— N o , pero t e n g o h u e v o s a l p l a t o — c o n t e s t a la m a d r e .

— E s t á b i e n , v o y a t o m a r de éstos — a d m i t e C a t a l i n a .
E n fin C a t a l i n a come a l g o .
— ¿No bebes v i n o ? — m e p r e g u n t a R i c a r d o .
— N o . E v i t o s i e m p r e las b e b i d a s i r í a s .
— ¡ V a m o s a b r i n d a r e n h o n o r de n u e s t r o s i n v i t a d o s ! — p r o -
p o n e R i c a r d o a su f a m i l i a .
Después de b e b e r u n t r a g o , Andrés e x c l a m a :
— ¡ M u y rico está este M á l a g a !
A l f i n a l t o m a m o s el p o s t r e : p a s t e l e s , h e l a d o s de l i m ó n y de
fresa, frutas y café (Andrés es m u y g l o t ó n : t o m a el café con p a n
u n t a d o con m a n t e c a y m i e l ) .
Después de esta c o m i d a í n t i m a f u m a m o s y d i s c u t i m o s d u r a n t e
una hora.

PALABRAS NUEVAS

acaso oare, cumva espinaca spanac

admitir a a d m i t e estómago stomac
al plato (ouă) ochiuri prăjite fresa fragă
análisis m. analiză frío rece ; frig
aparador m. bufet frito fript, prăjit
apetito poftă de mineare . fruta fruct
asado fript fuente / . castron
beber a bea fumar a fuma
bistec m. biftec gana poftă
brindar a închina p a h a r u l , a ciocni gastrónomo gastronom, g u r m a n d
café m. catea glotón lacom, mîncău
cambio schimb hambre / . foame
caso caz helado îngheţată
clase / . clasă, fel hondo adînc
comedor m. sufragerie honor m. onoare, cinste
comensal m. comesean huevo ou
cubierto t a c í m invitar a invita
cubrir a acoperi limón m. lămîie
demasiado p r e a ; prea m u l t liso î n t i n s , neted
desganado fără poftă manteca u n t
discutir a discuta mantel m. faţă de masă
dolor m. durere medio mijloc
durante t i m p de; în t i m p u l mediodía m. amiază
emparedado sandviş miel / . miere
en torno în j u r u t pastel ni. prăjitură
ensalada s a l a t ă , patata cartof
ensaladera salatieră pepino castravete

95
pescado peşte (pescuit) sopera castron de supă
plato farfurie; fel de mineare tampoco nici
poner a pune ternero viţel *
postre m. desert tomate m. roşie
por p e n t r u , t i m p de tinto negru (vin)
proponer a propune traer a aduce
remedio leac, remediu trago î n g h i ţ i t u r ă
sacar a scoate untar a unge
salsera sosieră vaso p a h a r
sin embargo t o t u ş i verduras (f. pi.) v e r d e ţ u r i , legume
soda sifon visita v i z i t ă
sopa supă

ANÁLISIS DEL TEXTO

Andrés y yo — Andrei şi cu mine. (Textual: Andrei şi eu).

a casa de — la (cu verb de mişcare); en casa dé — la (cu un verb
care arată starea pe loc). De exemplu: Vivo en casa de mis pa­
dres. Locuiesc la părinţii mei.
eh tomo — cere dativul: en torno a la mesa.
trae — aduce. Verbele traer (a aduce), salir (a pleca, a ieşi), poner
(şi compusul său proponer), valer (a valora), caer (a cădea) pre­
zintă o neregularitate la persoana întîi singular a indicativului
prezent, identică cu cea a verbului tener: anume, ca şi tengo,
ele fac: traigo, salgo, pongo, valgo, caigo. La celelalte persoane
se conjugă normal, după cum se poate vedea din paradigmele
de mai jos:
Caer Poner Salir Traer Valer
caigo pongo salgo traigo valgo
caes pones sales traes vales
cae pone sale trae vale
caemos ponemos salimos traemos valemos
caéis ponéis salís traéis valéis
caen ponen salen traen valen
Notă:
Verbul poner are p a r t i c i p i u l trecut puesto (pus). Celelalte verbe fac parti­
cipiul t r e c u t : caído, salido, traído şi valido.

como — Intîlnim acest cuvînt de două ori în aceeaşi frază, dar cu

accepţii diferite:
Como no tengo demasiada hambre, como poco. Cum nu îmi este
prea foame, mănînc puţin. Avem de-a face deci cu două omo­
nime. Este interesant de reţinut că în limba spaniolă a-ţi fi
foame se spune tener hambre — a avea foame.

96
 E x p r e s i i r o m î n e ş t i , c u m ar fi: „(mie) mi-e foame" sau „mi-a
fost foame", se t r a d u c în l i m b a spaniolă cu v e r b u l „a a v e a " :
„ a m foame" sau „ a m a v u t foame" — tengo hambre; he tenido
hambre. Tot aşa se s p u n e :
tener miedo a-i fi frică
tener frío a-i fi frig
tener calor a-i fi cald
tener ganas a-i fi (a avea) poftă
T r e b u i e să se a c o r d e , deci, a t e n ţ i a c u v e n i t ă acestor expresii
în cazul t r a d u c e r i i lor în l i m b a s p a n i o l ă . De e x e m p l u : „ L u i
A n t o n îi e frică" se r e d ă în spaniolă p r i n Antonio tiene miedo
( t e x t u a l : A n t o n are frică).
deprisa — adv. i u t e , g r ă b i t .
salsera — c u v î n t u l sal î. (sare) a d a t salsa (sos), de u n d e salsera.
tampoco — este o n e g a ţ i e care se foloseşte d u p ă ce în p r e a l a b i l
s-a m a i făcut o n e g a ţ i e . De e x e m p l u :
— No he comido. Nu am mîncat.
— Tampoco yo. Nici eu.
tomar café — a bea cafea. U n e o r i tomar înlocuieşte pe beber.
Muy rico está este (vino de) Málaga — E delicios acest v i n de M a l a g a .
Atenţie la p r o n u n ţ a r e a c u v i n t e l o r : visita, íntima, mantel.

EXERCIŢII
3 8 . Să se conjuge la prezent si la perfectul compus verbele: poner,
traer .fi valer.
3 9 . Să se traducă în limba spaniolă:
1. După o oră de plimbare, mie şi lui Anton ne este foame. 2. în tim­
pul iernii, cînd mergem să ne plimbăm, ne este frig. 3. Luis bea vin negru
cu sifon, iar fratele său mănîncă pîine cu unt şi, după asta, fragi. 4. Nu
mă mir că am dureri de stomac după ce beau apă şi mănînc pere crude
(verzi). 5. Nu mănînc peşte ; mi-e frică de oase (espinas) . 6. Ţi-e frică? 7. Nu, dar
ţie? 8. Nici mie. 9. După friptură şi salată mîncăm prăjituri. 10. Este bună
îngheţata ta? 11. Da, dar e prea rece pentru mine. 12. Pun paharul de
vin pe masă. 13. Mi 1-a adus prietenul meu. 14. Hai să ciocnim în cin­
stea prietenilor noştri. 15. Sîntem foarte veseli. 16. Am poftă să citesc
cartea aceea. 17. In acest caz ţi-o aduc. 18. Şi eu îţi aduc ceva: am cum­
părat (comprar) patru prăjituri şi două lămîi. 19. Cît costă? — îl întreabă
Diego. 20. N-am destui bani (dinero) ca să cumpăr (pentru a cumpăra) o
îngheţată de cafea. 21. O să-ţi dau eu — îi răspunde amicul său. 22. Mi-e
cald şi am poftă să mănînc îngheţată.

7 — Învăţaţi limba spaniolă Q>7

LECŢIA 16

Deşi atît de asemănătoare ca fonetică şi ortografie, limbile

spaniolă şi romînă au totuşi fiecare unele particularităţi de pro­
nunţare si ortografie. Astfel, sunetele romînesti h f» h z>
ge, gi nu există în limba spaniolă. La rîndul ei, limba spaniolă
are cîteva sunete (în afară de unele particularităţi de scriere)
care lipsesc din limba romînă. Le vom studia treptat, începînd
cu această lecţie.
Ne vom ocupa mai întîi de un sunet propriu limbii spaniole, pe
care îl vom transcrie cu litera grecească 0, neavînd în alfabetul
latin o literă cu care să-1 redăm.
Sunetul 6 se pronunţă aproape ca un s, sprijinind uşor vîrful
limbii de incisivii superiori, fără a închide complet ieşirea aerului
(corespunde aproximativ lui th englezesc din cuvintele bath, thank,
thin).
In ortografia spaniolă, sunetul 0 se redă în două feluri:
1. înaintea consoanelor, a vocalelor a, o, u şi la sfirşitul cuvin­
telor, prin z. Exemple:
mezelar a amesteca lápiz m. creion
zapato pantof feliz fericit
corazón m. inimă voz f. voce
azul albastru paz f. pace

2. înaintea vocalelor e şi i, prin litera c. Exemple:

haeer a face ciencia ştiinţă
cesar a înceta cielo cer
cena cină fácil uşor
aceite m. ulei cocina bucătărie
cerveza bere recibir a primi

Note:
1. Cuvintele (comune romînei şi spaniolei) care în limba r o m î n ă au u n
z u r m a t de e şi i , în limba spaniolă îl redau prin c, conform regulii de
m a i sus. Aşa se î n t î m p l ă cu cuvintele: cebra (zebră); cenit (zenit); cero
(zero).

98
 2. Substantivele şi adjectivele t e r m i n a t e în z primesc la p l u r a l - e s .
î n acest caz, z trebuie s c h i m b a t cu c , deoarece s u n e t u l u i 0 îi urmează e .

coz vocea feliz felices

lápiz lápices audaz audaces (îndrăzneţi)

3 . î n cuvinte ca: lección (lecţie), acción (acţiune), convicción (convingere),

p r i m u l c se p r o n u n ţ ă k, iar al doilea 0.
Observaţie:
Trebuie să ne s t r ă d u i m să p r o n u n ţ ă m cît m a i corect s u n e t u l 0 p e n t r u
a-1 p u t e a deosebi de u n s obişnuit. E x i s t ă c u v i n t e care nu se deosebesc
decît prin corecta p r o n u n ţ a r e a lui 0; astfel s-ar p u t e a confunda:

caza vinătoare cu casa casă

cazar a vîna cu casar a căsători
zumo zeamă, suc cu sumo vîrf
cima culme cu sima prăpastie
ciega oarbă cu siega seceriş
cocer a coace cu coser a coase
Notă:
Mulţi vorbitori de limbă spaniolă, din America L a t i n ă şi chiar din Spa­
nia, p r o n u n ţ ă pe 0 ca pe s, defect n u m i t seseismo, nepermis în vorbirea
literară. Cu t o a t e acestea, majoritatea celor care vorbesc l i m b a spaniolă
sesean — adică p r o n u n ţ ă pe 0 — s.

PERIÓDICOS Y REVISTAS

El periódico ocupa un lugar destacado en la vida moderna.

Los hombres de todas partes del mundo leen con interés, diaria­
mente, los periódicos.
Un periódico puede salir de madrugada o por la tarde, y se
vende en kioscos destinados a este fin. Las revistas y los semana­
rios se publican periódicamente, pero no todos los días. Hay
revistas de gran circulación: literarias, artísticas, humorísticas,
científicas, técnicas, médicas, deportivas y otras. Una revista tiene
comúnmente portada multicolor y contiene gran número de foto­
grafías en colores. Hay ciertas revistas mensuales o bimensua­
les ilustradas, interesantes, con aspectos de la vida de los pueblos
del mundo y documentos fotográficos acerca de los acontecimientos
acaecidos en los últimos tiempos. En cada número se publican
resúmenes y artículos, cuentos y relatos firmados por notables
escritores, periodistas y hombres de ciencia y políticos. Es muy
importante leer el artículo editorial de un diario o de otro
periódico del día. La prensa es hoy uno de los importantes medios
de difusión de la cultura en las masas.

7* 99
 PREGUNTAS IMPORTANTES PARA INFORMARSE
¿Dónde está el kiosco de periódicos?
¿ H a y periódicos nuevos?
¿Cuánto vale este periódico?
¿Cuáles son los periódicos ilustrados m á s interesantes?
¿Cuáles son las últimas noticias (informaciones) sobre la situación de (en)...?
¿Cuáles son las ú l t i m o s datos sobre el asunto d e . . . publicados en este
periódico?
¿Cuál es la opinión del periódico (comentarista, redactor, corresponsal)
sobre (el asunto t a l ) ?

PALABRAS NUEVAS

acaecer a surveni 'hombre político om politic

acerca de despre kiosco chioşc
acontecimiento eveniment madrugada d i m i n e a ţ ă , zori
asunto chestiune, p r o b l e m a , afacere médico adj. m e d i c a l ; sub. doctor
cierto anumit mensual lunar
color m. culoare notable cunoscut, î n s e m n a t
comentarista m. c o m e n t a t o r noticia ştire
comúnmente de obicei opinión / . părere, opinie
corresponsal m. corespondent periódico ziar, j u r n a l
cuento povestire periodista m. ziarist
dato fapt, element, d a t ă portada copertă
deportista sub. s p o r t i v prensa presă
deportivo adj. s p o r t i v puede poate (de la poder)
destacado de frünte relato istorisire
diario ziar, j u r n a l resumen m. r e z u m a t
difusión /. r ă s p î n d i r e , difuzare semanario revistă s ă p t ă m î n a l ă
fin m. scop, ţ e l ; fine, sfîrşit serio serios
firmar a semna tal cutare

ANÁLISIS DEL TEXTO

diariamente: zilnic. Asemănător cu acest adverb mai este în text

şi periódicamente (în mod periodic). Vedem deci că, în limba
spaniolă, în afară de adverbele propriu-zise (bien, mal, ahora)
există o serie de adverbe derivate din adjective,
în limba romînă, majoritatea adjectivelor, atunci cînd sînt
folosite ca adverbe, nu-şi modifică forma. De exemplu:
controlul zilnic (adj.)
controlul se efectuează zilnic idv.)

In spaniolă vom traduce astfel:

el control diario
el control se efectúa diariamente

100
 O b s e r v ă m din aceste e x e m p l e că a d v e r b u l d e t e r m i n ă sau com­
p l e t e a z ă înţelesul u n u i v e r b . în afară de aceasta, el m a i p o a t e lă­
m u r i înţelesul u n u i adjectiv sau al u n u i a l t a d v e r b . De e x e m p l u :
El control es seguramente bueno.
Es evidentemente alto.
Es precisamente tarde.
Advei'bele de1 m a i sus se formează prin a d ă u g a r e a sufixului
-mente la forma feminină a a d j e c t i v u l u i .
De e x e m p l u , v r e m să s p u n e m : „ î n m o d a t e n t " . F o r m ă m femini­
n u l a d j e c t i v u l u i atento — atenta la care a d ă u g ă m sufixul -mente
şi o b ţ i n e m atentamente:
Ramón lee la carta atentamente.
I n cazul adjectivelor i n v a r i a b i l e , e x i s t î n d o singură formă
p e n t r u feminin şi m a s c u l i n , s i t u a ţ i a e s i m p l ă : fuerte — fuerte­
mente; normal — normalmente; feliz — felizmente.
Cunoscînd acest procedeu p u t e m forma adverbe a p r o a p e de la
orice a d j e c t i v :
— rápido — rápida — rápidamente
un tren rápido (adj.)
corre rápidamente (adv.)
— único — única — únicamente
su único amigo
es i'micamcnte mi amigo

Se poate observa din exemplele de m a i sus că adverbele au d o u ă

accente t o n i c e , deoarece, în afara a c c e n t u l u i n o r m a l din sufixul
-mente, ele păstrează accentul t o n i c (şi grafic) din a d j e c t i v u l de
origine, ca accent secundar. E x e m p l e :
alto — altamente
último — últimamente
periódico — periódicamente

I a t ă cîteva adverbe m a i u z u a l e :
recientemente de curînd 1
primeramente în primul rînd, mai întîi
últimamente în cele din urmă
solamente numai, doar
seguramente desigur
verdaderamente într-adevăr, cu adevărat
1
înaintea unui participiu trecut se apocopează: recién nacido, recién
casado, recién Venido.

101
 hay — formă impersonală, echivalentă ca sens cu il y a francez,
c'é italian sau es gibt german.
O putem traduce în limba romînă prin „există", „se află",
„este". De exemplu:
H a y cuatro puntos cardinales: Există p a t r u p u n c t e c a r d i n a l e :
Norte, Sur, Este y Oeste. n o r d , sud, est şi v e s t .
No hay rosa sin espinas. Nu-t (nu există) trandafir fără s p i n i .
Sobre gustos tio hay nada escrito. Despre gusturi nu există (este)
n i m i c scris.

Observaţie:
escrito (scris) e participiul trecut (neregulat) al verbului escribir
(a scrie).

Nota del día

Am cunoscut, în lecţia trecută, infinitivul verbelor reflexive.
Ne vom ocupa acum de conjugarea verbelor la diateza reflexivă.
Ca exemplu vom lua verbul peinarse (a se pieptăna).

Indicativo
Presente Prezent
me peino eu m ă p i e p t ă n
te peinas t u te p i e p t e n i
se peina el (ea) se p i a p t ă n ă
nos peinamos noi ne p i e p t ă n ă m
os peináis voi vă p i e p t ă n a ţ i
se peinan ei (ele) se p i a p t ă n ă

Pretérito perfecto Perfectul compus

me he peinado m-am pieptănat
te has peinado te-ai p i e p t ă n a t
se ha peinado s-a p i e p t ă n a t
nos hemos peinado ne-am p i e p t ă n a t
os habéis peinado v-aţi pieptănat
se han peinado s-au p i e p t ă n a t

Observaţie:

T i m p u r i l e compuse ale diatezei reflexive se formează cu verbul a u x i -

iar haber (deci ca şi în l i m b a r o m î n ă , în care se foloseşte v e r b u l a u x i l i a r
„a a v e a " ) .
î n general, verbele reflexive din limba spaniolă sînt reflexive şi în
limba r o m î n ă . E x i s t ă însă a n u m i t e verbe care se utilizează la diateza

102
reflexivă într-o limbă şi la diateza activă în c e a l a l t ă . De exemplu, v e r b u l
atreverse nu se poate t r a d u c e în limba r o m î n ă decît p r i n t r - u n verb a c t i v :
„a îndrăzni", în t i m p ce verbul reflexiv d i n limba r o m î n ă „a se
ţfîndi" se t r a d u c e în limba spaniolă n u m a i p r i n t r - u n verb a c t i v : pensar.
Alte verbe pot deveni, din a c t i v e , reflexive, schimbîndu-şi uneori î n ţ e l e s u l .
B u n ă o a r ă , verbul ir (a merge) devine irse (a se d u c e ; a pleca).
me voy mă duc nos vamos ne d u c e m
te vas te duci os vais vă duceţi
se va se duce se van se duc

Deoarece cunoaştem acum cele trei diateze ale verbelor, dăm

o explicaţie suplimentară care să ajute pe cel ce studiază să le
distingă mai uşor.
La diateza activă, subiectul face o acţiune pe care o suferă
altcineva.
La diateza pasivă, acţiunea pe care o suferă subiectul este făcută
de altcineva.
La diateza reflexivă, subiectul face o acţiune pe care o suferă
tot el.
Am învăţat formarea diatezei pasive în lecţia 12, cînd am
studiat diferitele cazuri în care se foloseşte verbul ser. Completăm
cele spuse atunci cu conjugarea unui verb la forma pasivă.
alabar — a lăuda, are forma pasivă: ser alabado — a fi lăudat
Indicativo
Presente
soy alabado, alabada sînt l ă u d a t , l ă u d a t ă
eres alabado, alabada eşti l ă u d a t , l ă u d a t ă
es alabado, alabada este l ă u d a t , l ă u d a t ă
somos alabados, alabadas sîntem l ă u d a ţ i , l ă u d a t e
sois alabados, alabadas sînteţi lăudaţi, lăudate
son alabados, alabadas sînt l ă u d a ţ i , l ă u d a t e

Pretérito perfecto
he sido alabado, alabada am fost lăudat, lăudată etc.

Observăm că participiul trecut (alabado), în spaniolă ca şi

în romînă, se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical.

TEMĂ
Să se citească cu voce tare şi de mai multe ori, pronunţîndu-se
atent sunetul 6, următoarele cuvinte: azúcar, (zahăr), cereza
(cireaşă), tiza (cretă), Cádiz, Barcelona, Videncia, Venezuela, Zara­
goza, Andalucía, redacción (redacţie), utilizar, recibir (a primi).

103
 EXERCIŢII

40. Să se completeze spaţiile punctate cu literele sau cuvintele nece­

sare, acolo unde e cazul:
1. En esta revista... tres artículos interesantes. 2. Este articulo... escri­
to... un periodista. 3. He visto como... ha atrevido a contestar... 4. El tren
corre rápid
4 1 . Să se traducă în li?nba spaniolă:
1. Dimineaţa mă spăl (lavarse) şi mă pieptăn. 2. Tocmai anfcitit o
revistă ştiinţifică ilustrată. 3. In această revistă există numeroase fotografii
şi articole interesante semnate de oameni de ştiinţă romîni. 4. La chioşc
se vînd ziare şi reviste săptămînale. 5. Poştaşul este la poartă cu două
ziare şi o revistă. 6. Această revistă medicală este foarte bună. 7. Acel
cunoscut sportiv este prezentat publicului de acest ziarist. 8. Revistele
sportive au de obicei coperte multicolore. 9. Nu există ziar fără articol
editorial. 10. Am primit ziarul de azi. 11. Cîte cărţi sînt pe masă? 12. Este
o carte. 13. Scriitorul şi-a luat creionul albastru şi-şi scrie (forma continuă)
însemnările zilnice într-un caiet. 14. Cîte persoane sînt în camera aceasta?
15. Sint doar patru. 16. Acest ziar aduce ultimele ştiri asupra situaţiei din
ţările Americii Centrale. 17. Care este titlul (Ululo) acestui ziar şi unde
este (se află) redacţia lui? 18. Acest ziarist a fost totdeauna un partizan
(partidario) alg păeii. 19. Articolele sale sînt citite cu mare interes de oa­
menii din toate părţile lumii. 20. Anton Martin e un ziarist cuban. 21. El
e un ziarist foarte bun. 22. Ţara sa ocupă cu adevărat un loc de frunte
în viaţa popoarelor din America Latină.
42. Să se conjuge (Indicativ prezent şi perfect compus) la reflexiv
verbul lavarse -si la pasiv verbul criticar.
43. Să se formeze adverbele de mod care derivă din adjectivele:
breve, continuo, artístico, vivo, alegre, abierto, caluroso, útil.
 LECŢIA 17

Deoarece în textul acestei lecţii majoritatea verbelor se află

la timpul viitor, vom începe prin a studia acest timp.
Viitorul indicativ al tuturor verbelor se formează practic. în
limba spaniolă, din infinitivul verbului de conjugat la care se
alipeşte prezentul verbului haber. Să alegem, pentru exemplificare,
verbul leer (a citi).
leer + he — leeré eu voi citi
leer + has — leerás tu vei citi
leei + /¡a — leerá el va citi
leer + 'lentos — leeremos noi vom citi
leer + habéis — leeréis voi v e ţ i citi
leer + lian — leerán ei vor citi

Vedem deci că viitorul (el futuro) este un timp simplu, format

din infinitivul verbului de conjugat, plus terminaţiile -é, -ás,
-á, -emos, -éis, -án. Atragem atenţia asupra faptului că, în afara
persoanei întîi plural, toate celelalte persoane au accentul pe
ultima silabă.

LA CASA Y EL MOBILIARIO
(Hablan dos amigos: Andrés y Pablo)

ANDRÉS: Pablo, me darán un departamento.

PABLO: ¡Hombre! Me alegro. ¿Pero, cómo es esto?... ¿No tienes
casa?
ANDRÉS: Sí, tengo, pero la casa donde estoy viviendo ahora
no es buena y por eso voy a mudarme.
PABLO: Y, ¿dónde está esa casa?
ANDRÉS: En un suburbio de la capital. ¿Vienes conmigo a verla?
PABLO: ¡ Con placer, Andrés, me interesa! ¡Vamos! ¿Iremos en
tranvía?
ANDRÉS: No, tomaremos el autobús. Esperaremos menos. (Los
dos amigos loman el autobús y, desde la última parada, van

105
 a pie hasta la nueva casa de Andrés. Entran en ésta por una
gran puerta de hierro.)
ANDRÉS: Subiremos con el ascensor al tercer piso, donde yo voy
a vivir.
PABLO: (admirando el interior de la casa): Hermosa vivienda.
¿Cómo vas a amueblarla?
ANDRÉS: En cada pieza pondré muebles de estilos y colores
diferentes. En esta sala colocaré un sofá, un par de butacas
de cuero y dos mesitas. (Indicando dos puertas.) Esta
puerta da a un gran balcón y por la otra se va a los cuartos
interiores.
Vamos, ahora, a otros cuartos. (Pasan por esta última
puerta.) Éste será mi gabinete, donde pondré un canapé,
un escritorio, y sobre él una lámpara moderna, y dos o
tres bibliotecas. (Salen del gabinete.) Este otro cuarto,
más aireado y soleado, será el dormitorio.
PABLO: Me parece admirable. Un mueble muy importante de
este cuarto será, por supuesto, una cama. .
ANDRÉS: Claro. Pero como habrás visto en los almacenes hoy
se hacen muebles de madera muy modernos. Tengo pues
la intención de poner en esta pieza una cama de madera,

106
 y t a m b i é n u n d i v á n con a l g u n a a l m o h a d a g r a n d e p a r a el
descanso d u r a n t e el d í a .
PABLO: ¿ P o n d r á s algo en el suelo?
ANDRÉS: Sí, pero el b o n i t o e n t a r i m a d o del suelo no estará m u y
c u b i e r t o : sólo u n a a l f o m b r i t a campesina r u m a n a y u n a
piel de cordero. R e s u l t a r á así u n lindo d o r m i t o r i o y , de
d í a , u n cómodo c u a r t o de estar.
PABLO: ¿ E s t e edificio t i e n e calefacción c e n t r a l ?
ANDRÉS: N a t u r a l m e n t e .
PABLO: Según v e o , no faltará n a d a p a r a v i v i r c o n f o r t a b l e m e n t e .
Será u n hogar m u y í n t i m o y alegre.
ANDRÉS: Sin d u d a . Y como a m i esposa le gusta el orden y la
l i m p i e z a , todo el día estará l i m p i a n d o y a r r e g l a n d o la casa.
PABLO: La disposición de las piezas me a g r a d a . ¿Adonde da esta
puerta?
ANDRÉS: Es la p u e r t a de la c o c i n a . Vamos por la o t r a p u e r t a
corrediza. Es la p u e r t a del comedor.
PABLO: (entrando en el comedor): N u n c a he visto u n c u a r t o t a n
l i n d o . (Se asoma a la ventana.) Desde esta v e n t a n a t e n d r á s
u n a espléndida v i s t a de los alrededores. Es algo e n c a n t a d o r .
ANDRÉS: Sí, estoy m u y c o n t e n t o con la h a b i t a c i ó n . Vamos a d a r
ahora u n vistazo a l p a t i o .
PABLO: P e r d ó n , Andrés. Debo i r m e , . . . estoy de p r i s a .
ANDRÉS: B u e n o , P a b l o , no es n a d a . Gracias por h a b e r v e n i d o .
PABLO: E n t o n c e s , con t u p e r m i s o , me r e t i r o . H e t e n i d o u n ver-
dadero placer en conocer t u nuevo hogar. H a s t a la vista-.
ANDRÉS: Adiós.

PALABRAS NUEVAS

agradar a plăcea canapé m. canapea

aireado cu aer, aerisit cocina bucătărie
alegrarse a se bucura color m. culoare
alfombra covor confortable confortabil
almacén m. magazin cordero miel
almohada pernă corredizo glisant
alrededor m. împrejurime departamento a p a r t a m e n t
amueblar a mobila descanso odihnă
arreglar a a r a n j a , a deretica diván m. d i v a n
asomar a se a r ă t a , a sta (la fereastră) duda îndoială
autobús m. autobuz encantador încîntător
balcón m. balcon entarimado parchet
calefacción /. încălzire entonces atunci
capital / . c a p i t a l ă entrar a intra

107
esperar a aştepta orden m. ordine
espléndido splendid par m. pereche
e s p í r i t u m. spirit parada staţie
esposo soţ parar a opri
estilo stil parecer a părea
gracias mulţumesc patio curte
habitación /. locuinţă pieza cameră
hierro fier placer m. plăcere
hogar m. cămin por supuesto desigur
indicar a indica preferir a prefera
lámpara lampă retirarse a se retrage
limpiar a c u r a ţ i sofá m. sofa
limpieza curăţenie soleado însorit
menos m a i p u ţ i n suburbio suburbie
mesita m ă s u ţ ă tranvía m. t r a m v a i
mobiliario mobilier vista vedere, privelişte
mudarse a se m u t a vistazo privire
mueble m. mobilă vivienda locuinţă

ANÁLISIS DEL TEXTO

verla, mudarme, irme, amueblarla — sínt infinitive însoţite de

pronume personale. în limba romînă, pronumele stau înaintea
verbului la infinitiv sau conjunctiv: a o vedea, să mă duc,
a o mobila, să te văd etc.; în limba spaniolă ele stau după verb,
formînd cu el un singur cuvînt, după cum se vede mai sus.
Iată alte exemple:
me alegro de verte. mă bucur că te v ă d (de a te vedea).
me interesa perlas. mă interesează să le văd.
le gusta visitaros. îi place să vă viziteze.

¡Hombre! — este o exclamaţie foarte frecventa în limba spaniolă

vorbită. Se traduce uneori prin „măi!", „dom'le"' etc.
menos — mai puţin, este antonimul lui más (mai mult).
a pie — pe jos.
pondré — este viitorul verbului poner (a pune). Am văzut că tim­
pul viitor al indicativului este în general foarte regulat. Doar
două neregularităţi pot interveni:
1. Verbele saber, poder, haber, caber pierd pe e dintre rădăcină şi r
final. Exemple: sabré, habrá. Se poate observa că acest fenomen
(numit sincopă) se produce la verbele a căror rădăcină se ter­
mină în d sau b .
2. Verbele poner, tener, salir, valer, venir înlocuiesc pe e sau i
cu un d eufonic: pondré, tendrá etc. Se poate observa că aceste
verbe au rădăcinile terminate in n sau 1.

108
la otra— c e a l a l t ă ; este otro — c e s t ă l a l t .
tercer—al t r e i l e a . Acest n u m e r a l (tercero) apocopează î n t o c m a i
ca primero: Primer libro; tercer libro.
habrás pisto — vei fi v ă z u t , v i i t o r u l I I (Futuro perfecto sau com­
puesto) al v e r b u l u i ver. Se formează din v i i t o r u l v e r b u l u i haber
şi p a r t i c i p i u l trecut a l v e r b u l u i de c o n j u g a t .
hacen — fac. Verbul hacer este n e r e g u l a t . I a t ă prezentul şi viitorul
indicativ:
hago hacemos haré, haremos
haces hacéis harás haréis
hace hacen hará harán

el suelo — solul, p o d e a u a , p ă m î n t u l . Uneori înseamnă p u r şi

s i m p l u jos, de e x e m p l u :
¡No tirar papeles al suelo! A nu se a r u n c a h î r t i i pe j o s !

Alguno şi ninguno pierd pe o final (apocopa) în faţa u n u i sub­

s t a n t i v masculin s i n g u l a r .
algún libro — vreo carte.
ningún libro — nici o carte.

alguno se t r a d u c e în m a i m u l t e feluri, aşa cum p u t e m vedea

din exemplele de m a i j o s :
Alguno de ¡ÍÍS" amigos ha*preguntado
por ti.
¿Ha venido alguna caria?
Verás esto algún día.
Unul dintre prietenii tăi a întrebat
de tine.
A venit vreo scrisoare?
Vei vedea asta într-o (anumită) zi.

La p l u r a l apocopa nu se p r o d u c e :
He hablado con algunos amigos. A m v o r b i t cu cîţiva prieteni.

Alguno se poate t r a d u c e prin ..nici u n u l " cînd este aşezat d u p ă

substantiv.
En manera alguna. în nici un fel, sub nici o formă.
[Sin duda alguna. Fără nici o îndoială.

De obicei însă „nici u n u l " se t r a d u c e p r i n ninguno:

No he hablado con ningún hombre. N-am vorbit cu nici un om.
En ninguna parte. Nicăieri.

no fallará nada — nu va lipsi n i m i c .

109
 î n limba spaniolă, negaţia se exprimă de obicei prin no urmat
de verb. Negaţia no poate fi întărită prin alte adverbe de negaţie:
nada, nadie, nunca, astfel încît într-o frază putem avea mai
multe cuvinte cu sens de negaţie:
El avaro no da nunca nada a nadie. A v a r u l nu dă niciodată nimic nimănui.
Cînd există mai multe adverbe de negaţie, unul singur, şi
anume no, precede verbul în mod obligatoriu, celelalte plasîn-
du-se după verb. In astfel de cazuri, situaţia este deci identică
cu cea din limba romînă:
No ha venido nadie. Nu a (n-a) venit nimeni.
No lie estado nunca en Toledo. Nu a m fost niciodată la Toledo.
Notă:
Trebuie să semnalăm că nada are m a i m u l t e înţelesuri, de e x e m p l u :
Por nada del mundo. P e n t r u nimic în l u m e .
Su primo no es nada modesto. Vărul lui nu e de loc modest.
¿Hay nada más natural? E x i s t ă ceva m a i n a t u r a l ? (vorbitorul
crede că nu)

nunca he visto — niciodată nu am (n-am) văzut. Spre deosebire

de limba romînă, în limba spaniolă, atunci cînd o frază negativă
începe cu un adverb de negaţie sau cu un pronume negativ,
nu se mai repetă negaţia no. De exemplu, în romîneşte spunem:
„nimeni nu a {n-a) venit," pe cînd în spaniolă se spune: nadie
ha venido (nimeni a venit). Alt exemplu:
Nunca he estado en Toledo. Niciodată nu am fost la Toledo.
în limba spaniolă, unele cuvinte şi locuţiuni au căpătat cu
timpul sens negativ, întărind negaţia:
en mi vida în v i a ţ a mea, niciodată
en absoluto absolut, de loc
un comino nici u n pic, n i m i c (literal: u n bob de chimen)
No he visto en mi vida tal cosa. N - a m văzut niciodată aşa ceva.
No sé nada en absoluto. N u ş t i u absolut n i m i c .
No vale un comino. Nu íace nici două parale.
Me importa un comino. Nu-mi pasă nici cit negru sub
(fără adverb de negaţie) unghie.

Singurul caz în care două negaţii spaniole folosite în aceeaşi

propoziţie se neutralizează, căpătînd un sens afirmativ (oarecum
atenuat, cu o nuanţă de îndoială), este acela al adverbelor no
şi sin:
Leo este libro no sin pensar en ese Citesc această carte nu fără să m ă
asunto. gîndesc la afacerea aceea.

110
 P u t e m scrie această propoziţie şi în f o r m a :
Leo este libro pensando en... Citesc această carte gîndindu-mă la...
I n t e n s i t a t e a n e g a ţ i e i este a t e n u a t ă a t u n c i cînd folosim adver­
bele de negaţie a l ă t u r i de adjective formate cu prefixele p r i v a ­
t i v e des-, in-, a-:
No estoy desganado. Nu-s lipsit de poftă (deci: am poftă).
Una cosa no anormal. Un lucru nu (complet) anormal.
tan— este forma a p o c o p a t ă a lui tanto ( a t î t ) .
haber venido — a fi v e n i t ; Infinitivul are şi o formă c o m p u s ă de
t r e c u t (compuesto sau perfecto).

EXERCIŢII
4 4 . Să se dezlege cuvintele încrucişate, traducîndu-se în limba
spaniolă următoarele cuvinte romînesti:
A C
1 9
1. oare 9. acum
2. loc *2' 10. lămîie 10
3 ti
3. fragă 11. lume
4. ordine * 12. lucrări 12
5
5. mai puţin 13. cămin 13
b
6. scurt 14. (mai) înainte 14
7
7. roată 15. dorinţă 15

8. friptură 8 16. adio, la revedere 16

B D
De la 4 la B : covor De la C la D: pernă

4 5 . Să se completeze spaţiile punctate, acolo unde e cazul, cu

cuvintele necesare:
1. Nadie... ha comido hasta ahora. 2. Andrés... ha leido nunca esta
novela. 3. Iremos... pie. 4. Mi americana está en... armario. 5. No tirar
papeles... suelo. 6. ¿No tienes... libro interesante? 7. No, por el momento
no tengo... 8.¿ No puedes darme... de ésos? 9. De ésos no doy... 10. Sabrás
esto... día.
4 6 . Să se traducă în limba spaniolă:
1. Niciodată n-am fost în casa lui Anton. 2. Soţia ta niciodată n-a ve­
nit la teatru fără sora ei. 3. N-a fost niciodată cu tine la teatru. 4. Mă
bucur că vă văd. 5. Am văzut un lucru mai puţin important. 6. Nu
voi putea merge pe jos pînă la staţia de tramvai; voi lua autobuzul. 7. Ni­
meni nu se grăbeşte. 8. Mă voi muta într-o casă frumoasă şi îmi voi cum­
păra un mobilier bun. 9. îmi voi cumpăra de asemenea nişte covoare foarte
frumoase, de culori diferite. 10. Din balcon voi avea o privelişte încîntă-
toare asupra împrejurimilor şi a întregului cartier.

111
LECŢIA 18

Un sunet specific spaniol, necunoscut limbii romîne literare,

este n muiat (sau palatalizat), adică un n la pronunţarea căruia
aproape toată limba se lipeşte de cerul gurii, vîrful ei fiind îndrep­
tat în jos şi atingînd incisivii inferiori. în graiurile ardeleneşti
şi bănăţene există un sunet identic; e de ajuns să ne gîndim la
cuvîntul „bine", aşa cum îl pronunţă bunăoară ţăranii transilvă­
neni (bin'e), pentru a căpăta imaginea exactă a sunetului spa­
niol în discuţie 1 .
Litera corespunzătoare acestui sunet este ñ (ene tilde2, sau eñe)
şi se consideră o literă aparte, ocupînd loc, în alfabetul şi dicţio­
narele spaniole, între literele n şi o.
España se pronunţă Espanta Spania
español se pronunţă espan'ol spaniol
hazaña se pronunţă a6an¡a faptă măreaţă
año se pronunţă an'o an
mañana se pronunţă man'ana mîine
uña se pronunţă un'a unghie
señor m. se pronunţă sen'or domn
niño se pronunţă ninio copil
baño se pronunţă ban'o baie
cizaña se pronunţă 0i9ania zîzanie

APUNTES DE RUMANÍA
El mes pasado, por primera vez, visité la República Popular
Rumana, como enviado y corresponsal de una revista progresista
española, y publico ahora algunos apuntes tomados durante mi
estadía en ese lindo país, de una naturaleza tan variada y pinto­
resca. Mi visita fue bastante corta — duró solamente dos sema­
nas — pero resultó sumamente interesante y me dio un cuadro
claro y verdadero de ese pueblo ahora libre y soberano.
La R.P.R. es un país activo, amante de la paz, un país donde el
pueblo, dueño de su destino, construye con entusiasmo una vida
1
Un sunet identic cu n m u i a t spaniol se întîlneşte şi în franceză
(caropagne, Brefogne), în i t a l i a n ă (bagno, sogno) sau în portugheză (minho,
carinho) e t c .
2
Seninul diacritic pus deasupra literei n se numeşte „ t i l d ă " (tilde).

112
.
nueva. Rumania fue anteriormente un país atrasado, donde tanto
los campesinos como los obreros fueron cruelmente explotados y
mantenidos en un grave estado de incultura y pobreza.
Durante los años del poder democrático-popular, gracias a la
fraternal ayuda de la U.R.S.S., Rumania logró afianzar su inde-
pendencia económica y crearse una base técnica adelantada, trans-
formándose en un poderoso país industrial. Tanto en el dominio
de la industria pesada como en el de la industria de bienes de
consumo, el pueblo rumano obtuvo destacados éxitos. Los ade-
lantos logrados en el dominio de la técnica son visibles también
en la agricultura. Toda la tierra está actualmente cultivada en
común, — en grandes y ricas Haciendas Agrícolas Colectivas o
del Estado —, y, debido a esto, se posibilita el empleo en amplia
escala de los modernos métodos de mecanización de los cultivos.
De este modo el aumento del nivel del bienestar de los campe-
sinos se ve por todas partes.
Cabe mencionar también el desenvolvimiento de la construc-
ción. Me impresionaron especialmente la hidrocentral de Bieaz,
los nuevos barrios de Bucarest y el gran número de hoteles de
aspecto atrayente edificados en los últimos años en el litoral del
Mar Negro.
El Partido Obrero Rumano y el Gobierno de la R.P.R. se empe-
ñan también en elevar el nivel cultural y artístico de las amplias
masas populares. Se han creado casas de cultura, bibliotecas públi-
cas, hogares culturales, cines, teatros, salas de ópera, museos. Las
editoriales del Estado publican un impresionante número de libros.
Las amplias masas populares son educadas política y moral-
mente por el Partido Obrero Rumano, en el espíritu del marxismo,
y por esto en todo el país, en las fábricas así como en el campo,
reina un impetuoso ritmo creador, en pro de la construcción del
socialismo. Los hombres tienen una moral nueva, sana, comunista.
Durante toda mi visita me vi rodeado del cariño fraternal
del pueblo rumano.

PALABRAS NUEVAS

adelantado î n a i n t a t cariño dragoste, afecţiune

adelanto progres; realizare .
afianzar a consolida'
amplio a m p l u , întins, larg
anteriormente înainte
apunte m. însemnare, notă
atrasado înapoiat
ayuda ajutor
bienestar m. bunăstare
c i n e m. cinematograf
claro, limpede
construir a construi
crear a crea
cuadro imagine
debido a d a t o r i t ă
d e s e n v o l v i m i e n t o dezvoltare
destacado însemnat, deosebit

114
dueño stăpîn lograr a o b ţ i n e ; a reuşi
durar a dura mantener a m e n ţ i n e
elevar a ridica mecanización f. mecanizare
empeñarse en a se s t r ă d u i să, a se método m e t o d ă , procedeu
preocupa de moral / . m o r a l ă ; moral
emplear a î n t r e b u i n ţ a nivel ni. nivel
enviado t r i m i s obtener a obţine
estadía şedere pasado t r e c u t
éxito succes pesado greu
explotar a exploata pobreza sărăcie
fraternal frăţesc poder m. p u t e r e ; regim
gobierno guvern reinar a domni
hacienda gospodărie rodear a înconjura
hogar m. cămin sano sănătos
igualmente la fel; de asemenea soberano suveran
impetuoso n ă v a l n i c , n e s t ă v i l i t vez /. dată, oară

ANÁLISIS DEL TEXTO

por primera vez — pentru prima dată (oară). Substantivul vez
împreună cu un numeral arată o repetare: una vez (o dată); dos
veces (de două ori); segunda vez (a doua oară). Alteori indică
timpul, rîndul sau ocazia: de vez en cuando (din cînd în cînd);
a veces (uneori); a su vez (la rîndul său); en vez de (în loc de).
visité —• vizitai (am vizitat). Se poate observa că majoritatea
verbelor din textul de mai sus sînt la un timp neîntîlnit încă
în textele de pînă acum, anume la perfectul simplu, care în
limba spaniolă se numeşte Pretérito indefinido (sau simple).
In vorbirea curentă spaniolă, atunci cînd se redă o acţiune
care a avut loc în trecut, se utilizează cu precădere perfectul
simplu. Prin urmare, în această privinţă, limba spaniolă se
deosebeşte de limba romînă literară, în care, după cum ştim,
se foloseşte mai ales perfectul compus.
De exemplu:
Comí algunas frutas. Am mîncat cîteva fructe.
Pentru trecutul îndepărtat sau istoric utilizăm totdeauna
perfectul simplu.
Exemplu:
Lope de Vega vivió en el Siglo Lope de Vega a trăit în Secolul de
de Oro. Aur.
Deducem că el pretérito indefinido indică întotdeauna o acţiune
anterioară, dar şi în acest caz trebuie să ţinem seama de adverbele
de timp care eventual s-ar afla în propoziţie.

8* 115
 Cînd în p r o p o z i ţ i e u n a d v e r b sau o l o c u ţ i u n e a d v e r b i a l ă a r a t ă o
p e r i o a d ă d e t i m p î n c h e i a t ă ' ( d e e x e m p l u : el siglo pasado, el año pa-
sado, el mes pasado, ayer e t c . ) , se u t i l i z e a z ă n u m a i p e r f e c t u l s i m p l u :
Ayer leí el diario. Ieri am citit z i a r u l .
El mes pasado compré dos libros. Luna trecută am cumpărat două c ă r ţ i .
Observaţie:
Nu faceţi greşeala de a traduce mecanic perfectul simplu spaniol prin
perfectul simplu romînesc. Ţineţi seama de faptul că, în majoritatea
cazurilor, acolo unde spaniolii folosesc perfectul simplu, noi îl folosim
pe cel compus.
D a c ă p e r i o a d a d e t i m p î n c a r e a r e l o c a c ţ i u n e a v e r b u l u i n u s-a
î n c h e i a t î n c ă ( e x e m p l u : hoy, este mes, este año e t c . ) , a t u n c i se î n t r e -
buinţează n u m a i perfectul compus:
Hoy he leído el diario. Azi am citit ziarul.
Este mes me he comprado dos L u n a aceasta mi-am cumpărat două
libros. cărţi.
Iată cum se c o n j u g ă verbele regulate la timpul:
Pretérito indefinido del Indicativo
pasar vender vivir
pasé trecui vendí víndui viví trăii
pasaste trecuşi vendiste vînduşi] viviste trăişi
pasó trecu vendió víndu vivió trăi
pasamos trecurăm vendimos vîndurăm vivimos trăirăm
pasasteis trecurăţi vendisteis vîndurăţi vivisteis trăirăţi
pasaron trecură vendieron vîndură vivieron trăiră
Observaţie:
Dacă la verbele regulate, aşa cum vedem m a i sus, este suficient să cu­
noaştem t e r m i n a ţ i i l e p e n t r u a forma perfectul simplu — deoarece rădăcina
r ă m î n e nemodificată — a n u m i t e verbe neregulate suferă modificări şi în r ă d ă ­
cină, iar t e r m i n a ţ i i l e lor la persoanele I şi a I l I - a singular nu au a c c e n t .
De exemplu, r ă d ă c i n a pon- a verbului poner devine pus-:
pus-e pusei pus-i/nos j puserăm
pus-isie puseşi pus-isieis puserăţi
pus-o puse pus-ieron puseră
î n mod analog şi căpătînd aceleaşi t e r m i n a ţ i i , se modifică şi r ă d ă c i n a
altor verbe cum ar fi:
and-ar anduv-
cab-er cup-
est-ar estuv-
hab-er hub-
hac-er hic-
pod-er pud-
sab-er sup-
ten-er tuv-
ven-ir vin-

116
 Haber, tener, estar şi ser se conjugă la acest timp în felul următor:
hube tuve estuve fui
hubiste tuviste estuviste fuiste.
hubo tuvo estuvo fue
hubimos tuvimos estuvimos fuimos
hubisteis tuvisteis estuvisteis fuisteis
hubieron tuvieron estuvieron fueron
Note:
1. Perfectul simplu al verbului ir e identic cu al verbului ser:
Yo no fui al teatro. Eu n-am mers (nu mersei) Ia teatru.
2. Tot ca tener se conjugă şi compuşii săi: detener (a opri), sostener
(a susţine), abstener (a (se) abţine), obtener (a obţine), mantener (a menţine) etc.
3. Verbele creer (a crede), leer (a citi) şi oír (a auzi), avînd rădăcina
terminată în vocală (ere-, le-, o.), transformă pe i din terminaţia cîtorva
timpuri şi moduri în y, atunci cînd acesta nu este tonic (aşa după cum
am văzut la formarea gerunziului: leyendo, creyendo, oyendo).
Astfel, la perfectul simplu al acestor verbe, i intervocalic se scrie y :
este deci o simplă modificare grafică şi nu o neregularitate propriu-zisă.
erei crezul lei Cltll 01 auzii
creíste crezuşi leíste citişi oíste auzişi
creyó crezu leyó citi oyó auzi
creímos crezurăm leímos citirăm oímos auzirăm
creísteis crezurăţi leísteis citirăţi oísteis auzirăţi
creyeron crezură leyeron citiră oyeron auziră
Verbul oír prezintă însă neregularităţi şi modificări grafice şi la pre­
zentul indicativ:
oigo aud oímos auzim
oyes auzi oís auziţi
oye aude oyen aud

4. Verbul dar are Ia perfectul simplu următoarele forme: di, diste, dio,
dimos, disteis, dieron.
5. înainte de reforma ortografiei limbii spaniole din 1951, cîteva verbe
se scriau cu accent la persoana I şi a III-a singular a perfectului simplu.
Astfel se scria: fui, fué, vio, dio etc. Fiind însă vorba de cuvinte mono­
silabice (în care diftongii primeau accent chiar pe vocala tare), accentu
grafic s-a dovedit inutil.
coba mencionar — m e r i t ă m e n ţ i o n a t . (Caber — a î n c ă p e a . )
residió sumamente interesante — s-a d o v e d i t deosebit de intere
s a n t a . Sumamente, a d v e r b d e r i v a t de la a d j e c t i v u l sumo (excep­
ţ i o n a l , e x t r a o r d i n a r ; foarte m a r e ) .
construye — c o n s t r u i e ş t e .
Verbele care se t e r m i n ă în -u-ir primesc u n y î n t r e u şi t e r m i ­
n a ţ i e , afară de cazul cînd aceasta din u r m ă conţine u n i accen­
t u a t . Astfel de verbe s î n t : concluir, constituir, contribuir, dis­
minuir, distribuir, huir. ^

117
 De exemplu, la indicativ prezent aceste verbe au următoarele
forme: construyo, construyes, construye, construimos, construís,
construyen, în loc de: construo, construes...
gracias a — mulţumită, datorită.
agrícola—agricol. în limba spaniolă, adjectivele terminate la
masculin singular în altă vocală decît o sînt invariabile la
ambele genuri. Astfel sînt cele în -a: belga (belgian), persa
(persan), progresista (progresist) etc.
u n país agricola o ţ a r ă agricolă
la técnica agricola tehnica agricolă

debido a — datorită (cu dativul, ca şi în roniîneşte).

en amplia escala — pe scară întinsă. Ain mai întîlnit în primele
lecţii cuvîntul „scară" tradus prin escalera (de piedra). Escala
are sens figurat, însemnînd şi „măsură", „proporţie".
por todas partes — pretutindeni; en todas partes—oriunde.
las amplias masas populares — masele largi populare.
la (casa) editorial del Estado — Editura de Stat.
política y moralmente — adverbele de mod, pe care le-am învăţat
în lecţia 16, au un regim special atunci cînd se folosesc într-o
enumerare, şi anume: sufixul -mente se adaugă numai la ulti­
mul adverb, celelalte, înşiruindu-se ca nişte adjective femi­
nine (însă cu valoare de adverbe): Hemos ganado económica,
política y moralmente. Hablar directa y francamente.
en el campo — la ţară, la sate.
en pro — pentru, spre binele, în scopul.

TEMĂ

Citiţi de mai multe ori următoarele ciwinte şi propoziţii:

a) Señora (doamnă), señorita (domnişoară), albanii (zidar),
sueño (vis), señal (seinn), leña (lemn de foc), daño (pagubă),
enseñanza (învăţămînt).
b) El sol de otoño baña las montañas. (Soarele de toamnă scaldă
munţii.) Mis compañeros españoles se empeñan en liberar al pueblo
español. (Tovarăşii mei spanioli se străduiesc să elibereze poporul
spaniol.) En Cataluña hay montañas y viñedos. (In Catalonia sînt
munţi şi vii.) Un señor muy risueño enseña el diseño a los niños.
(Un domn foarte zîmbitor îi învaţă pe copii desenul.)

118
 EXERCIŢII

47. Să se scrie în tabelul de mai jos formele corespunzătoare tim­

purilor si modurilor indicate ale verbelor:
tomar, ver, oír, leer, tener, ir şi estar.

Infini­ Rădă­ Pre­ Perfect Perfect Viitor Gerunziu Participiu

tiv cină zent compus simplu trecut

4 8 . Să se traducă, în limba spaniolă:

1. Poporul romîn construieşte cu entuziasm o viaţă nouă. 2. Munci­
torii acestei fabrici au obţinut succese importante. 3. Acei muncitori au
o tehnică înaintată. 4. în ţara noastră nivelul de viaţă al maselor largi
populare este în continuă creştere. 5. Cum s-a obţinut aceasta? 6. Datorită
dezvoltării continue a economiei ţării noastre. 7. Corespondenţii de presă
au luat (perj. simplu) numeroase însemnări în timpul acestor vizite.
8. Prietenii mei au trimis ieri o scrisoare, sigur şi rapid. 9. Copiii s-au
dus ieri de două ori la bunica lor. 10. Lui Anton nu i-a fost (perj. simplu)
foame şi de aceea n-a mîncat toată pîinea.
4 9 . Copiaţi textul în limba spaniolă, subliniind verbele care se
află la perfectul simplu, si găsiţi pentru fiecare forma de la infinitiv.
5 0 . Puneţi la perfectul simplu verbele din următoarele fraze:
Pedro canta ante sus amigos.
Tenemos un buen tiempo.
Comen, beben y cantan con alegría.
Mi amigo lee y no me oye.
Estamos aprendiendo, pero no sabemos todavía esto.
El obrero recibe todo el material, hace un plan y realiza una obra im­
presionante.

119
LE C Ţ I A 19

NUESTROS AMIGOS FIELES

En uno de mis cuartos tengo más de mil amigos. ¿Os

asombráis? ¿Dónde caben todos estos amigos? Pues bien: en
un armario.
Mi biblioteca abarca todo un mundo, cuyos habitantes, es decir
los libros, son mis fieles amigos. Y en este mundo, rodeado de
estos compañeros, vivo horas enteras de deleite espiritual e inte-
lectual. Diariamente me retiro a este cuarto y corro las cortinas
para aislarme de los ruidos de afuera. En mi aposento se crea asi
una atmósfera adecuada para la lectura. Sólo cuando la radio
transmite alguna música sinfónica u otras melodías famosas, inte-
rrumpo mis lecturas.
Tengo libros de todas clases: desde las obras completas de los
grandes autores clásicos del mundo, hasta las novelas de aven-
turas y algunos tratados técnicos. También he comprado en los
últimos tiempos varios libros de arte, así como libros de otra
índole: estudios históricos, autobiografías, ensayos filosóficos y
una historia de la literatura española en cuatro volúmenes. Pero
me gustan más las obras maestras de literatura y, por esto, en
mi biblioteca abundan las poesías, las novelas, las obras de teatro,
los cuentos y relatos, así como las últimas ediciones de las obras
de crítica y filosofía relativas a la literatura.
Algunos de estos libros míos están encuadernados, otros eslán
simplemente en rústica. Los libros encuadernados tienen la cubierta
en cartón forrado de piel o de tela, y los en rústica tienen la
cubierta de papel más o menos grueso.
En la portada de un libro, así como en la de cada volumen,
si se trata de una obra en varios volúmenes, figuran, además de
su título, el nombre de su autor, el de la casa editorial o de la
librería editora así como el año de aparición. El contenido de una
obra está dividido, corrientemente, en capítulos y éstos en párrafos.
Cuando deseo comprarme 'libros nuevos, consulto siempre los
catálogos de las librerías. En éstos están^escritos los títulos de

120
todos los libros publicados h a s t a a h o r a , así como los nombres
de sus a u t o r e s .
H a c e u n mes, una librería p e r u a n a me envió desde L i m a u n
catálogo completo de las obras literarias p u b l i c a d a s o por p u b l i c a r
en esa c a p i t a l . He buscado en él una historia de las l i t e r a t u r a s
h i s p a n o a m e r i c a n a s pero no la encontré. E s t a b a a g o t a d a . He v i s t o ,
en c a m b i o , el t í t u l o de un ensayo sobre las corrientes l i t e r a r i a s
en América L a t i n a , t o d a v í a no p u b l i c a d o .
E l a m o r por los libros se n o t a t a m b i é n en la m a y o r í a de los
r u m a n o s . E n nuestro p a í s , los libros son m u y b a r a t o s y casi t o d o s
tienen en sus casas u n a biblioteca p r o p i a .
Además de esto, las b i b l i o t e c a s públicas t i e n e n sus salas r e p l e ­
t a s de lectores y el afán de leer es cosa h a b i t u a l t a n t o en las gran­
des urbes como en el c a m p o .

PALABRAS NUEVAS
abarcar a cuprinde aislarse a se izola
abundar a fi din belşug amor m. dragoste
afán m. d o r i n ţ ă arzătoare aposento odaie
afuera afară asombrarse a se mira
agotar a epuiza capítulo capitol

121
catálogo catalog habitante m. locuitor
contenido c o n ţ i n u t habitual o b i ş n u i t
cortina perdea índole / . fel, gen
corriente / . curent interrumpir a întrerupe
corrientemente în i iod c u r e n t , de lector m. cititor
obicei librería librărie
cubierta copertă, scoarţă mayoría majoritate
deleite m. desfătare, delectare notarse a se observa
dividir a î m p ă r ţ i párrafo a l i n e a t , paragraf
editor m. editor peruano p e r u a n , din Peru
encontrar a găsi, a afla propio propriu
encuadernado legat retirarse a se retrage
ensayo eseu rodear a înconjura
espíritu m. s p i r i t tratarse a fi vorba
espiritual s p i r i t u a l urbe / . oraş
forrar a c ă p t u ş i ; a lega volumen m. v o l u m

ANÁLISIS DEL TEXTO

más de... — m a i bine (mai mult) de..., peste...

pues bien — ei bine, ei uite, atunci ...
cuyo— pronume relativ în cazul genitiv (fem. cuya; plural
cuyos — cuyas); corespunde pronnmelor romîneşti „al cărui
(a cărei, ai căror, ale căror)"; se acordă în gen şi număr cu
obiectul posedat, excluzînd articolul. Iată cîteva exemple:
La campana cuyo sonido se oye. Clopotul al cărui sunet se a u d e .
Las amigas cuyos libros tenemos. Prietenele ale căror c ă r ţ i le a v e m .
Un mundo cuyos habitantes son O lume ai cărei locuitori sînt prie-
mis amigos. tenii mei.

e — (espiritual e intelectual) este de fapt conjucţia y redată

prin e din cauza lui i iniţial al cuvîntului care urmează.
Această transformare are loc şi înaintea cuvintelor care încep
cu h i : papel e hilo. De observat că dacă cuvîntul următor în­
cepe cu y, conjuncţia y se menţine: Andrés y yo.
correr las cortinas — a trage perdelele.
la radio — aparatul de radio. Cîteva substantive sînt feminine
deşi se termină în - o ; menţionăm acum doar la mano — mîna.
u otras — în loc de o otras; pentru a se evita rostirea a doi o
consecutivi, primul devine u. Conjuncţia o devine deci u în
faţa cuvintelor care încep cu o sau ho: uno u otro; animal u
hombre; día u horo..
desde... hasta... — de la... pînă la...
asi como — precum şi

122
relativo a în legătură cu, referitor la
en rústica broşat
más o menos m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
además de în afară de
Lima capitala statului Perú
estaba — imperfectul i n d i c a t i v a l v e r b u l u i estar — e r a .
I a t ă cum se formează imperfectul i n d i c a t i v (Imperfecto de
indicativo) a l v e r b e l o r r e g u l a t e de conjugarea I :
cant aba eu cintám
cant abas tu cíntai
cant aba el • cinta
cant abamos noi cîntam
cant abáis voi cîntaţi
cant aban ei cîntau
Note:
1. Verbul ir se conjugă la imperfect ca verbele de conj. I : iba, ibas,
iba, íbamos, ibais, iban.
2. Deoarece persoanele I şi a III-a singular au aceleaşi terminaţii, trebuie
exprimat pronumele pentru a preciza persoana: Yo estaba — El estaba.
mío — p r o n u m e posesiv — el mío — a l m e u 1
I a t ă care sînt p r o n u m e l e posesive:

Masculin
Singular Plural
el mío al meu los míos ai mei
el tuyo al tău los tuyos ai tăi
el suyo al său (lui, ei] los suyos ai săi (lui, ei)
el nuestro al nostru los nuestros ai noştri
el vuestro al vostru los vuestros ai voştri
él suyo al lor los suyos ai lor
Feminin
Singular Plural
la mía a mea las mías ale mele
la tuya a ta las tuyas ale tale
la suya a sa (a lui, a ei) las suyas ale sale (ale lui, ale ei)
la nuestra a noastră las nuestras ale noastre
la vuestra a voastră las vuestras ale voastre
la suya a lor las suyas ale lor

1
Pronumele posesiv este partea de cuvînt care ţine locul unui substan­
tiv ce denumeşte un obiect aparţinînd unui persoane; totodată poate în­
locui şi numele posesorului.
De exemplu: los libros de Pedro y los míos ( = los libros de Pedro y mis
libros).

123
 Pronumele posesive ne scutesc de a mai repeta substantivul:
bunăoară, în loc de a spune „casa mea şi casa ta" (mi casa y tu
casa) spunem, în mod curent, „casa mea şi a la" (mi casa y la
tuya).
Pronumele posesive, cînd însoţesc şi determină un substantiv,
au rol de adjective posesive.
el amigo mío prietenul meu
el amor tuyo dragostea ta
el dolor suyo durerea lui
el valor nuestro curajul nostru
el deseo vuestro dorinţa voastră,
el profesor suyo profesorul lor
şi aşa mai departe.
Adjectivul posesiv — învăţat în primele lecţii — poate avea
deci şi o formă identică cu aceea a pronumelui posesiv. In acest
caz el stă în urma substantivului. Astfel putem traduce cuvintele
„gîndul meu", sau prin mi pensamiento — aşa cum am învăţat
— sau prin el pensamiento mío.
Ultima construcţie se foloseşte mult mai rar.
Aceste adjective posesive se utilizează atunci cînd înaintea
substantivului pe care ele îl determină stă un articol, un numeral,
un adjectiv nehotărît sau un adjectiv demonstrativ.

De exemplu:
un amigo mío un prieten al meu
tres hermanos suyos trei fraţi ai săi
algunos parientes nuestros cîteva rude de-aic noastre
este amigo mío acest prieten al meu
în unele cazuri ele îndeplinesc o funcţie stilistică, dînd frazei
un colorit afectiv mai mult sau mai puţin pronunţat. De exemplu:
' madre mía!; un señor, muy amigo mío etc.
hace un mes — acum o luna. Verbul hacer se poate folosi în
forma sa unipersonală hace, pentru a arăta timpul scurs: hace tres
semanas (acum trei săptămîni); hace un año (acum un an) etc.

EXERCIŢII

51. Să se aleagă din textul „Nuestros amigos fieles" patru sub­

stantive (2 masculine si 2 feminine) si să li se alăture fiecăruia
cite un adjectiv posesiv — din tabelul de mai sus —• la singular si
plural.

124
 5 2 . Să se înlocuiască cuvintele din paranteze 'prin pronumele
posesive corespunzătoare:
1. Mis libros y (tus libros) son muy buenos. 2. Mi cuaderno está entre
(vuestros cuadernos). 3. La música popular latinoamericana es muy atrac­
tiva, también (nuestra música) es atractiva. 4. Mi hermana y (su hermana)
se han ido al teatro. 5. Nuestros amigos y (sus amigos) van a la biblio­
teca pública.
5 3 . Să se traducă în limba spaniolă:
1. Am citit toată ziua fără a ieşi din casă. 2. Aceste cărţi nu sînt legate
în piele. 3. Acum două zile am fost la bibliotecă, dar n-am găsit istoria
literaturii spaniole. 4. Cărţile mele, precum şi ale tale, sînt broşate.
5. Catalogul acestei librării este mai mult sau mai puţin complet.
6. Această pălărie este a mea. 7. Cărţile acestea nu sînt ale noastre, sînt
ale profesorului. 8. Anul trecut am trimis prin poştă o frumoasă carte,
cu stampe şi picturi romîneşti, unui prieten din Peru. 9. Unui alt amic
din Montevideo i-am trimis poeziile lui Eminescu traduse în (traducir a)
limba spaniolă. 10. în librăriile noastre abunda cărţile bune.

MONTEVIDEO. — Una avenida

125
 LECŢIA 20

A t r e i a regulă de p r o n u n ţ a r e pe care o v o m î n v ă ţ a în acest

ciclu este aceea a literei 11. Se consideră o singură literă (nu doi 1),
iar în d i c ţ i o n a r se află între litera 1 şi litera m . F i i n d o literă
a p a r t e , ea nu se d e s p a r t e n i c i o d a t ă ; e x e m p l u : ba-ta-lla ( b ă t ă l i e ) .
Ca m a j u s c u l ă se scrie L I .
S u n e t u l corespunzător acestei litere n u există în l i m b a r o m î n ă ,
d a r se întîlneşte în i t a l i a n ă (redat p r i n g l ) , în p o r t u g h e z ă (redat
prin lh) etc.
P e n t r u a p r o n u n ţ a cît m a i corect litera 11, î n t r e d e s c h i d e m g u r a ,
l i p i m vîrful l i m b i i de d i n ţ i i de jos şi a p r o p i e m mijlocul l i m b i i
de cerul g u r i i , a r t i c u l î n d u n I înmuiat, ca u n fel de l i , cu i
s c u r t şi 1 lichid (aproape p i e r d u t ) .
î n c e r c a ţ i a c u m să p r o n u n ţ a ţ i această literă în u r m ă t o a r e l e
cuvinte:
gallo cocos llave f. cheie
gallina găină calle f. stradă, cale
pollo pui estrella stea
caballo cal lluvia ploaie
silla scaun millón m. milion
bombilla bec bolsillo buzunar

Notă:
Se poate observa că, de multe ori, 11 din limba spaniolă se găseşte în
cuvinte ale căror corespondente în limba romînă conţin grupurile eh, pi:
llamar a enema llorar a piînge
llave f. cheie lleno piin

ANTE E L M A P A D E E U R O P A

E l profesor e n t r ó en la clase y , como de c o s t u m b r e , p r i m e r a ­

m e n t e saludó a los a l u m n o s . Estos eran del sexto grado y d e b í a n
e s t u d i a r d u r a n t e u n a h o r a el m a p a económico y político de E u r o p a .

126
En la clase había un mapa grande y un globo terrestre.
La primera pregunta del profesor fue:
•—• ¿Dónde está Rumania?
Felipe contestó:
— Rumania está situada al sudeste de Europa, entre la Unión
Soviética, Hungría, Yugoslavia, Bulgaria y el Mar Negro.
Luego el profesor preguntó:
— Felipe, ¿has oído hablar también de otros países europeos?
Felipe respondió:
— Sí, señor. He oído de algunos, pero no sé exactamente
dónde están en el mapa...
— ¿Sabes al menos algunos de sus nombres?
— Los países, cuyos nombres me interesaban, los sé por los
periódicos, y son: Italia, Francia, Inglaterra, Alemania, España,
Portugal, Polonia, Grecia, Suecia, Dinamarca y Holanda.
El profesor le enseñó:
—- Este país de color amarillo es Inglaterra; éste de color verde
es Italia y éste de color azul, Francia. Londres es la capital de
Inglaterra y Roma es la capital de Italia. La capital de Alemania
se llama Berlín, la de Polonia, Varşovia, la de Portugal, Lisboa...
¿Hay preguntas? — se interrumpió el profesor.

127
 Una alumna se había levantado y preguntó:
— Señor profesor, ¿dónde está situada Laponia? Se hablaba
de este país en mi casa y yo no supe dónde estaba.
El profesor le explicó inmediatamente:
— Laponia es el territorio más septentrional de Europa; (indi-
cando en el mapa) está situado al norte de Finlandia, Suecia y
Noruega. En esta parte de Europa reina el frío polar y hay
nieves eternas. ¿Tienes otras preguntas?
— Sí, señor. ¿Cómo viven los habitantes de Laponia si hace
allí tanto frío? — preguntó a continuación la alumna.
— Los lapones — contestó el profesor — tienen abrigos de
piel, muy espesos; llevan una vida muy distinta de la nuestra:
viven en casas de hielo y transportan sus bienes y alimentos
con trineos tirados por perros o por renos.
— ¡Muy interesante! — exclamó la niña.
— Sí, verdaderamente es bello e interesante, pero antes debemos
preocuparnos por estudiar otros países. En la lección de esta
mañana os hablaré algo sobre la vida de varios pueblos del sur
de Europa; próximamente — añadió el profesor — llegaréis a
estudiar también los demás países y continentes.

128
 Paul Teodorescu

î n v ă ţ a ţ i » 9

limba
spaniola
fără profesor
Edi(ia a Il-a

Editura Ş t i i n ţ i f i c ă
B u c u r e ş t i — 196 8
 P A L A B R A S NUEVAS

al menos cel p u ţ i n lapón lapon

allí acolo llamarse a se chema a se n u m i
a m a r i l l o galben llegar a ajunge a sosi.
añadir a adăuga llevar a d u c e ; a p u r t a
bello frumos • m a p a m. h a r t ă
bienes b u n u r i , a v u t mar m. şi /. mare
costumbre. /. obicei nieve / . z ă p a d ă , nea
demás celălalt, restul piel / . b l a n ă
distinto deosebit reinar a domni
enseñar a a r ă t a ; a da lecţii reno ren
espeso des septentrional nordic
europeo european sexto al şaselea
grado clasă sudeste m. sud-est
hielo gheaţă trineo sanie
luego a p o i , după aceea

ANÁLISIS DEL TEXTO

eran — i m p e r f e c t u l i n d i c a t i v a l v e r b u l u i ser ( s i n g u r u l i m p e r f e c t
c o m p l e t n e r e g u l a t — î n s e n s u l c ă se f o r m e a z ă de la altă
rădăcină).

era eu eram eramos noi eram

eras t u erai erais voi eraţi
era el era eran ei'erau
Observaţie:
Accentul tonic cade mereu pe e în cursul conjugării de m a i s u s :
era, éramos etc.

debían — imperfectul indicativ al verbului deber (a trebui).

Verbele de conjugările a Ii-a şi a IlI-a au terminaţii identice
la imperfect.
vendía eu v i n d e a m vivía eu t r ă i a m
vendía» t u vindeai vivías tu trăiai
vendía el vindea vivía el t r ă i a
vendíamos noi v i n d e a m ('[Víamos noi t r ă i a m
vendíala voi y i n d e a ţ i civíais voi t r ă i a ţ i
vendían ei vindeau finían ei t r ă i a u
Note:
1. E x i s t ă n u m a i trei verbe care prezintă n e r e g u l a r i t ă ţ i la imperfectul
indicativ:
ir, care se conjugă, d u p ă cum am v ă z u t în lecţia 19, ca u n v e r b
de conjugarea I :
¿60, ibas e t c .

9 — învăţaţi limba spaniolă 129

 ver, care păstrează ca rădăcină a imperfectului pe ve — în loc de v-:
vela, veías etc.
ser, singurul verb complet neregulat, aşa cum am v ă z u t la începutul
acestei analize a t e x t u l u i :
era, eras e t c .
2. î n limba spaniolă — ca şi în limba romînă — imperfectul se folo­
seşte p e n t r u a a r ă t a :
— o acţiune în curs de desfăşurare şi de lungă d u r a t ă , în t i m p u l căreia
se pot situa alte a c ţ i u n i t o t la imperfect (mai ales în povestiri sau descrieri):
Era primavera, la tierra tenía Era p r i m ă v a r ă , p ă m î n t u l avea un
un aspecto de fiesta... aspect de s ă r b ă t o a r e . . .
Mientras un niño lloraba, el otro In t i m p ce un copil plíngea, celă-
callaba. lalt tăcea.
— o a c ţ i u n e t r e c u t ă , în curs de desfăşurare, fără nici o indicaţie în ceea
ce priveşte m o m e n t u l începerii sau al t e r m i n ă r i i ei:
Hablaba sin parar. Vorbea fără oprire.
— o acţiune t r e c u t ă , în curs de desfăşurare, în care, în acelaşi interval
de t i m p , pot avea loc a l t e a c ţ i u n i paralele cu cea e x p r i m a t ă de imperfect,
dar t e r m i n a t e înaintea ei:
Mientras estaba asomado a la ventana, In t i m p ce stăteam la fereastră, sosi
llegó el cartero y me dio unas poştaşul şi îmi dădu nişte scri-
cartas. sori.
Se iba a la fábrica, cuando lo en- Se ducea la fabrică, cînd l-am in-
contré. tílnit.
— o acţiune care se repetă la a n u m i t e intervale de t i m p :
Leía por la tarde. Citea seara (obişnuia să citească seara).
— o n u a n ţ ă de p o l i t e ţ e , ezitare sau sfială (aşa-numitul Imperfecto de
cortesía) :
Deseaba hablar con la señorita. Doream să vorbesc cu domnişoara.

había — era, exista (imperfeetul impersonalului hay)

terrestre — t e r e s t r u ; se serie cu rr pentru că deriva de la cuvín-
tul tierra (pămînt).' De la acest substantiv s-au format:
terremoto cutremur de p ă m î n t
terreno teren
terreo din p ă m î n t sau asemănător lui (pămîntului)
terrenal terestru, pămîntesc
territorio teritoriu
territorial teritorial
terrero situat pe p ă m î n t , în c o n t a c t direct cu pămîntul- (piso
terrero — parter)
terrón m. bulgăre de p ă m î n t
terroso p ă m î n t i u , din p ă m î n t sau cu p ă m î n t (mîlos)
terruño bucată de p ă m î n t ; p ă m î n t n a t a l

130
 T o t de la acest c u v î n t au d e r i v a t verbe care, la r î n d u l lor, au
d a t naştere la alte s u b s t a n t i v e :
, enterrar (a îngropa) şi de aci: entierro (îngropare)
tierra f
^ desterrar (a exila; a dezgropa) şi de aci: destierro (exil; dezgropare)

se había levantado — se sculase

Cu imperfectul i n d i c a t i v al v e r b u l u i haber şi cu p a r t i c i p i u l
t r e c u t a l v e r b u l u i de conjugat se formează mai-inull-ca-perfectul
(Pluscuamperfecto) indicaţii1 al acelui v e r b . De e x e m p l u :
yo había hablado eu vorbisem
tú ¡labias comido tu mîncaseşi etc.

I a t ă , ca e x e m p l u , mai-mult-ca-perfectul indicaţii' al lui cer:

había visto văzusem habíamos visto văzuserăm
habías visto văzuseşi habíais visto văzuserăţi
habia visto văzuse habían visto văzuseră

Mai-mult-ca-perfectul a r a t ă t o t o a c ţ i u n e t r e c u t ă , dar ante­

rioară unei alte a c ţ i u n i t r e c u t e . De e x e m p l u :
Ayer, cuando regresé a casa, mi her- Ieri, cînd m-am întors acasă, sora
mana habia terminado ya su tarea. mea îşi terminase munca.

señor profesor — d o m n u l e profesor. Señor—(feminin: señora;

señorita; ]3rescurtat Sr. şi respectiv Sra., Srta.) se utilizează
m a i ales singur sau cu u n n u m e de f a m i l i e . De e x e m p l u :
el señor Obregón; la señorita Torres e t c .
Nu se foloseşte a r t i c o l u l î n a i n t e a c u v i n t e l o r Señor, señora, seño­
rita în formule de adresare d i r e c t ă , dar se foloseşte cînd este
vorba de persoana r e s p e c t i v ă . E x e m p l e :
— No creo, señor González.
— Ha venido el señor González.

Observaţie:
Majoritatea numelor spaniole de familie se formează cvi ajutorul
sufixului — ez:
Femando —• Fernández
Martín — Martínez
Gonzalo — González etc.
Notă:
In limba spaniolă nu se răspunde niciodată monosilabic cusí sau no,
ci se adaugă cuvîntul señor (-a, -ita): sí, señor; no, señor.

9* 131
hace tanto frío — este a t î t de frig. Verbul hacer mai p o a t e forma
şi n u m e r o a s e e x p r e s i i u n i p e r s o n a l e p r i v i t o a r e la t i m p : hace
buen (mal) tiempo — e t i m p frumos ( u r î t ) ; hace calor (frío)
— e cald (frig) ; hace fresco (sol)—e răcoare (soare); hace viento
— e vínt.

Observaţie:
Majoritatea numelor de ţări şi oraşe se scriu fără articol: Rumania,
Italia, Colombia, Bogota, Moscú. în cazul în care se face o determinare,
aceste numiri pot primi articol: la Rumania de hoy; la antigua Italia; la
España del Siglo de Oro, la Suecia (Suedia) moderna.
Există şi cîteva nume de ţări, neeuropene, care au articol: el Perú,
el Canada, la India. Nume de oraşe cu articol sînt foarte puţine: La Paz,
La Habana, El Cairo.

Sabiduría popular înţelepciune populară

Ira de hermanos, ira de diablos.
Un solo golpe no derriba el roble.
Pedir prestado causa enfado.
Porta respeto al lugar en donde estás.
No hay harina sin salvado.
De dos males, el menor.
La escoba nueva barre bien.
Triste es la casa donde gallina canta
y gallo calla.
Ură de fraţi, ură de draci.
O singură lovitură nu doboară ste­
jarul.
A cere împrumut provoacă supărare.
Poartă respect locului unde eşti
(te afli). ,
Nu e făină fără tărîţe (nu e pădure
fără uscături).
Dintre două rele (alege-1) pe cel mai
mic.
Mătura nouă curăţă bine.
Tristă-i casa unde găina cîntă şi
cocoşul tace.

Zicale
Vender miel al colmenero. A vinde miere la prisăcar (castraveţi
la grădinar).
Entrar por un oído y salir por otro. A-i intra pe o ureche şi a-i ieşi pe
alta.

Temă de fonetică

Pronunţaţi cu atenţie următoarele propoziţii:

— Sevilla es una verdadera maravilla.
— La música del compositor español Manuel de Falla es muy bella.
— El desarrollo económico y político de Castilla, en el Medio Evo, lle-
vó al dominio de la lengua castellana en España, y, más tarde, en la otra
orilla del Atlántico.

132
 EXERCIŢII

5 4 . Să se conjuge la imperfect şi mai-mult-ca-perfecl indicaţie

per bele:
tomar, comer, dividir, ver, saber, leer.
5 5 . Să se traducă în limba spaniolă:
1. în clasă avem o hartă economică si politică foarte interesantă. 2. Unde
te-ai dus ieri după-amiază? 3. Am fost la muzeul de artă. 4. Dar unde
fuseseşi mai înainte? 5. Fusesem la şcoală. 6. Profesorul era în clasă? 7. Nu,
nu venise. 8. A venit mai tîrziu şi ne-a explicat cîteva lucruri interesante.
9. Ai fost în Uniunea Sovietică? 10. Da, am fost o săptămînă. 11. Astăzi
de dimineaţă nu am citit nimic; ani fost foarte ocupat la întreprindere.
12. Era [timp] frumos şi m-am întors acasă plin de veselie. 13. Mama
mea mă întreba mereu: „Nu mănînci?" 14. Dar mie-mi ardea de citit
(lectură), nu de mîncat. 15. Limba spaniolă se vorbeşte în Spania şi în
America Latină. 16. Ieri m-am dus la teatru şi am văzut piesa Steaua
Seviliei. 17. Nu ştii care este strada Calderón? 18. Nu, nu ştiu. 19. Cîte
scaune ai în odaia ta? 20. Patru. 21. îţi voi mai aduce două. 22. Cheia
de la intrare (entrada) se află (este) în buzunarul hainei mele. 23. Mă cheamă
la telefon. 24. Curtea ta e plină de găini şi pui, i-ai cumpărat? 25. Da,
i-am cumpărat ieri de la piaţă (mercado) ; erau foarte ieftini şi mîine
îmi vor veni cîteva rude (pariente m.) de la mare. 26. Ştiai de ieri?
27. îmi scriseseră o scrisoare. 28. Calul acela este foarte frumos, o
adevărată minune. 29. Mie-mi plac mai mult cîinii. 30. Să ne odihnim
acum; am ajuns. 31. A ajuns acolo foarte tîrziu. 32. Ploaia continua şi
străzile erau pline de apă. 33. Purta în buzunarul său o scrisoare de la
domnul Manuel Peña. 34. Fireşte, scrisoarea era scrisă în spaniolă.
35. Copilul a dus calul la apă, la (en) malul (orilla) rîului. 36. La
Polul Nord e frig [şi] iarna şi vara. 37 E frig mereu; niciodată nu e cald.
 RECAPITULARE ŞI SISTEMATIZARE

Recitiţi cu voce tare, pronunţînd cu atenţie fiecare cuvînt,

toate textele din ultimele zece lecţii.
Singurele reguli de pronunţare învăţate în acest ciclu se referă
la 6 şi la n şi 1 muiate, sunete deosebit de importante în limba spa­
niolă şi care nu au corespondent în limba romînă. Fiind deci
vorba atîţ de litere (n, 11) cît şi de sunete 6 pe care nu le avem în
limba noastră, este neapărat necesar să vi le însuşiţi corect îna­
inte de a trece la ciclul următor.
In privinţa cazurilor în care conform ortografiei anumite cuvinte
se scriu cu h (mut), nu se pot da reguli precise. Pentru a uşura
învăţarea acestor cuvinte, putem adăuga totuşi că h se scrie:
— înaintea diftongilor ie, ue, ui. De exemplu:
hielo (ger), hierba (iarbă), hierro (fier),
huevo, hueso (os), huir
— în cuvinte culte luate din limbile greacă sau latină, ca de
exemplu:
hidráulico, hipocresía, hiperbólico, hospital (spital)

— în cuvintele care încep cu grupul de sunete um urmat de o

vocală. De exemplu:
húmedo (umed), humano, humo (fura), humilde (umil)
— după vocalele a şi e, în interjecţii: ¡ah!, ¡eh!
Din noţiunile de gramatică învăţate pînă acum trebuie să
menţionăm că lucrul cel mai important este cunoaşterea deplină
a cazurilor în care se foloseşte ser şi a acelora în care se utilizează
estar. Dacă socotiţi că nu cunoaşteţi îndeajuns modul de folosire
a acestor verbe, recitiţi acum regulile de gramatică de la lecţiile
12 şi 13. Cînd veţi reuşi să folosiţi bine aceste verbe, veţi vorbi
corect limba spaniolă. Deci, mai întîi:
/ Vamos a repetir los verbos ser y estar /

134 s
 Trebuie să fim foarte a t e n ţ i p e n t r u a nu confunda construcţia
estar -f- participiu trecut cu ser -j- participiu trecut (diateza p a s i v ă ) ,
în cazul în care a u t o r u l a c ţ i u n i i nu este a r ă t a t .
S u b s t a n t i v u l desemnînd pe a u t o r u l a c ţ i u n i i poate fi omis în
construcţiile pasive ca fiind n e c u n o s c u t , neprecizat sau n e i n t e r e -
sînd pe v o r b i t o r i :
Las casas son construidas rápida- Casele sint construite repede (de că-
mente (por unos obreros, ' una tre nişte muncitori, o întreprin-
empresa etc.). dere etc.).

P e n t r u a şti ce construcţie t r e b u i e să folosim, t r e b u i e să ţ i n e m

seama de relaţia d i n t r e t i m p u l real în care se desfăşoară a c ţ i u n e a
şi t i m p u l e x p r i m a t de v e r b u l a u x i l i a r (ser sau estar).
Construcţia estar -f- participiu arată o acţiune terminată sau,
m a i e x a c t , r e z u l t a t u l unei a c ţ i u n i realizate î n a i n t e a t i m p u l u i
pe care îl indică v e r b u l estar.
La carta está escrita. Scrisoarea este scrisă, este deja scrisă,
a fost, scrisă mai î n a i n t e .
Deci, t i m p u l cînd s-a desfăşurat a c ţ i u n e a respectivă este a n t e r i o r
prezentului.
Construcţia ser -f~ participiu (pasivă, chiar dacă n u m e l e de
agent nu este e x p r i m a t ) a r a t ă o a c ţ i u n e care se desfăşoară în t i m ­
pul i n d i c a t de v e r b u l a u x i l i a r . B u n ă o a r ă , cînd acesta e la prezent
(ca în e x e m p l u l de m a i jos), însemnează că şi acţiunea respectivă
se desfăşoară în p r e z e n t .
La carta es escrita (por un alumno). Scrisoarea este scrisă (de către un
elev), se scrie în m o m e n t u l de faţă, e în curs de redactare.

Vedem dar că p r e z e n t u l construcţiei cu estar este a n t e r i o r pre­

z e n t u l u i construcţiei cu ser.
El libro está dividido en tres partes. Cartea este (se află) împărţită
în trei părţi.
corespunde t e m p o r a l cu u n t r e c u t :
El libro fue dividido en tres partes Cartea a fost împărţită în trei părţi
(por su, autor). (de către autorul său).
L i m b a spaniolă e v i t ă construcţiile p a s i v e , folosind cît m a i m u l t
forma a c t i v ă a v e r b u l u i . In general, nu se foloseşte p a s i v u l la prezent
şi imperfect, a t u n c i cînd v e r b u l indică o a c ţ i u n e m o m e n t a n ă
(saltar — a sări, besar — a săruta e t c . ) . Construcţia pasivă ar
a r ă t a în acest caz că a c ţ i u n e a v e r b u l u i se repetă în mod o b i ş n u i t :
El obstáculo es sallado por el depor- Obstacolul este sărit de c ă t r e spor-
tista. tiv.

135