganizat veniturile și cheltuielile vor fi înregistrate în
contabilitatea unității organizatoare care încasează contravaloarea serviciilor turistice.
Cazarea în sine presupune completarea unor documente specifice evidenței operative.
Completarea documentelor intră în atribuțiile recepționerului.

Document Conținut
Comenzi de rezervare Servește la completarea Registrului de
evidență al comenzilor.
Registrul de evidență al comenzilor Conține datele pasagerilor, durata cazării,
numărul locurilor aferente și modalitatea de
plată.
Diagramă a grupului Conține tariful, numărul de zile aferente
cazării, suma de încasat.
Tabel 1.1. Documente aferente rezervării și închirierii spațiilor de cazare

Document Conținut
Diagrama locurilor libere și ocupate Conține situația zilnică a spațiilor de cazare
Situaţia prestărilor și decontărilor Conține sumele datorate de clienți și încasarea
lor pe tipuri de servicii Pe baza acestui
document se întocmește Nota de plată
Raportul de gestiune Conține situaţia realizărilor și a încasărilor
distinct pe servicii prestate şi modalităţi de
încasare.
Borderoul notelor de plată Conține centralizarea tuturor Notelor de plată
aferente unei zile.
Tabel 1.2. Documente aferente evidenței operative a cazării

1.2. DOCUMENTE FINANCIAR CONTABILE

Gestiunea și contabilitatea unităților turistice este legată și influențată de produsul


turistic și acțiunea turistică. Acesta este motivul pentru care vom proceda la o sumară
definire a celor două noțiuni.
Produsul turistic este format dintr-o sumă de servicii prestate turistului care includ
transportul, vize, taxe de aeroport, transferuri, cazarea, regimul de masă.
Din punct de vedere contabil produsul turistic ține evidență cheltuielilor și veniturilor
unei entități economice de profil. Produsul turistic se finalizează cu încheierea contractului
pe baza negocierilor. Căutarea celui mai bun raport între calitate şi preţ are în vedere două
elemente principale și anume: competitivitatea şi gama de produse. Produsul turistic are trei
caracteristici. Este vorba despre inelasticitate, complementaritate și eterogenitate.
Inelasticitatea vizează faptul că produsele turistice sunt puţin adaptabile la
modificările cererii pe termen scurt şi pe termen lung. O variaţie a cererii turistice pe termen
scurt poate să influenţeze pe termen foarte întins componentele produsului turistic şi preţul
său.
Complementaritatea se referă la faptul că produsul turistic este format dintr-un singur
ansamblu de servicii complementare care influențează calitatea produsului turistic.
Eterogenitatea decurge din faptul că este imposibilă producerea unor servicii turistice
identice.
Produsul turistic este furnizat prin acțiunea turistică. Acțiunea turistică presupune
vânzarea biletelor turistice pentru turismul intern, extern, turismul de relaxare, turismul de
tratament. Un alt aspect este cazarea. Cazarea se face cu sau fara regim de masă. Cazarea
implică sau nu alte servicii adiacente destinate turistului (Spa, frizerie Wifi etc). În cadrul
unității de cazare care oferă și un regim de masă pot fi incluse diverse activități de producție
cum ar fi carmangerie, laborator de patiserie-cofetărie brutărie, etc.
Noțiunile specifice contabilității în turism sunt conexe duratei relativ scurte a acțiunii
turistice. În acest context rezultatele eficienței economice sunt mai ușor de stabilit. În cazul
ofertei unui produs turistic cu anticipație foarte mare unde acțiunea turistică va fi în curs de
executare cheltuielile și veniturile nu se înregistrează în contabilitate. Excepție fac plățile
făcute în avans.
Contractul cu furnizorul de produse Acest document vizează toate activitățile care
presupun contractarea unui furnizor. Aici se pot aminti cheltuielile generate de aprovizionare,
cheltuielile generate de închirieri spații, cheltuieli cu publicitatea etc.
Documente în organizarea contabilității mijoacelor bănești
1. Foaia de vărsământ este formular tipizat. Ea este specifică fiecarei banci. Cu Foaia
de vărsământe se depun la banca banii care sunt peste plafonul prevăzut de lege. Documentul
este întocmit de casiera bancii în doua exemplare. Unul rămâne la banca celalalt va fi vizat
de banca și va rămâne la registrul de casa.
2. CEC de numerar este document cu regim special. Cu el se ridică banii din bancă
pentru a plăti salarii, furnizori etc. Se completează de casiera instituției economice și cu
aprobarea și semnătura directorului economic. Se pune ștampila unitatți.
3. Dispoziția de plată/ încasare este un formular tipizat pentru plăți sau încasări. Este
întocmit de contabil. Se înregistrează într-un registru de numere. este semnat de contabil.
Documentul rămâne în Registrul de casa ca document justificativ.
4. Chitanța se eliberează de casiere când se încasează diverse sume.
5. Ordin de deplasare este dat acelui salariat care face o deplasare în contul instituției.
Este un document individual. Folosește pentru justificarea și decontarea cheltuielilor. Se
prezintă la caseria instituției economice. Este semnat de directorul economic.
Documente în organizarea contăbilității veniturilor și cheltuielilor
1. Factură este un formular tipizat cu regim special de tiparire și numerotare. Pe baza
facturii se face decontarea. Însoțește Document de însoțire a mărfii. Factura este document
justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumparatorului. Se arhiveaza la
furnizor la departamentul vânzări și la compartimentul financiar-contabil. La cumpărator se
înregistrează la compartimentul financiar-contabil.
Documente justificative pentru regimul contabil al imobilizărilor

Document Conținut
Fișa mijlocului fix Se ține evidență analitică a mijloacelor fixe
aflate în uintatea economică la un moment dat
Bonul de mișcare a mijlocului fix Se înregistrează predarea - primirea mijlocului
fix la un moment dat.
Procesul-verbal de punere în funcțiune a Se întocmeste pentru utilajele și instalațiile care
mijlocului fix necesita montaj și probe tehnologice. Se
întocmește de către secretarul comisiei numite
pentru receptionarea obiectivului de investiții în
prezența membrilor comisiei
Procesul-verbal de scoatere din funcțiune a Se întocmește când mijlocul fix este uzat fizic
mijlocului fix sau moral. Procesul-verbal de scoatere din
funcțiune a mijlocului fix este un document
justificativ de înregistrare în evidență
magaziilor (depozitelor ) și în contabilitate.

Tabel 1.3. Documente aferente imobilizărilor

Documente justificative pentru regimul contabil al materialelor


Document Continut
Nota de intrare în recepție Este documentul întocmit document pentru
recepția bunurilor aprovizionate. Bunurile
recepționate vor fi astfel înregistrate în
gestiunea compartimentului care a făcut
recepția mărfii. reglementarea diferențelor se
face la compartimentul financiar-contabil.
Nota de recepție este atașată Facturii sau
Avizului de însoțire a mărfii.
Bonul de consum Înregistrează eliberarea unui singur material
din magazia instituției economice. El este
folosit ca document justificativ pentru
scădere din gestiune. Documentul se
înregistrează în evidență magaziei și a
contabilității în partidă simplă.
Aviz de însoțire a mărfii Este un formular tipizat cu regim special de
tiparire, inscriere și numerotare, comun pe
economie.
Fișe de magazie Este deschisă pentru fiecare element stocabil
în parte, în care gestionarul calculează stocul
cantitativ scriptic după fiecare operaţiune de
intrare sau ieşire de stoc. Este documentul în
care se înregistrează intrările și ieșirile din
magazie. Fiecare material din magazie are
propria lui fișă întocmită într-un singur
exemplar.
Fişe de cont analitic pentru valori materiale Se deschide câte o fisă pentru fiecare
element stocabil în parte, pentru care s-a
deschis câte o Fişă de magazie distinctă la
locul de depozitare. Înregistrările în Fişele de
cont analitic pentru valori materiale se fac,
document cu document, pe baza
documentelor de intrare - ieşire a bunurilor
stocabile în şi din gestiuni care au stat la baza
fiecărei înregistrări în Fişa de magazie.
Borderoul de predare a documentelor Gestionarul semnează de predarea
documentelor, iar compartimentul
contabilităţii gestiunii stocurilor de primirea
lor
Registrului de gestiune În el se consemnează soldul la începutul
perioadei, separat pentru mărfuri şi separat
pentru ambalaje intrările de mărfuri şi
ambalaje pe bază de documente cum ar fi:
Factură, Aviz de însoţire, Notă de intrare
recepţie şi constatare de diferenţe, Inventar,
Proces verbal, etc.; vânzările de mărfuri şi
ambalaje, în funcţie de modalitatea de
vânzare; soldul la sfârşitul perioadei, separat
pentru mărfuri şi separat pentru ambalaje.
Acest raport sau registru de gestiune se ţine
numai valoric şi reprezintă un document de
evidenţă operativă privind mişcarea
mărfurilor şi ambalajelor în unităţile
comerciale cu amănuntul.
Balanţa de verificare analitică Se întocmește la sfârșitul fiecărei luni prin
care se asigură controlul înregistrărilor în
contabilitatea analitică, pe gestiuni, global -
valoric. Controlul efectiv al gestiunilor de
mărfuri se realizează prin inventariere
Tabel 1. 4. Documente justificative aferente înregistrării în contabilitate a
materialelor.
Circulaţia mărfurilor cu amănuntul
Document Cine întocmește Rolul documentului
documentul
Borderoul bonurilor de Casierul; poate fi preluat Servește la întocmirea
vânzare direct din memoria aparatului monetarului
de casă
Monetarul Casierul pe baza Borderoul Se întocmește în două
bonurilor de vânzare exemplare. Primul exemplar
(originalul) se înaintează
casieriei, iar copia rămâne la
şeful de magazin care
înregistrează pe această bază
în Raportul de gestiune
Raportul de gestiune Seful unității de alimentație Se înaintează
publică compartimentului de evidenţă
al unităţii unde se întocmeşte
Recapitulaţia mărfurilor
ieşite.
Recapitulaţia mărfurilor Compartimentul de evidență Se întocmește pe baza
ieşite contabilă Raportului de gestiune
Registrul de casă Compartimentul de evidență Înregistrează chitanțele
contabilă centralizate.
Centralizatorul încasărilor Casierul Serveşte la emiterea chitanţei
zilnice centralizatoare a vânzărilor
pe baza căreia se operează în
Registrul de casă.
Tabel 1.5. Documentația aferentă vânzării mărfurilor din unitatea de alimentație
publică
Referitor la înregistrarea TVA trebuie remarcat faptul că în preţul de vânzare cu
amănuntul este exigibil la decontare cu bugetul statului numai în momentul vânzării efective
a mărfurilor prin magazinele de desfacere cu amănuntul, pe durata stocării acestora TVA - ul
se va evidenţia ca fiind neexigibil.

Activități contabile în unitățile de alimentație publică și comerț


Cazarea este activitate specifică oricărui spațiu cu destinație turistică. Aici se includ
unităţi complementare de cazare: popasuri turistice, sate de vacanţă, camere la cetăţeni.
Pentru unitățile principale de cazare care oferă și masă activitățile contabile se diversifică în
funcție de spațiile aferente servirii mesei sau spațiilor aferenete comerțului (restaurant, bar
etc).

Tip de aprovizionare Document aferent


Aprovizionarea din depozite Factura
Nota de recepție și constatare de diferențe
Aprovizionarea prin magaziile proprii Borderoul de achiziții
Nota de predare-transfer-restituire
Tabel 1.6. Documente aferente aprovizionării

Cheltuielile cu materiile prime conform Document aferent


rețetelor de fabricație
Notele de predare-transfer-restituire Facturi cu prețul de materie primă
antecalculat pentru fiecare produs.
Predarea produselor Nota de predare-restituire pentru transferul
produselor către unități proprii
Facturi de vânzare către terți
Alte cheltuieli Statul de plata a salariilor
Bonuri de consum de materiale
Situația de calcul a amortizarii
Tabel 1.7. Documente aferente cheltuielilor

1.4. Specificul plăților în unitățile de turism


Un prim aspect al specificului plăților în unitățile de turism se referă la plata
restaurantului/barului pe cameră. Plata în sine se face pe aceeași factură. Clientul primește
Nota de plată sau Factura pe care sunt trecute informațiile referitoare la alcătuirea prețului.
Nota de plată se folosește de obicei în relațiile cu persoanele fizice. Factura se folosește în
relație cu persoanele juridice. Calculul prețului datorat de client include TVA distinct pentru
alimentație și pentru cazare. Alimentele au TVA de 9%, cazarea are TVA de 9% și băuturile
alcolice au TVA de 19%. Distincțiile de TVA sunt oglindite în evidența contabilă a unității
prestatoare.
În Nota de plată/Factură produsele alimentare sunt calculate separat. Produsele
alimentare sunt de două feluri, respectiv produse alimentare obținute prin preparare și
produse alimentare care se vând în forma inițială.
Plata restaurantului pe cameră se face cu ajutorul configurărilor electronice ale
documentelor. Nomenclatorul articolelor se împarte pe clase specifice. Pentru fiecare clasă se
face un tip de setare distinctă de așa manieră încât întocmirea notei de plată să se facă cu
ușurință.
Configurare electronică pe SMARTCASH Pos RMS
Clase specifice Tip contabil implicit Gestiune implicită Buton
Materii prime Marfă în depozit Magazia centrală
folosite pentru
prepararea rețetelor
Produse obtinuțe prin Produse fără Gestiunea se ține Butonul de
preparare trebuie să descarcare Contul valoric. Restaurant la Descarcare la ieșirea
aibă specificată o reprezentativ este restaurant se prepară din firmă este NU
rețetă de fabricație marfă sau produs meniurile și se face
valabilă pentru o finit. Nota de plată Buton TVA inclus
porție Rubrica Prețuri este pe NU
unice are specificat
prețul fiecărui articol
folosit.
Produse oferite în Marfă în depozit Restaurant Buton TVA inclus
forma inițială este pe NU
Produse de tipul Nu trebuia trecut Nu trebuia trecut Nu trebuia trecut
băuturilor alcoolice și nimic/? nimic/? nimic/?
tutun
Tabel 1.8. Configurări inițiale pentru plata alimentației pe cameră

Macheta electronică pentru Smartcash Pos RMS 2016 are drept constantă de utilizare
butonul Utilizare note de plată restaurant. Butonul acesta este setat permanent pe DA. Ea
servește la întocmirea Notei de plată în unitatea de bază și în subunități arondate. În această
situație este inițiată rubrica Avize de expediție catre subunități
Modul de completare a unei Note de plată în regimul configurării electronice
În evidența electronică Nota de plată este asociată ferestrei Livrare. Fiecărei clase
specifice de produse îi corespunde un tip de livrare.
Produsele obținute prin preparare și vândute pe note de plată trebuie să aibă
specificată rețeta pe pagina de Livrare. Prețul de vânzare trebuie adus din nomenclator prin
dublu-click pe butonul PU Dest de pe pagina Document.
Produsele vândute fără transformare trebuie să aibă pe pagina de Livrare. Pentru
acestea se face nota de descarcare 607=371.01).
Nota de plată rămâne deschisă pentru a putea fi completată cu eventualele solicitări de
produse noi.
În machetă, în fereastra de termene de plata se pot preciza formele de încasare a
notelor de plată:

Ferestre specifice fiecărui tip de achitare a Specificul fiecărui tip de plată


Notei de plată
Numerar Nota de plată este încasată direct cont
5311=707, 442.07
Virament Se face factură pentru nota de plată.
Încasarea se face ulterior în numerar sau prin
virament bancar.cont 411=707, 442.07
Virament din alte gestiuni Notele de plată reprezintă masa produsă în
Restaurant. Masa este destinată unor acțiuni
realizate de altă gestiune. (ex. conferințe). Se
evidențiază veniturile separat pe fiecare
gestiune. cont 411=707, 442.07
Bonuri valorice Se folosesc la serviciile de cazare care includ
masa. Ele apar în factura emisă de hotel.
Bonurile valorice sunt în sumă fixă și cu ele
se achită contravaloarea mesei. cont
411=707, 442.07
Cont camere Se includ în factura de cazare cu specificația
masa servită cont 411=707, 442.07
Bonuri mic dejun Unitatea de gestiune distinctă de hotel.
Servirea mesei se face în sumă fixă. cont
411=707, 442.07
Masa pentru personal Nota de plată se facturează la sfârșitul lunii și
este reținută din salariu. cont 411=707,
442.07
Tabel 1.9 Ferestre specifice fiecărui tip de achitare a Notei de plată
După întocmirea fiecarei Note de plată trebuie verificate formele de încasare.
Neapelarea acestora determină neafisarea documentului respectiv în lista Notelor de plată.
Lista nu va mai reflecta volumul total al vânzărilor zilnice.
Notele de plată reflectă vânzările. Ele sunt urmărite electronic prin ferestre aferente.
Tip de fereastră Conținut
Mentor > Diverse > Note de plată Notele de plată pe forme de încasare
Mentor > Mișcări > Ieșiri către subunități Notele de plată pe gestiuni și articole vândute
Mentor > Mișcări > Livrări Gruparea pe articole și componentele
acestora
Mentor > Contabile > Realizări pe gestiuni Se urmărește profitul sau pierderea pe
gestiune. Are constanta Evidența profit pe
gestiuni=DA și precizarea gestiunii aferente
oricărui element de cheltuială sau de venit.

Tabel 1.10. Urmarirea vânzărilor prin Note de plată


În concluzie, plata restaurantului pe cameră se face prin bonuri de mic dejun, bonuri
valorice sau cont pe cameră. Indiferent de natura documentului prin care se ține evidența
consumului unui client, acesta va primi nota de plată cu specificarea costurilor pentru masă.
1.5. Tichete de vacanță/vouchere
În Dicționarul explicativ al limbii române termenul voucher are următoarele acțepții:
1. bon, recipisă; 2. cupon, borderou; 3. probă; 4 documentul de călătorie care atestă faptul
că turistul are o rezervare făcută la o unitate de cazare. În voucher se înscrie numele
turistului, numele unităţii de cazare, perioada cazării, precum şi alte servicii rezervate. În
ceea ce privește lucrarea de față, acțepția 4 a termenului este relevantă.
Înregistrarea în contabilitate a tichetelor de vacanță/vouchere în contabilitatea celui care le
oferă
Tichetele de vacanță sunt bonuri valorice oferite de angajatori angajaților. Oferirea
tichetelor de vacanță este specificată în contractul de angajare. Aceste tichete de vacanță pot
fi primite de unitățile turistice. În acest caz, unitatea turistică este unitate afiliată emitenților
de tichete de vacanță.
Operațiune contabilă Conturi Ce se înregistrează
Plata tichetelor de vacanță 409 = 5121 Valoarea înștiințării de plată
Recepționarea tichetelor de % = 401 Valoarea totală a facturii
vacanță emisă de angajator conform
și a facturii tipului de tichet folosut
5328 tichete de vacanță Valoarea tichetelor de
vacanță
628 Valoarea serviciilor
4426 TVA deductibilă
401 = 409 Valoarea totală a facturii
Distribuirea tichelor de 641 = 5328 tichete de Valoarea tichetelor de
vacanță și includerea vacanță vacanță acordate
pe cheltuieli a contravalorii
tichetelor. Tichetele se vor
include si pe statul de salarii,
într‐o rubrică distinctă.
Înregistrarea drepturilor 641 = 421 Valoarea venitului brut (care
personalului nu include și tichetele de
conform statului de salarii vacanță)
Impozitul pe venitul obtinut 421 = % Totalul impozitului (calculat
de persoanele fizice care au 444 în funcție de venitul brut care
primit tichetele de vacanță include și tichetele de
(va fi cumulat cu impozitul vacanță)
pe venitul din salarii) : 431CAS Contribuția la CAS
Contribuția la asigurarile de
431CASS sănatate
Contribuția la fondul de
437 somaj
Notă Aici baza de calcul nu
include și valoarea tichetelor
de vacanță
Tabel 1. 11. Înregistrarea în contabilitate a tichetelor de vacanță/vouchere în
contabilitatea celui care le oferă

1.6. INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Definirea conceptului de inventariere


Esențialul într-o unitatea economică este concordanța între datele înregistrate în
conturi și realitatea faptică existența în unitate. principiul concordanței dintre datele
înregistrate și realitatea obiectuală se concretizează în activitatea de inventariere.3
Contabilitatea este cea care trebuie să asigure informații reale asupra activității
patrimoniale, din cadrul unei unități economice. În acest context mijlocul prin care se poate
cunoaște situația reală a patrimoniului îl reprezintă inventarierea. Datele obținute în urma
procesului de inventariere sunt comparate cu datele existente în contabilitate.
Inventarierea este un procedeu contabil. Inventarierea este compusă din suma
operațiunilor prin care se constată existența cantitativă și valorică a elementelor de activ și de
pasiv aflate în patrimoniul unitații economice la data la care se face inventarul. În concluzie,
scopul inventarului este acela de a evalua anumite elemente supuse inventarierii și de a pune
în acord datele contabilității cu realitatea faptică constatată.

3
cf.Marius Deac, op. cit. p.151-153
Necesitatea inventarierii patrimoniului unităților economice are la bază două motive
esențiale. se explica prin importanță deosebită pe care o prezintă pentru activitatea practică a
acestora.
În primul rând inventarierea constituie baza de pornire pentru deschiderea și
organizarea evidenței operative și contabile la unitățile patrimoniale nou înființate. Aici
trebuie menționat că la începutul activității, inventarierea stabilește și evaluează elementele
patrimoniale care constituie aporturile în natură și/sau în bani ale asociaților/acționarilor sau
întreprinzătorului particular, conform formei de organizare a unității economice.
În al doilea rând inventarierea făcută în decursul exercițiului financiar este utilă în
măsura în care stabilește relația exactă între datele din contabilitate și realitatea din teren.
diferențele dintre cele două componente pot apărea datorită unor cauze naturale (uscarea,
evaporarea, scaderea în greutate etc.), datorită unor cauze subiective (măsurari inexacte;
sustrageri de mijloace economice. Diferențele mai pot apărea și din cauza unor înregistrări
eronate sau din cauza unor înregistrări neefectuate.
Rolul inventarierii
1. Realizează concordanța datelor contabilității și a celorlalte forme de evidență economică
cu realitatea obiectivă.
2. Este un mijloc de control și verificare asupra integrității mijloacelor economice,a bunei
gospodăriri a patrimoniului.
3. Se înregistrează provizioanele pentru deprecieri cu ocazia inventarierii.
4.Se determină mărimea unor indicatori economici cuprinși în contabilitate.Pe această bază
are loc determinarea producției neterminate care influențează calculul exact al costurilor și
rezultatelor finale.
5. Inventarierea este o lucrare premergătoare, obligatorie, întocmirii bilanțului contabil anual.
contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentata prin bilant.
6. Inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare și la desfășurarea normală a
decontarilor, prin descoperirea creanțelor neîncasate, respectiv, a datoriilor neplătite la timp.
Obiectul inventarierii îl constituie toate elementele de activ și pasiv de care dispune unitatea
patrimonială, în momentul efectuării inventarierii. Evaluarea se va face cu respectarea
principiului permanenței metodelor, potrivit căreia modelele și regulile de evaluare trebuie
menținute, asigurand comparabilitatea în timp a informațiilor contabile. Inventarierea se
încadrează în sistemul lucrărilor premergătoare întocmirii situațiilor financiare anuale. Aceste
lucrări cuprind:
1. inventarierea generală a patrimoniului și a extrapatrimoniului;
2. verificarea provizioanelor, amortismentelor și a conturilor de regularizare;
3. verificarea înregistrării în conturi a tuturor operațiilor economice;
4. verificarea concordanței dintre contabilitatea sintetică și contabilitatea analitică;
5. determinarea rezultatului net al exercițiului și repartizarea acestuia;
6. întocmirea balanței de verificare finală.4
Tipuri de evaluare la inventariere
Evaluarea activelor imobilzate și a stocurilor
Se face la valoarea actuală a fiecarui element, denumită valoare de inventar, stabilită
în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. La stabilirea valorii de inventar
a bunurilor se va aplica principiul prudenței, potrivit căruia se va ține seama de toate
ajustările de valoare datorate deprecierilor. înscrierea datelor se face prin raportare la
utilitatea bunului inventariat, prețul pieței și prețul înscris în contabilitate. În cazul în care se
constată că valoarea de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului pentru unitate și
prețul pieței, este mai mare decât valoarea cu care acesta este evideniat în contabilitate, în
listele de inventariere se vor înscrie valorile din contabilitate. În cazul în care valoarea de
4
Cf. Danciu Radu, Deac Marius, op. cit. p. 221-222
inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere
se înscrie valoarea de inventar.
Evaluarea imobilizarilor necorporale
Imobilizările necorporale care sunt depreciate se vor evalua la valoarea actuală
stabilită în funcție de utilitate și prețul pieței. Corectarea valorii contabile a imobilizărilor
necorporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează conform tipului de
depreciere constatat la momentul inventarierii. Deprecierea reparabilă se contabilizează prin
inregistrarea unei amortizări suplimentare. Deprecierea inreversibilă se contabilizează prin
constituirea sau suplimentarea unor provizioane pentru depreciere
Evaluarea imobilizarilor corporale
Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilanțului se efectuează la cost, mai puțin
amortizarea și provizioanele cumulate din depreciere.
Evaluarea stocurilor
Evaluarea stocurilor se face la valoarea contabilă. De aici se elimină deprecierile
constatate. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de
inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea
unui provizion pentru depreciere. Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea
suplimentară se înregistrează în contabilitate indiferent de situația economică a unității,
inclusiv în cazul inregistrării pierderii contabile.
Evaluarea titlurilor de valoare
Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte titluri) se
efectuează, în cazul celor cotate pe piețe reglementate și supravegheate de Comisia Nationala
a Valorilor Mobiliare, pe baza prețului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni
calendaristice, pentru titlurile tranzacționate în respectivul interval de timp, iar în cazul
titlurilor netranzacționate pe piețele reglementate și supravegheate, în funcție de valoarea
activului net pe acțiune.
Evaluarea creanțelor și datoriilor
Evaluarea creanțelor și datoriilor are în vedere moneda de plată, respectiv lei sau
valută.
Evaluarea creanțelor și a datoriilor în lei se face la valoarea lor probabilă de încasare
sau de plată conform reglementărilor contabile aplicabile. Diferențele constatate în minus
dintre valoarea de inventar stabilită și valoarea contabilă net a creanțelor se înregistrează în
contabilitate la provizioane pentru deprecierea creanțelor.
Evaluarea creanțelor și a datoriilor exprimate în valută se face la cursul de schimb
valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data încheierii exercițiului
financiar. Diferențele de curs valutar favorabile sau nefavorabile între cursul de schimb
valutar la care sunt înregistrate creanțele sau datoriile în valută și cursul de schimb valutar de
la data încheierii exercițiului se înregistrează potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale caror termene de încasare sau de plată sunt
prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice, potrivit
legii, pentru decontarea acestora. Stabilirea lipsurilor și plusurilor de valori materiale
constatate cu ocazia inventarierii se efectuează în cadrul listei de inventariere centralizatoare
(cod 14-3-12), prin preluarea din listele de inventariere, varianta simplificată, numai a
pozițiilor cu diferente.
Întocmirea documentelor de inventariere
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii
inventariate, în fișete, casete, dulapuri, etc. încuiate și sigilate. Listele de inventariere se
semnează, pe fiecare filă, de către membrii comisiei de inventariere și de către gestionar. Pe
ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menționeze dacă toate valorile
materiale și bănești din gestiune au fost inventariate și consemnate în listele de inventariere în
prezența lui și daca are obiecții legate de procesul de inventariere.
În Procesul verbal de inventariere se vor consemna toate rezultatele inventarierii.
Datele înscrise în Procesul verbal de inventariere sunt perioada și gestiunile inventariate, și
persoanele care au efectuat inventarierea, plusurile și minusurile constatate, compensările
efectuate; bunurile depreciate, creanțele și obligațiile incerte și în litigiu; valorificarea
rezultatelor inventarierii; constituirea și regularizarea provizioanelor concluziile și
propunerile referitoare la inventariere.
Valorificarea inventarierii
Un prim aspect al valorificării inventarierii este acela de a stabili caracterul
diferențelor constatate. Acest lucru se face prin analizarea profundă a cauzelor care au produs
diferențele. Se cer explicații în scris de la gestionar. La final se formulează propuneri de
regularizare a diferențelor constatate și se înregistrează ca diferențe de inventar.
Potrivit art. 48 din Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2388/1995, rezultatele
inventarierii trebuie înregistrate, atât în evidența tehnic-operativă, cât și în contabilitate, în
termen de cel mult 5 zile de la data terminării operațiunilor de inventariere.
Valorificarea inventarierii se face prin înregistrarea plusurilor și imputarea
minusurilor. Dacă lipsurile nu se datorează vinovăției unei persoane acestea se trec pe
cheltuielile unitătți patrimoniale. Se admit compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile
numai când există riscul de confuzie, când se referă la aceleași bunuri, aceeași perioada de
gestiune și la același gestionar, fără a diminua valoric patrimoniul unitătți.
Listele cu valorile materiale care întrunesc condițiile de compensare din cauza riscului
de confuzie se aprobă anual de administratori sau de ordonatorii de credite.
Lipsurile peste normele stabilite și pierderile cauzate de proasta gestiune se pot
imputa celor vinovați la valoarea de înlocuire reprezentată de costul de achiziție, care
cuprinde prețul de cumpărare din piață, taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de
transport și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate a bunului
respectiv. Dupa ce s-au efectuat înregistrările privind plusurile și minusurile constatate la
inventariere, valoarea totală a stocurilor din listele de inventariere trebuie să corespundă cu
soldurile conturilor de elemente de natura stocurilor și cu stocurile cantitative ale elementelor
respective din evidenta operativă de la depozite (fișele de magazie).

1.7. SITUAȚII FINANCIAR ANUALE

Situaţiile financiare anuale presupun întocmirea lor după expirarea exercițiului


financiar.
Persoanele juridice întocmesc situaţii financiare anuale, cu toate componentele lor
bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalurilor proprii, situaţia
fluxurilor de trezorerie, anexele la situaţiile financiare care includ notele explicative şi
politicile contabile care după ce au fost semnate de persoanele împuternicite în acest sens,
sunt supuse potrivit legii operaţiilor de auditare sau verificare în vederea depunerii lor
ulterioare la Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice.5
Categoriile de entități conform OMFP nr. 1.802/2014 care corespund criteriilor de la
pct. 9 alin. (2), (3) și (4) din reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014.
Unitățile economice vor întocmi bilanțul conform categoriei în care se încadrează.

5
cf. Marius Deac, op.cit. p.153-154
  Se depășesc limitele a cel puțin două dintre cele
Categoriile de criterii trei criterii
Da Nu
I. Totalul activelor: 1.500.000 lei Entităț mici Microentități
cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei (dacă nu se încadrează
numărul mediu de salariați în cursul în categoria entităților
exercițiului financiar: 10 mijlocii și mari)

II. Totalul activelor: 17.500.000 lei Entități mijlocii Entități mici (dacă nu
cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei și mari se încadrează în
numărul mediu de salariați în cursul categoria
exercițiului financiar: 50 microentităților)

Tabel 1.12. Categoriile de entități6

Tipul de Elementele componente ale setului de situații financiare


societate
Microentități bilanț prescurtat (cod 10), în structura prevăzută la pct. 599 din OMFP nr.
1.802/2014
cont prescurtat de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută la pct. 601
din OMFP nr. 1.802/2014
formularul Date informative (cod 30), în structura prevăzută la pct. 6 din anexa
nr. 4 la OMFP nr. 166/2017
formularul Situația activelor imobilizate (cod 40), în structura prevăzută la pct.
8 din anexa nr. 4 la OMFP nr. 166/2017
informații suplimentare restrânse
Entități mici bilanț prescurtat (cod 10), în structura prevăzută la pct. 599 din OMFP nr.
1.802/2014
cont de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută la pct. 600 din OMFP
nr. 1.802/2014
note explicative la situațiile financiare anuale
formularul Date informative (cod 30), în structura prevăzută la pct. 7 din anexa
nr. 4 la OMFP nr. 166/2017
formularul Situația activelor imobilizate (cod 40), în structura prevăzută la pct.
8 din anexa nr. 4 la OMFP nr. 166/2017
Opțional, ele pot întocmi:
situația modificărilor capitalului propriu și/sau

6
Cf. OMFP nr. 1.802/2014
situația fluxurilor de trezorerie
Entități mijlocii bilanț (cod 10), în structura prevăzută la pct. 598 din OMFP nr. 1.802/2014
și mari cont de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută la pct. 600 din OMFP
nr. 1.802/2014
situația modificărilor capitalului propriu
situația fluxurilor de trezorerie
note explicative la situațiile financiare anuale
formularul Date informative (cod 30), în structura prevăzută la pct. 7 din anexa
nr. 4 la OMFP nr. 166/2017
formularul Situația activelor imobilizate (cod 40), în structura prevăzută la pct.
8 din anexa nr. 4 la OMFP nr. 166/2017
Tabel 1.13. Cerințele privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale
pentru entitățile care aplică OMFP nr. 1802/2014
Bilanțul
Bilanțul contabil este o sinteză a situației financiare la un moment dat pentru o
societate comercială. Bilanțul conține informații despre activele și pasivele unității
economice care întocmește bilanțul. Bilanţul contabil este documentul oficial de gestionare a
patrimoniului. Cu ajutorul etalonului monetar, el evidenţiaza echilibrul dintre bunurile
economice şi sursele lor de finanţare. Bilanțul are două părți. În partea stângă se află activele
patrimoniale și în partea dreaptă se află pasivele patrimoniale. Informația contabilă din bilanț
are trei nivele:
a. grupa simbolizată cu litere mari (A, B, C, D);
b. subgrupa simbolizată cu cifre romane (I, II, III, IV);
c. poziția/postul/indicatorul bilanțier simbolizat cu cifre arabe (1, 2, 3,); acesta este nivelul
analitic al bilanțului. Aici sunt reunite mai multe elemente de natură patrimonială de aceeași
natură, combinate cu elemente de natură rectificativă acolo unde este cazul.7
La întocmirea bilanţului contabil se vor avea în vedere următoarele:
1) înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor consemnate în documente
justificative;
2) ultima balanţă de verificare a conturilor sintetice la 31 decembrie anul întocmirii
bilanțului, pusă de acord cu balanţele de verificare ale conturilor analitice;
3) analiza soldurilor conturilor contabile, astfel încât acestea să reflecte operaţiunile
patrimoniale ale instituţiei economice şi să corespundă funcţiunii stabilite în planul de
conturi;
4) clarificarea sumelor care se menţin nejustificat în conturile: 232 Avansuri acordate pentru
active fixe corporale, 234 Avansuri acordate pentru active fixe necorporale, 401 Furnizori,
404 Furnizori de active fixe, 409 Furnizori-debitori, 411 Clienţi, 428 Alte datorii şi creanţe
în legătură cu personalul, 461 Debitori, 462 Creditori, 473 Decontări din operaţii în curs
de clarificare etc., urmărindu-se achitarea obligaţiilor şi încasarea creanţelor în lei şi în
valută, după caz. Sumele înregistrate în contul 473 Decontări din operaţii în curs de
clarificare trebuie clarificate de către instituţie în termen de 3 luni, în sold putând fi păstrate
numai sumele ce se justifică în mod obiectiv, prevăzute în normele metodologice specifice.
5) în situaţia în care operaţiunile îşi extind efectele pe mai mulţi ani, iar veniturile şi
cheltuielile trebuie să fie atribuite anului în care au fost realizate, se impune utilizarea
conturilor 471 Cheltuieli în avans şi 472 Venituri în avans, după caz;
6) înregistrarea dobânzilor de primit aferente disponibilităţilor pentru care Trezoreria Statului
sau instituţiile de credit acordă dobânzi, potrivit legii (51807 = 44801 sau 51807 = 766, după

7
Cf. Danciu Radu, Deac Marius, op. cit. p. 230
caz). Pentru dobânzile datorate de Trezoreria Statului se utilizează documentul Situaţia
dobânzilor acordate la data “, eliberat de unităţile Trezoreriei Statului;
7) Contul 117 Rezultatul reportat cuprinde veniturile și cheltuielile provenite din corectarea
erorilor contabile aferente exerciţiilor precedente, apărute în urma unor greşeli matematice, a
greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a tranzacţiilor şi
altor evenimente, se efectuează în conturile corespunzătoare de active. Pentru contabilizarea
tranzacţiilor efectuate în ultima zi a perioadei de raportare, cursul de schimb utilizat este
cursul comunicat de BNR din ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca
informaţie la momentul efectuării operaţiunii. Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor în
valută, a disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în
valută, acreditivele şi depozitele în valută, existente în sold la sfârşitul lunii, cursul de schimb
utilizat este cursul comunicat de BNR din ultima zi bancară a perioadei de raportare.
Operațiuni de centralizare care prezintă imaginea reală a patrimoniului unității economice
1) eliminarea conturilor 481 Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate
şi 482 Decontări între instituţii subordonate din activele şi datoriile bilanţului centralizat la
nivelul instituţiei superioare pentru instituţiile subordonate;
2) compensarea soldurilor creditoare şi debitoare ale conturilor 117 Rezultatul reportat şi 121
Rezultatul patrimonial la nivelul ordonatorului principal şi secundar de credite, astfel încât în
bilanţul şi contul de rezultat patrimonial centralizate ale ordonatorului principal şi secundar
de credite conturile respective să prezinte numai sold creditor sau debitor;
3) compensarea soldurilor creditoare şi debitoare ale conturilor 117 Rezultatul reportat şi 121
Rezultatul patrimonial la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru bilanţul, contul de
rezultat patrimonial şi situaţia modificărilor în structura activelor nete/ capitalurilor proprii
agregate pe fiecare subsector al administraţiei publice şi pe total administraţie publică, astfel
încât conturile respective să prezinte numai sold creditor sau debitor;
4) compensarea contului 489 Decontări privind încheierea execuţiei bugetului de stat din
anul curent la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, din bilanţul centralizat al
subsectorului administraţiei centrale, precum şi din bilanţul centralizat al instituţiilor publice.
5) opţional, se pot compensa soldurile conturilor privind taxa pe valoarea adăugată de plată,
respectiv de recuperat.
Situaţiile financiare anuale se semnează de conducătorul instituţiei publice şi de
conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să
îndeplinească această funcţie. Toate situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de o declaraţie
scrisă a acestora prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare
anuale şi confirmă următoarele aspecte:
a. politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt conforme cu
reglementările contabile aplicabile;
b. situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;
c. persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
Ordonatorii principali de credite anexează la situaţiile financiare centralizate
declaraţia pentru activitatea proprie, iar în Raportul de analiză pe bază de bilanţ se va preciza
dacă instituţiile subordonate au întocmit şi anexat declaraţiile la situaţiile financiare proprii.
Contul de rezultat patrimonial8 sau Contul de profit şi pierdere face parte din situaţiile
financiare de închidere a exerciţiului financiar, este un document contabil de sinteză, care
prezintă rezultatul activităţii întreprinderii şi astfel măsoară performanţele firmei în cursul
unei perioade de gestiune. Dacă se are în vedere conţinutul informaţional, există două forme
de prezentare a contului de profit și pierderi:
a. contul de profit şi pierdere cu prezentarea veniturilor şi cheltuielilor după natura lor,
8
Cf. OMFP nr. 1.802/2014
b. cont de profit şi pierdere cu prezentarea după destinaţie a cheltuielilor de exploatare.
dacă se are în vedere forma de prezentare sunt:
a. sub formă de listă (vertical) care prezintă formarea treptată a rezultatului exerciţiului,
b. sub formă de cont (tablou bilateral) unde ,în partea stângă, se prezintă cheltuielile şi
profitul, iar , în partea dreaptă, veniturile şi pierderile.
Modelul, în formă tabelară9
A. CHELTUIELI B.VENITURI
1.Reducerea stocului de produse finite şi 1. Mărimea netă a cifrei de afaceri
lucrări în curs
2. a) Cheltuieli cu materiile prime şi 2. Creşterea stocurilor de produse finite şi
materialele consumabile lucrări în curs
b) Alte cheltuieli externe
3. Cheltuieli cu personalul 3. Lucrări efectuate de întreprinderi pentru
sine şi capitalizate
a) Salarii
b) Cheltuieli sociale,cu menţionarea separată
a celor care acoperă pensiile
4. a) Corectările de valoare privind 4. Alte venituri de exploatare
cheltuielile de constituire, imobilizări
corporale şi necorporale
b) Corectările de valoare privind elementele
activului circulant
5. Alte cheltuieli de exploatare 5. Venituri care provin din participaţii, cu
menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile asociate
6. Corectările de valoare privind imobilizările 6. Venituri ce provin din alte valori mobiliare
financiare şi valorile mobiliare aparţinând şi din alte creanţe ale activului imobilizat, cu
activului circulant menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile asociate
7. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu 7. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu
menţionarea separată a celor ce provin de la menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile asociate întreprinderile asociate
REZULTATUL CARE PROVINE DIN
ACTIVITĂŢILE CURENTE, DUPĂ
IMPOZITARE (PIERDERE)
8. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu
menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile asociate
9. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu
menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile asociate
10. Impozitul asupra rezultatului care provine
din activităţile curente
11. REZULTATUL CE PROVINE DIN
ACTIVITĂŢILE CURENTE, DUPĂ
IMPOZITARE (PROFIT)
12. Alte impozite ce nu figurează la posturile
anterioare
9
Cf. OMFP nr. 1.802/2014
Tabel 1.14. Contul de profit şi pierdere sub formă tabelară
Schema listă a contului de profit şi pierdere după destinaţia cheltuielilor se prezintă astfel:
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul de producţie aferent afacerilor
3. Profitul-pierdere(1-2)
4. Costul de distribuţie
5. Cheltuieli generale de administraţie (inclusiv amortizările şi provizioanele)
6. Alte venituri de exploatare
7. Venituri financiare
8. Cheltuieli financiare
9. Impozitul asupra profitului curent al exerciţiului
10. Profitul(pierderea) netă din activitatea curentă
11. Venituri extraordinare
12. Cheltuieli extraordinare
În România, conţinutul contului de profit şi pierdere este 10
1.Cifra de afaceri netă ce cuprinde sumele ce rezultă din vânzarea bunurilor şi serviciilor din
activităţi curente a TVA şi altor impozite,
2. Variaţia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate şi produse în curs, ce
reprezintă variaţia(în plus sau minus) dintre valoarea la costurile de producţie efective, a
stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale
ale produselor în curs
3. Producţia imobilizată costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de firmă pentru
ea însăşi
4. Alte venituri din exploatare (venituri din creanţe recuperate şi alte venituri)
5. Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile: costul de achiziţie al obiectelor de
inventar consumate, costul de achiziţie a materialelor nestocate trecute direct asupra
cheltuielilor, contravaloarea energiei şi apei consumate, costul de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii, prime de asigurare, studii şi cercetări, comisioane şi onorarii, cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate, deplasări, detaşări şi transferări, cheltuieli poştale, servicii
bancare, taxe telecomunicaţii,
6. Cheltuieli cu personalul:
a) salarii
b) cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, cu menţionarea distinctă a celor
referitoare la pensii
7. a) ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale cu acele cheltuieli de exploatare
privind amortizările şi provizioanele
b) ajustarea valorii activelor circulante
8. Alte cheltuieli din exploatare(pierderi din creanţe şi debitori diverşi, despăgubiri, amenzi şi
penalităţi, cheltuieli privind activele cedate)
9. Venituri din interese de participare
10. Venituri din investiţii financiare şi creanţe care fac parte din activele imobilizate
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare , cu menţionarea separată a celor care privesc
societăţile din cadrul grupului
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active
circulante
13. Cheltuielile cu dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu menţionarea separată a celor ce privesc
societăţile din cadrul grupului

10
Cf. Cf. OMFP nr. 1.802/2014
14. Profitul(pierderea) din activitatea curentă
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul(pierderea) din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exerciţiului financiar
Anexe la situaţiile financiare care includ politici contabile şi note explicative.
Notele explicative11 nu sunt limitative, acestea urmând să conțină cel puțin informațiile cerute
de acest capitol. Prin intermediul lor se prezintă informații despre reglementările contabile
care au stat la baza întocmirii situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile
folosite; se oferă informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, în contul de profit
și pierdere și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau în situația
fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre acestea.
Notele explicative se prezintă sistematic și respectă ordinea în care sunt evidențiate
elementele în bilanț și în contul de profit și pierdere.
Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii cu privire la poziţia financiară a unei
entităţi, performanţa financiară şi situaţia fluxurilor de trezorerie, utile în cadrul proceselor
decizionale de alocare şi de utilizare a resurselor, de obţinere şi de distribuire de rezultate.
Conform IAS 712 Situaţia fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii despre modul
în care firma generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. Variaţia
trezoreriei nete reprezintă flux de numerar, şi permite evidenţierea fluxurilor obţinute de
entitate în ultimul exerciţiu financiar pe tipuri de activităţi respectiv exploatare, investiţii,
finanţare şi modul în care au fost utilizate şi s-a apelat la alte surse decât din exploatare.
Conform abordării funcţionale a activităţii întreprinderii, fluxurile sunt grupate în 3 categorii:
a. fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare;
b. fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii;
c.fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare.
Toate fluxurile de trezorerie în monede străine sunt convertite la cursul zilei plăţii sau
încasării. Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi în monede străine la sfârşitul exerciţiului
sunt convertite la curul de închidere. Dobânda plătită cât şi dobânda şi dividendele de încasat
pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în calculul
rezultatului net. Ca alternativă, dobânzile vărsate şi dobânzile şi dividendele primite pot fi
clasificate drept fluxuri de finanţare şi respectiv de investiţii, deoarece ele reprezintă costuri
ale atragerii surselor de finanţare sau remunerarea investiţiilor. Fluxurile de trezorerie
provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat şi vor fi clasificate drept fluxuri de
trezorerie din activitatea de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi alocate în mod
specific activităţilor de finanţare şi de investiţii. 13
Contul de execuție bugetară14
Contul de execuție bugetară cuprinde toate operațiunile financiare din timpul
exercițiului financiar cu privire la veniturile încasate și plățile efectuate, în structura în care a
fost aprobat bugetul, și include:

11
cf. capitolul 6 Note explicative la situațiile financiare anuale din OMFP nr. 1.802/2014
12
Standardul International de Contabilitate 7
13
cf www.universitatea-cantemir.ro/Cursuri/Cap 9 Analiza fluxurilor de trezorerie
14
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 529/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor
financiare trimestriale ale instituțiilor publice, precum și a unor raportări financiare lunare în anul 2016, pentru modificarea și completarea
Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.917/2005, precum și pentru modificarea și
completarea altor norme metodologice în domeniul contabilității publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 299/19.04.2016.
a) informații privind veniturile:
b) informații privind cheltuielile:
c) informații privind rezultatul execuției bugetare (încasări realizate minus plăți efectuate).
Contul de execuție bugetară se întocmește pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare și creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din
conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.

S-ar putea să vă placă și