ÎNAINTE DE LECTURĂ

2.3. Prezentarea, pe baza unei structuri oferite ca model – de tip narativ, descriptiv,
explicativ –, a unor informaţii
Cerințe:
1. Scrie câte trei feluri de mâncare preferată pentru:
-micul dejun
-prânz
-cină
2. Numește vasele folosite în bucătărie pentru pregătirea:
- omletei
- cartofilor prăjiți
- ciorbei
- tocăniței de cartofi
- piure de cartofi
- salatei de roșii și castraveți
3. Completează enunțuri de mai jos cu termenii adecvați, conform modelului dat:
Omleta o mănânc cu furculița.
a. Ciorba o mănânc cu...
b. Friptura o mănânc cu...
c. Tortul îl mănânc cu...
d. Apa o beau din...
e. Laptele îl beau din...
4. Numește două feluri de mâncare/dulciuri pe care știi să le faci.
a.
b.
5. Alege un fel de mâncare și precizează care sunt ingredientele folosire conform modelului.
dat.
Pentru omletă folosesc:
2 ouă, 10 g. ulei, 100 g. brânză, 1/2 ceapă verde

DESCRIERE LITERARĂ
Textul care urmează are cuvinte noi. Dicționarul de mai jos îti explică unele dintre cuvintele
noi. Folosește dicționarul în timpul lecturii textului Am fost un copil reusit? de Octavian
Soviany
CUVÂNT DEFINIȚIE DEX ENUNȚURI/SINONIME

nativ, nativi, nativă, native (despre însușiri) Înnăscut, înzestrările native ale maică-
adj natural, firesc. mii- calitățile înnăscute ale
maică-mii
cârciumioară diminutiv de la Cârciumă, cârciumi, s.f. Cârciumar- cel care se ocupă
cârciumă s.f. Local în care se consumă de cârciumă; cârciumăreasă-
mâncare și băutură, birt. cea care se ocupă de
cârciumă. Cârciumăreasă –
floare cu frunze ovale și flori
 mari divers colorate.
pricepere, priceperi, s.f. Facultatea de a se pricepe 1. A se pricepe, vb. A înțelege, a
Facultatea de a înțelege ceva pătrunde ceva cu mintea.
(ușor) cu mintea. 2. Priceput, pricepuți, pricepută,
Îndemânare, abilitate pricepute, adj.- Care are
iscusință. cunoștințe numeroase, care
are o pregătire temeinică într-
un domeniu capabil, iscusit,
abil
agonisit, agonisiți agonisită, A dobândi, a câștiga prin numeroase vase și scule
agonisite adj. muncă; a strânge, a pune sofisticate, agonisite
deoparte, a economisi.
anvergură s.f. Desfășurare, întindere; De operațiuni culinare de
mare anvergură –pe plan anvergură
mare, vast.
oroare, orori s.f. Sentiment de groază, de aveam mare oroare și frică
dezgust, de repulsie, de sânge
aversiune, scârbă.
sanguinar, sanguinari, Care aparține sângelui,
sanguinară, sanguinare, adj privitor la sânge.
laborioas, laborioși, 1. (Despre manifestările, Operații laborioase
laborioasă, laborioase, adj. creațiile oamenilor) Care cere
multă muncă, care necesită
încordare, efort 2. (despre
oameni) Care lucrează, mult,
sârguincios.
comestibil, comestibil Care poate servi ca hrană;
comestibilă, comestibile, adj. bun de mâncat.
deliciu, delicii, s.n. Plăcere deosebit de mare, Capricii și delicii Unele
desfătare. dintre produsele comestibile
vândute la Mega Image.
strictețe, s.f. Însușirea de a fi strict;
rigurozitate, severitate,
asprime.
concesie, concesii, s.f. Îngăduință, cedare, renunțare Să i se facă concesii
(la ceva) în folosul sau în
interesul altcuiva.
frugal, frugali, frugală, (despre mese, prânzuri) Dimineața se mânca destul
frugale adj. Alcătuit din bucate puține și de frugal
simple.
să diminueze vb.. A diminua, face să fie mai cantitățile de rântaș au
mic, micșora, a se micșora, a început să se diminueze
scădea
Trebuie să recunosc că am fost un copil mâncăcios. Iar lăcomia mea se potrivea de minune
cu înzestrările native ale maică-mii, care se pricepea de minune la arta gătitului. Tata, care
copilărise în umbra fumului de grătar din nu știu ce cârciumioară bucureșteană, nu era nici
el un bucătar de lepădat. Odată, când maică-mea s-a îmbolnăvit și a stat ceva vreme la pat,
îmi amintesc că sarcina gătitului a fost preluată de tata, care s-a achitat de ea cu suficientă
pricepere.
Bucătăria noastră era înzestrată cu numeroase vase și scule sofisticate, agonisite de bunică-
mea încă de pe vremea lui Franz-Joseph, și se știa că, atunci când vecinii noștri sacrifică
porcul, vin să împrumute de la noi cele trebuicioase: oale, castroane de tablă și cratițe
uriașe, ciubărul de carne, tulumba folosită la prepararea cârnaților, a caltaboșilor și a
sângeretului, pe care în copilărie îl apreciam foarte mult, dar pe care acum n-aș mai pune
gura cu nici un preț, Uneori amicele maică-mii (cunoscută cale de șapte străzi pentru
harurile ei de bucătăreasă!) o invitau să participe în calitate de specialist la aceste
operațiuni culinare de anvergură, iar ea mă lua și pe mine. Atunci asistam la ceremonia
pârlitului, la disecția și tranșarea răposatului patruped, la prepararea diverselor delicatețuri
porcine, niciodată la ritualul înjunghierii, căci aveam mare oroare și frică de sânge…
Nu-mi amintesc ca la noi acasă să se fi tăiat vreodată vreun porc, dar existau și în bucătăria
noastră unele evenimente sanguinare: peștii, gâștele, rațele, găinile, câteodată curcanii,
mielul de paște, formau obiectul unor laborioase operații de dezmembrare, pentru care se
foloseau cuțite de diverse forme și dimensiuni, iar la caz de mare nevoie, satârul. În
asemenea ocazii obișnuiam să mă instalez într-un colț al bucătăriei, urmărind cu mare
interes tot ce se petrecea pe masa de disecție și deranjându-i probabil pe cei mari, care
încercau fără succes să mă gonească de acolo.
Alături de asemenea ceremonii sângeroase în bucătărie aveau loc însă și evenimente mai
pașnice Toamna se puneau bulionul și murăturile: castraveți în saramură, castraveți în oțet,
gogoșari, gogonele, pepeni verzi, ardei umpluți cu varză roșie, ardei copți conservați pentru
iarnă, zacuscă, salată de vinete… Erau preparate compoturi, dulcețuri, gemuri și
marmelade, mai ales o faimoasă dulceață, din prune golite de sâmburi, în care era introdus
miez de migdală…Și tot atunci se punea la murat varza, în niște butoaie care se schimbau
periodic, căci maică-mea nu era niciodată mulțumită de calitatea lor.
Un rit de iarnă, mult mai modest, era coptul cartofilor, peste care, atunci când erau gata, se
presăra unt din belșug. Câteodată coceam și castane, dar asta se întâmpla mult mai rar, căci
castanele comestibile apăreau doar, la fel ca și portocalele, de două-trei pe an pe tarabele
comerțului socialist. Și, tot iarna, se preparau piftiile, iar bunică-mea obișnuia să pună la
fiert boabe uscate de porumb în apă îndulcită și trebuie să spun că această fiertură săracă a
fost unul din cele mai apreciate delicii ale copilăriei mele de copil nevoiaș de pe strada Aurel
Vlaicu.
Inițial, mâncărurile maică-mii urmau cu strictețe (spre disperarea lui tata) rețetarul din
Ardeal, iar rântașul și smântâna erau nelipsite aproape din mâncăruri și supe. Ulterior au
început să se i facă însă concesii bucătăriei regățenești: cantitățile de rântaș au început să se
diminueze și au apărut și pe masa noastră ciorbele cu borș, musacalele, pârjoalele și
ghiveciul
Dimineața se mânca destul de frugal, Eu primeam de regulă o ceașcă de cacao cu lapte cu
un corn sau cu o felie de cozonac. Pentru cină nu se gătea în mod special, eventual o omletă
sau niște ochiuri Se mâncau mezeluri, brânză, sardele, multă slănină cu ceapă, pâine prăjită
frecată cu usturoi și unsă cu untură. Eu ceream de multe ori „friptură țigănească”, adică
slănină prăjită la flacără a cărei grăsime era picurată pe niște felii de ceapă și pe o felie de
pâine. Întotdeauna la cină era nelipsit ceaiul, preparat zilnic într-un ceainic mare de
aluminiu.
(Octavian Soviany, Am fost un copil reusit?)
3.2. Deducerea sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la tema textului citit, la
context și/sau folosind dicționarul
- identificarea sensului unui cuvânt nou prin raportare la tema textului
- identificarea unor cuvinte noi într-un text folosind diferite tipuri de dicţionare

Cerințe:
1. Consultă dicționarul de la începutul textului. Completează tabelul de mai jos.
Cuvântul din dicționar Cuvânt cu sens asemănător (sinonim)
Cârciumă
Pricepere
Agonisit

2. Consultă dicționarul de la începutul textului. Rescrie enunțul înlocuind cuvintele subliniate

cu un cuvânt care are sens asemănător (sinonim)
Are un sentiment de repulsie când vede
muște.
Salariul s-a micșorat cu 200 de lei.
Este o desfătare să mânânci ciocolată

3. Selectați, prin subliniere, felurile de mâncare pe care le cunoașteți/le-ați mâncat.

a. Toamna se puneau bulionul și murăturile: castraveți în saramură, castraveți în oțet,
gogoșari, gogonele, pepeni verzi, ardei umpluți cu varză roșie, ardei copți conservați pentru
iarnă, zacuscă, salată de vinete…
b. Erau preparate compoturi, dulcețuri, gemuri și marmelade, mai ales o faimoasă dulceață,
din prune golite de sâmburi, în care era introdus miez de migdală…Și tot atunci se punea la
murat varza, în niște butoaie...
c. Un rit de iarnă, mult mai modest, era coptul cartofilor, peste care, atunci când erau gata,
se presăra unt din belșug. Câteodată coceam și castane, dar asta se întâmpla mult mai rar,
căci castanele comestibile apăreau doar, la fel ca și portocalele, de două-trei pe an pe
tarabele comerțului socialist. Și, tot iarna, se preparau piftiile, iar bunică-mea obișnuia să
pună la fiert boabe uscate de porumb în apă îndulcită și trebuie să spun că această fiertură
săracă a fost unul din cele mai apreciate delicii ale copilăriei mele...
d. Dimineața se mânca destul de frugal, Eu primeam de regulă o ceașcă de cacao cu lapte cu
un corn sau cu o felie de cozonac. Pentru cină nu se gătea în mod special, eventual o omletă
sau niște ochiuri Se mâncau mezeluri, brânză, sardele, multă slănină cu ceapă, pâine prăjită
frecată cu usturoi și unsă cu untură. Eu ceream de multe ori „friptură țigănească”, adică
slănină prăjită la flacără a cărei grăsime era picurată pe niște felii de ceapă și pe o felie de
pâine.

1. Receptarea textului oral în diverse situații de comunicare

3. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Redactarea textului scris de diverse tipuri
5. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte
culturale și sociale diverse
PROIECT
TEMA PROIECTULUI Alcătuiți un meniu complet (mic dejun, prânz, cină) pentru
cantina școlii/cantina din localitatea ta/un restaurant.
REPERE DE ALCĂTUIRE A PROIECTULUI
Citiți cu atenție textul de mai jos
1. Selectați cel puțin trei feluri de mâncare pentru fiecare tip enumerat în text (antreuri supe și
ciorbe tocături salate aluaturi aulciuri).
2. Adăgați alte trei feluri de mâncare pentru fiecare tip enumerat în text (antreuri supe și ciorbe
tocături salate aluaturi aulciuri) care nu există în text/specifice zonei în care locuiți.
3. Consultați un site/blog/cărți cu rețete culinare (de mâncare) de ex. Bucate, vinuri și
obiceiuri românești Radu Anton Roman/ scrib, https://www.retete-gustoase.ro/,
www.barbatlacratita.ro, www.preparatedevis.ro
4. Oferiți două/trei rețete de mâncare preluate de pe site/blog/carte sau preluate din familie.
Mâncărurile respectivre trebuie să apară în meniu. Iată un exemplu.
Ciorbă de spanac
Ciorba se face cu borș, zarzavat, roșii și vreo doi cartofi (sau ceva orez).
• 1 kg spanac
• 1 litru borș
• 1 ceapă
• 1 păstârnac
• 3 roșii (sau 200 ml bulion)
• 1 pahar smântână
• verdeața: 1 legătură leuștean
• Spanacul se grijește bine, că e plin de nisip: se spală frunză cu frunză în 2-3 ape, se scurge îndelung
• Zarzavatul – ceapă, morcov, pătrunjel, păstârnac – se toacă
• Cartofii și roșiile se taie cubulețe
• Se pun toate la fiert, în 1 litru apă, cam 1 jumătate de ceas, timp în care
• Se fierbe borșul, separat
• Se toacă usturoiul
• Se amestecă dresul: smântână, ou și 1 polonic de borș
• Se toacă verdeața
• Dacă zarzavatul a fiert, (și sigur a fiert!) se pun în ciorbă borșul și dresul și se mai lasă să
clocotească bătrânește vreo cinci minute
• Se presară verdeața, se potrivește de sare și piper, ciorba deja e mâncabilă
cf. Radu Anton Roman, Bucate, vinuri și obiceiuri românești
5. Alcătuiți meniul folosind următorul model
Aperitive
Bruschette (cu ciuperci de pădure și trufe, baby spanac, fulgi de parmezan și rodie) 21 lei. 200 g
Salată de vinete (cu chutney de roșii și focaccia), 18 lei, 250 g
Biftec tartar (cu ouă de prepeliță, parmezan, capere, ridichie murată și unt aromat) 41 lei, 200 g
Guacamole (cu cremă de ardei copți și focaccia) 24 lei, 250 g
Tartar somon (cu avocado și condimente) 38 lei, 200 g
Clătite (cu spanac, ciuperci de pădure, fontina și trufe la cuptor) 29 lei, 300 g
Humus (cu focaccia crocantă și salată de pătrunjel cu roșii) 19 lei, 250 g
Antipasto (cu salam picant, jambon, chips parmezan, măsline, legume proaspete, capere, cremă de
trufe) 29 lei, 250 g
Salate
Salată cu pui caramelizat (dressing special, ceapă, roșii, măsline, rucola, salată iceberg/romană)
Caramelized chicken salad (with special dressing romain/iceberg/lettuce, ruccola, onion, tomatoes,
olives) 33 lei 350 g
Salată vegană (cu rucola, baby spanac, germeni, nucă, avocado, rodie, roșii cherry,ardei) Vegan salad
(with ruccola, baby spinach, sprout, walnut, avocado, pomegranate, cherry tomato, pepper) 26 lei
350 g
Salată Caesar cu pui sau somon, la alegere (cu salată iceberg/romană, roșii, dressing) Caesar salad
(with romaine/iceberg lettuce, tomatoes, chicken or salmon on demand, dressing) 34 lei 350 g
Salată cu somon afumat (cu ciuperci crude, ouă de prepeliță, avocado, smântână dulce, salată mixtă)
Smoked salmon salad (with fresh mushroom, quail egg, avocado, creme fraische, mix salad) 34 lei
350 g
Supe/Ciorbe
Ciorbă rădăuțeană (cu morcovi, țelină, ceapă, usturoi, piept de pui, smântână, gogoșari) Radauteana
soup (with carrots, celery, onion, garlic, chicken breast, sour cream, peppers) 19 lei 400 g
Supă cremă de usturoi copt, acoperită cu langoș Roasted garlic cream soup with crispy doughnut
19 lei 400 g
Supă cremă de ciuperci de pădure (cu hribi, smântână dulce) Wild mushroom cream soup (with
boletus, creme fraiche, croutons) 19 lei 400 g
Supă cremă de morcovi cu ghimbir
6. Traduceți meniul într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză, germană)

Deși veniturile părinților mei erau destul de limitate la mâncare, nu se făcea economie.
Bunică-mea, mai strângătoare de felul ei, socotea o adevărată risipă că aveam la prânz două
feluri în fiecare zi și că se mânca aproape la fiecare prânz carne.
Și iată cam ce se putea ospăta la masa noastră din bucătărie, care, exceptând prilejurile
festive, servea și drept masă de sufragerie:
Antreuri: piftii, salată de boeuf, salată de vinete, zacuscă, salată de pește, salată de cartofi,
salată orientală, sardele de casă, tobă de casă, caltaboș, sângerete, fasole bătută.
Supe și ciorbe: supă cu găluști, supă cu diverse soiuri de tăiței, supă de salată (în care
maică-mea răsturna totdeauna o omletă uriașă) supă de usturoi (care era cam aceeași cu
cea de salată, numai că era…fără salată), supă (ciorbă) de cartofi (în mai multe versiuni),
supă gulaș, supă de roșii, supă de gulii, supă de conopidă, ciorbă de fasole (cu sau fără
afumătură), ciorbă cu tarhon, ciorbă de fasole verde, ciorbă de varză, supă de legume,
ciorbă a la grecque, ciorbă de perișoare, ciorbă de văcuță, ciorbă de porc, Fripturi: fripturi
la grătar sau la tavă (porc, vită, vițel, miel, oaie, pui, găscă, rață curcan), pește prăjit, pește,
pui sau miel pane, șnițel vienez, șnițel parizian, miel umplut, pui umplut, mușchi tocat la
cuptor.
Tocături: sarmale, ardei umpluți, dovlecei umpluți, gulii umplute. sărmăluțe în foi de viță,
chiftele, chftteluțe marinate, pârjoale, musaca de cartofi.
Mâncăruri: rasol cu mujdei, gulaș. tocană de cartofi cu carne. papricaș cu găluști, pilaf,
tocăniță bulgărească, șnițel cu usturoi, șnițel cu ceapă, iahnie de fasole cu carne, fasole
verde cu carne, varză cu carne, dovlecei cu carne.
Salate: salată verde, de roșii, de castraveți, de ardei copți.
Aluaturi: tăiței cu varză, tăiței cu brânză, tăiței cu nucă, tăiței cu mac, tăiței cu pesmet, tăiței
cu ouă, tăiței cu șuncă, puțișoare de înger (niște mici cilindri de cocă, fierți și dați prin griș
prăjit peste care se punea scorțișoară), plăcintă cu carne,
Dulciuri: griș cu lapte, orez cu lapte, budincă de griș, găluște cu prune, spumă de fragi,
spumă de zmeură, spumă de căpșuni, lapte de pasăre, compoturi, plăcintă cu mere, strudel
cu mere, ștrudel cu brânză, ștrudel cu nucă, clătite, gogoși, bezele, langoșe, tort de biscuiți,
tort de nucă, alte tortui și prăjituri (cine să le mai știe după nume pe toate), chec, cozonac
E de mirare că n-am ajuns obez cu o asemenea listă de bucate.
Un nutriționist din zilele noastre ar spune spune că nici că se poate alimentație mai
nesănătoasă.
(Octavian Soviany, Am fost un copil reusit?)
IRINA NICOLAU (1946-2002) s-a născut la București. A avut strămoși aromâni
și greci. Pe linie paternă se trage dintr-o familie de aromâni filo-români din comuna Doliani
de pe versanții muntelui Vermion lângă orașul Veria în Grecia.
A fost specialisă în etnologie, istorie orală și muzeologie. A fost doctor în
filologie-folclor, membră a unor organizații profesionale din România și alte țări.
Irina Nicolau. a fost cercetătoarela Institutul de Etnografie şi Folclor (1970-1989).
După 1990, intră în echipa cu care pictorul Horia Bernea va ctitori Muzeul Ţăranului Român
(1990-2002).
A consemnat mărturii ale participanţilor la evenimentele din decembrie 1989 în
Ne-a luat valul (1990) şi Vom muri şi vom fi liberi (1990). Au urmat multe alte cărţi, scrise
la o mînă sau la mai multe: Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara, urmată de mărturia lui
Cornel Drăgoi (1993), O viaţă, un destin, o icoană (2001), Piaţa Universităţii (1997),
Ghidul sărbătorilor la români (1998), O stradă oarecare din Bucureşti (1999), Surîsul lui
Harry (1999), Lecţii cu poveşti despre facerea lumii (2000), Cîteva gânduri despre muzeu,
cantităţi, materialitate şi încrucişare/Dosar sentimental (2000), Talmeş balmeş de etnologie
şi multe altele/ Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui
Noe. Între neolitic şi Coca-Cola (2003), Anii '80 şi bucureştenii (2003), Vagabondage dans
les Balkans (2003) etc.
CINE SUNT AROMÂNII
Aromânii (numiți în România și ,români macedoneni, macedoromâni,
macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni) Matilda Caragiu
Marioțeanu a formulat următoarea definiție: Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei
sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri)
sau colonizate de romanisunt o ramură a latinității răsăritene, alături de dacoromâni,
meglenoromâni și istroromâni.
(Wikipedia)
Aromânii vorbesc un dialect al limbii române și anume aromâna.
Personalități de origine aromână, Toma Caragiu, Matilda Caragiu Marioțeanu, Ion
Caramitru, Gigi Becali, Gheorghe Hagi.

Fragmentul de mai jos enumeră câteva gesturi care constituiau o rușine. Citiți cu
atenție fragmentul dat.
LA NOI ERA RUȘINE:
să nu pupi mâna popii,
să nu îți respecți părinții destul,
să înșeli în afaceri,
să pronunți măscări,
să treci peste cuvântul bătrânilor,
să îl calci pe al tău,
să îți bați nevasta,
să îți neglijezi copiii.
Era rușine să te vadă cineva gol,
să cerșești, să minți,
să nu muncești destul [...]
Era rușine să minți,
să te cerți cu vecinii [...]
Dar mai presus de toate era rușine să nu ai rușine.
Irina Nicolau, Haide bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor
Cerințe:
1. Numește trei gesturi/situații pe care tu le consideri a fi o rușine.
2. Enumeră trei gesturi/situații care sunt considerate rușinoase în familia ta (familia restrânsă
-mama, tata, frați, surori și familia lărgită- bunici, nași, veri, verișoare).
3. Enumeră trei gesturi/situații considerate o rușine în comunitatea ta (strada, sat, oraș).
4. Transcrie gesturile/situațiile considerate a fi o rușine care apar în toate cele trei poziții.

DE ALES
PROIECT
Alege trei membrii de vârste diferite din familia ta (familia restrânsă și familia lărgită) și ia-le
un interviu cu tema LA NOI ERA RUȘINE SĂ

PROIECT
TEMA PROIECTULUI- TRADIȚII ȘI OBICEIURI DIN ZONA ÎN CARE LOCUIESC
TIPUL PROIECTULUI - INTERVIU
Citiți cu atenție următoarele texte
A. Vinerea Mare
De Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, când te scoli, e bine să calci pe un obiecte de fier. Pe cel
care ține în această zi post negru nu-l mai doare capul. În Vinerea Mare nu se seamănă , că
nu ar crește nimic. Cine coase orbește. Nu se toarce, nu se țese, nu se spală. Dacă acrești
borș, vine Necuratul și se scaldă în el. Tot ce poți să faci de Vinerea Mare este să frămânți și
să coci pască și să te speli. Atât!
(Irina Nicolau, Ghidul Sărbătorilor Românești)
borș, borșuri, s.n.
1. Lichid acru preparat din tărâțe de grâu și de porumb, peste care se toarnă apă clocotită,
lăsat apoi să fermenteze la 24-26 ºC, utilizat pentru acrit supele. 2. Supă tradițională în
țările Europei de est, gătită cu legume diverse, cu sau fără carne sau pește, acrită cu borș.

B. Înălțarea (Ispasul)
La 40 de zile după Paște are loc Înălțarea. Se fac Moșii de Ispas cu azimă caldă, ceapă verde
și rachiu. Fetele și băieții culeg în noaptea de Ispas flori de alun, care înfloresc și se scutură
într-o singură noapte, aceasta. Sunt bune pentru boli și leacuri de dragoste. Casele și
mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, la ferestre se pun frunze de leuștean. În
unele locuri, de Ispas se taie mieii și se înseamnă vitele cu vopsea pe blană și cu crestături
pe urechi. Este ultima zi când oamenii se mai salută cu ,,Hristos a înviat "
(Irina Nicolau, Ghidul Sărbătorilor Românești)
azimă, azime s.f.
Pâine nedospită. Turtă, varză crudă, nemurată. – Evreii numesc azimă turtele pe care le
prepară de Paște, ca amintire a pâinii pe care au mâncat-o strămoșii lor când au fost
alungați din Egipt. Această zi se cheamă sărbătoarea azimelor. Catolicii cred că Hristos s-a
servit tot de azimă la cina cea de taină, și de aceea o folosesc la împărtășanie. (hostie)pe
Ortodocșii se servesc de pâine dospită.
tankoevi@yahoo.com
C. În jurul Rusaliilor
Ca orice sărbătoare mare, Rusaliile sunt pregătite și urmate de alte zile ,,ținute". Toate
aceste zile, au într-un fel, rol de prispă: nu poți să intri și să ieși din sfințenie așa, în drum.
Sâmbăta Moșilor de Rusalii este înainte de Duminica Mare. Se face mare risipă de pomeni:
cofe de apă, străchini, căni, ulcele, linguri, flori... Vecinii și neamurile primesc de pomană
farfuri cu ciorbă și orez cu lapte sau lapte cu tăiței. Este interzis să mănânci în această
dimineață mai înainte de a fi dat de pomană. Sunt locuri în care nașii trimit finilor, odată cu
pomana, și câte o vițică. Cine nu dă de pomană își lasă morții flămânzi, și asta e mare păcat.
Tot înainte de Rusalii sunt Joile Verzi, Joile Grele sau Joile Păzite. [...] Joile se țin prin
respectarea a numeroase interdicții. Vrăjitoarele nu descântă și nici nu culeg plante de
leac.În această vreme plantele ,,sunt ciupite de Rusalii". Cine lucrează la câmp, are pagubă
mare, recoltele lui vor fi bătute de piatră. Se zice că tocmai în aceste zile de joi diavoli bat
piatra cu ciocanul și o pregătesc pentru a distruge recoltele celor păcătoși. Munca din casă
este pedepsită cu foc, trăsnet și înec.
(Irina Nicolau, Ghidul Sărbătorilor Românești)
pomană, pomeni, s.f.
1. (Înv.) Memorie, amintire, comemorare. – 2. Mâncare oferită în memoria unui mort, după
înmormântare și după slujba de pomenire. – 3. Pâine împletită sau colac care se dă la
înmormântări. – 4. Colivă de înmormântare care servește ca suport pentru pomul de
înmormîntare. – 5. Obiect dăruit pentru iertarea păcatelor unui mort.
cofă, cofe, s.f.
Vas de formă (relativ) cilindrică, confecționat din doage de brad, cu o toartă, în care se ține la
țară apa de băut: doniță.
strachină, străchini, s.f.
Vas de lut ars, de ceramică etc., ușor adâncit, întrebuințat la țară în loc de farfurie; blid.
ulcea, ulcele, s.f.
cană, vas de lut cu mâner.

Cerințe:
1. Alege una dintre sărbătorile menționate în textele A, B, C și notează două lucruri pe care le
faci tu cu ocazia acestor sărbători.
2. Notează două lucruri pe care nu ai voie să le faci.
3. Ia câte un interviu de la doi/trei membrii ai familiei tale sau de la vecini. Alege persoanele
interievate după vârstă, de la cei mai în vârsta la cei mai tineri.
Folosește următoarea fișă de interviu
Prenumele și numele
Locul nașterii (Întrebarea va fi unde te-ai născut)
Data nașterii (Întrebarea va fi când te-ai născut)
Întrebări posibile despre temă
a. Ce făceai tu în Vinerea Mare/de Înălțarea/ de Rusalii
b. Ce nu aveai voie să faci în Vinerea Mare/de Înălțarea/ de Rusalii
c. Ce făceau părinții/adulții în Vinerea Mare/de Înălțarea/ de Rusalii
d. Ce nu aveau voie să facă părinții/adulții în Vinerea Mare/de Înălțarea/ de Rusalii
e. Ce îți plăcea cel mai mult din tot ce se petrecea în Vinerea Mare/de Înălțarea/ de Rusalii
Prezintă proiectul în clasă. Comparați informațiile obținute de fiecare.