WORD Prcesor Textual PDF

Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova
Catedra Activitatea Specială de Investigaţii
Gestiunea datelor cu procesorul textual

Microsoft Word 2007
Chişinău, 2015
Academia „Ştefan cel Mare
CZU
Lucrarea “ Gestiunea datelor cu procesorul textual M icrosoft Word

2007” este destinată, întîi de toate audienţilor cursurilo r de pregătire in iţială
desfăşurate în cadrul Departamentulu i de formare profesională continuă şi
cercetări ap licat ive, care conform Ord inului MAI Nr. 195 d in 04.04.2014 la
disciplina Tehnologia Informaţ iei studiază pachetul Microsoft Office .
De asemenea, lucrarea rep rezintă un suport didactico-metodic
pentru profesorii, care predau Informat ica, Cibernetica Jurid ică precu m şi
pentru toţi doritorii de a studia în mod indiv idual acest compart iment.
Autori: Serghei Maftea Rodica Bulai
Recenzenţi:
Aexandru Şubă, dr. habilitat, p rofesor universitar
Elena Rusu, dr., conferenţiar universitar
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Maftea Serghei
Gestiunea datelor cu procesorul textual Microsoft Word 2007/ Serghei
Maftea, Rodica Bulai ; Acad. „Ştefan cel Mare” a MAI al Rep. Moldova,
Catedra Activitatea Specială de Investigaţii. – Chişinău : Acad. „Ştefan cel
Mare” a MAI, 2015. – 72 p.
Bibliogr.: p.72(6t it.). - 30 ex.
ISBN 978-9975-121-13-2
004.45
M 14
Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Mo ldova
ISBN 978-9975-121-13-2
2
Cuprins
Introducere .................................................................................. 5
1. Noţiuni de bază......................................................................... 6
2. Aplicaţia Microsoft Word 2007................................................... 8
2.1. Lansarea aplicaţiei Microsoft Word ................................... 8
2.2. Interfaţa aplicaţiei Microsoft Word .................................... 8
2.3. Bara de titlu .................................................................... 9
2.4. Buton Office................................................................... 10
2.5. Bara de instrumente Acces rapid........................................ 11
2.6. Ribbon (Panglica)............................................................ 12
2.7. Rigla orizontală şi verticală............................................... 15
2.8. Barele de defilare ............................................................ 16
2.9. Bara de stare a aplicaţiei ................................................... 16
2.10. Minibara de instrumente ................................................. 17
2.11. Închiderea aplicaţiei Microsoft Word ............................... 17
3. Operaţii cu documente ............................................................... 18
3.1. Crearea unui document nou .............................................. 18
3.2. Salvarea documentelor ..................................................... 18
3.3. Deschiderea unu document ............................................... 19
3.4. Comutarea între cîteva documente deschise ........................ 20
3.5. Închiderea unui document................................................. 20
3.6. Scara de vizualizare a unui document (panoramare) ............. 20
3.7. Prorejarea documentelor................................................... 21
3.8. Crearea copiilor de rezervă ............................................... 21
3.9. Criptarea documentelor ................................................... 22
4. Operaţii în documente................................................................ 23
4.1. Introducerea textului şi deplasarea în document Crearea unui
document nou ....................................................................... 23
4.1.1. Copierea ................................................................. 24
4.1.2. Mutarea. ................................................................. 25
4.1.3. Ştergerea ................................................................ 26
4.1.4. Deplasarea în text .................................................... 27
4.2. Introducerea simbolurilor şi caracterelor speciale ................. 27
4.3. Selectarea ....................................................................... 28
4.4. Anularea, refacerea şi repetarea unei acţiuni........................ 29
4.5. Caută şi înlocueşte........................................................... 30
5. Formatarea documentelor ........................................................... 31
5.1. Formatarea la nivel de caracter .......................................... 31
5.2. Formatarea la nivel de paragraf ......................................... 33
5.2.1. Alinierea textului. .................................................... 33
5.2.2. Indentarea textului. Spaţiul dintre rînduri şi paragrafe ... 34
5.2.3. Spaţierea pe verticală................................................ 36
5.2.4. Spaţiul înainte şi după paragraf .................................. 37
5.2.5. Marcajul de paragraf................................................. 37
3
5.2.6. Marcajul de întrerupere a liniei .................................. 38
5.2.7. Tabulatori ............................................................... 38
5.2.8. Liste ...................................................................... 41
5.2.9. Chenare şi umbre pentru paragraf .............................. 43
5.2.10. Aranjarea pe coloane a textelor ................................ 45
5.3. Formatarea la nivel pagină ................................................ 46
5.3.1. Margini şi pagini ...................................................... 46
5.3.2. Chenarul şi fundalul de pagină ................................... 48
5.3.3. Întrerupere de pagină ................................................ 49
5.4. Formatarea la nivel de documunet ..................................... 50
5.4.1. Antetul şi subsol ...................................................... 50
5.4.2. Numerotarea paginilor .............................................. 52
5.4.3. Note de subsol şi de final ......................................... 52
6. Obiecte .................................................................................... 54
6.1. Tabel ............................................................................. 54
6.1.1. Crearea unui tabel .................................................... 54
6.1.2. Deplasarea .............................................................. 55
6.1.3. Selectarea ............................................................... 55
6.1.4. Ştergerea................................................................. 56
6.1.5. Inserarea ................................................................. 58
6.1.6. Îmbinarea................................................................ 58
6.1.7. Scindarea ................................................................ 58
6.1.8. Înălţimea linilor, lăţimea coloanelor............................ 59
6.1.9. Chenarul ................................................................. 60
6.2. Includerea elementelor grafice .......................................... 60
6.2.1. Imagini de miniaturi ................................................. 60
6.2.2. Inserarea unei imagini grafice .................................... 61
6.2.3. Forme predefinite..................................................... 61
6.2.4. Inserare diagrame..................................................... 64
6.2.5. Inserare text decorativ............................................... 65
6.2.6. Inserare casete de text ............................................... 65
6.2.7. Inserare expresii matematice...................................... 66
7. Moduri de vizualizare a documentului ......................................... 68
Bibliografie ................................................................................. 72
4
Introduce re
Microsoft Word este unul din cele mai populare procesoare

de texte. Microsoft Word aparţine pachetului Microsoft Office
fiind un program specializat pentru prelucrarea textelor. El se
găseşte sub diferite variante cum ar fi Word 2, Word 6, Word
95, Word 97, Word 2000, Word 2003, Word 2007, Word 2010,
Word 2013. Studiul unei careva versiuni permite utilizatorului
să se descurce în oricare alta.
Pachetul Microsoft Office 2007 este cunoscut şi ca Office
12, ce este versiune disponibilă utilizatorilor finali din ianuarie
2007. Suitele Microsoft Office 2007 sunt: Office Basic 2007,
Office Home and Student 2007, Office Standard 2007, Office
Small Business 2007, Office Professional 2007, Office
Professional Plus 2007 şi Office Enterprise 2007
Word-ul permite crearea, editarea şi procesarea de texte,
reprezentări grafice, pagini Web sau mesaje de poştă
electronică. Word are multe şabloane, stiluri şi teme vizuale
predefinite care servesc în realizarea unor documente sau pagini
Web atragatoare şi performante.
Versiunile anterioare Microsoft Word 2007 folosesc
formate de fişiere binare cu extensia .doc. De la versiunea
Microsoft Word 2007, Microsoft foloseşte formatul Office Open
XML, care crează fişiere cu extensia .docx. Totodată Microsoft
Word 2007 este compatibil şi cu fişierele create în versiunile
precedente.
5
1. Noţiuni de bază
Glisare
Glisare reprezintă mutarea mouse-ului în timp ce se
menţine apăsat butonul stîng.
Celula
Celula este entitatea de bază a fiecărui tabel şi reprezintă
intersecţia dintre o linie şi o coloană a tabelului.
Clipboard
Clipboard reprezintă memoria temporară în care se
plasează un text sau un obiect înainte de a fi mutat sau copiat.
Indentarea
Indentarea reprezintă distanţele de la marginile unui
paragraf pînă la marginile din stînga şi din dreapta setate ale
paginii.
Font-ul
Font-ul este tipul de literă utilizat în crearea documentului.
Exemple de fonturi uzuale: Times New Roman, Arial,
Courier, Verdana. Denumirile de mai sus au fost tiparite
folosind fonturile corespunzatoare. Word- ul oferă implicit
marimea 12. Fonturile pot fi de tip regular, bold sau italic.
Marginea
Marginea reprezintă spaţiul (alb) dintre text şi marginile
paginii.
Meniu contextual
Meniu contextual reprezintă comenzi ce pot fi utilizate în
contextul respectiv pentru un element (o filă, un buton, zonă de
text, un element de grafică etc) indicat prin la clic-dreapta pe el.
Paragraph
Paragraph-ul numit şi aliniat reprezintă un grup de
caractere scris între două apăsări ale tastei Enter.
Selectare text
Selectare text reprezintă operaţia prin care se pregăteşte o
porţiune de text pentru o eventuală modificare (copiere, mutare,
modificare a proprietăţilor e.t.c.).
Style
Style reprezintă o totalitate de operaţii care conţine un grup
de caracteristici de formatare a paragrafelor.
6
Word-ul oferă cîteva stiluri predefinite dintre care cel
implicit este stilul Normal.
Tab
Tab-ul este un caracter special format din două sau mai
multe spaţii. El se întroduce cu ajutorul tastei Tab.
Template
Template reprezintă nişte documente şablon care conţin
mai multe stiluri predefinite.
Pe lîngă documentele şablon oferite de Word se pot crea
fişiere şablon noi.
OOXML
OOXML reprezintă formatul Office Open XML definit de
standardul ISO / IEC 29500.
XML
XML reprezintă limbajul Extended Markup Language
Tabelul
Tabelul repezintă o matrice, celulele căreia pot conţine
text, valori sau imagini grafice.
7
2. Aplicaţia Microsoft Word 2007
2.1. Lansarea aplicaţiei Microsoft Word
Modalităţi:
clic pe butonul Start,

clic pe All Programs,
clic Microsoft Office,
clic Microsoft Word
2007
(Start → All
Programs →
Microsoft Office →
Microsoft Office
Word 2007)
clic pe butonul din bara

de aplicaţii
dublu clic pe scurtătura

2.2. Inte rfaţa aplicaţiei Microsoft Word 2007
Deoarece aplicaţia Microsoft Office Word 2007 poate fi

personalizată, interfaţa poate arăta diferit de la un utilizator la
altul.
După lansarea în execuţie a aplicaţiei Microsoft Office
Word 2007, pe ecran se afişează o fereastră.
Fereastra aplicaţiei prezintă un document nou, cu numele
Document1. Fiecare document va avea una sau mai multe
pagini. Implicit un document nou este format dintr-o singură
pagină.
8
Pentru a adăuga o nouă pagină avem următoarele
modalităţi :
fie pagina curentă se completează (ca rezultat procesorul
Word furnizează o nouă pagină);
fie se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+Enter (ca rezultat
procesorul Word furnizează o nouă pagină ce începe cu
poziţia unde se află cursorul text)
2.3. Bara de titlu
Numele documentului curent şi al aplicaţiei, butoanele de

minimizare, maximizare/refacere, închidere se află pe Bara de
titlu.
9
2.4. Buton Office
Buton Office (Office Button) se află situat în colţul stînga

sus, şi permite accesul la comenzi de bază pentru lucru cu
fişiere:
Buton Office
Nou
De schide
Transformă
Salvare
Salvare ca
Print
Re dactare
Trimite
De schide
Închide
10
2.5. Bara de instrumente Acces rapid
Bara de instrumente Quick Access

Toolbar (Acces rapid) este în general
situată în partea dreapta a butonului
Buton Office şi permite accesul
rapid la comenzile fişierului. Pe ea sînt
plasate butoane ca: Save (Salvare),
Undo (Anulare), Redo (Refacere), etc.
Această bară poate fi personalizată
prin adăugarea, eliminarea de butoane
şi prin schimbarea locaţiei ei sub
Ribbon (Panglică) folosind:
Customize Quick Access Toolbar (Particularizare bară de

instrumente Acces rapid)
meniul contextual al Ribbon-ui
(panglicii)
11
2.6. Ribbon (Panglica)
Ribbon (Panglica) se localizează sub bara de titlu, fiind

destinată pentru accesarea rapidă a comenzilor necesare.
Ribbon (Panglica) este parte a interfeţei numită „Microsoft
Office Flue nt”, interfaţă care înlocuieşte meniurile ierarhice şi
barele de instrumente din versiunile anterioare cu comenzi
organizate în file (tabs) şi module.
file
modul
modul
modul
modul
modul
Ribbon (Panglica) este formată din comenzi, stiluri ş i
resurse necesare, aranjate logic pe tipuri de activităţi în file (tab-
uri).
Implicit se afişează 8 file (tab-uri): Home (Pornire) ,
Insert (Inserare) , Page Layout (Aspect pagină)
, References (Referinţe) , Malings
(Corespondenţe) , Review (Examinare) , Vie w
(Vizualizare) , iar fiecare filă este formată din mai multe
modulele.
Un modul la rîndul său este format

din comenzi şi controale proprii cum ar
fi: butoane, meniuri, casete de validare
(Check box), casete combinate (Combo box) etc.
Anumite module au în partea dreaptă a numelui lor un
buton numit Launche r (Lansator) prin intermediul căruea se
poate lucra cu caseta de dialog asociată modulului respectiv.
12
Launcher
Launcher
Launcher
Launcher
Ribbon (Panglica) este formată şi din module de

pictograme foarte utile la formatarea textului, astfel, la plasarea
cursorului mouse-ului peste o pictogramă (fără a da clic) din
modulul Quick Style Galle ry (Stiluri rapide) aspectul textului
se transformă conform stilului indicat.
Pe panglică (Ribbon) implicit nu se vizualizează toate file-
le (tab-urile), acestea din urmă sînt numite file contextuale şi
sînt afişate numai la cerere: , , , ,
, . Astfel, de exemplu prin selectarea unei
careva imagini se realizează cererea de vizualizare a filei
Picture Tools (Instrumente imagine),
pentru lucru cu un tabel se afişează fila Table Tools

(Instrumente tabel),
pentru desenare/ înserare se afişează fila Drawing Tools

(Instrumente desen).
Panglică (Ribbon) este optimizată pentru un ecran cu

rezoluţia de 1024x786 pixeli şi pentru o fereastră Word
maximizată. Abaterea de la aceste cerinţe conduce la situaţia că
nu toate pictogramele sau tot textul pentru o filă (tab) sînt
vizibile. În aceste cazuri, modulele din fila (tab) activă se
comprimă pe orizontală:
13
În situaţiile cînd est nevoie de mai mult spatiu pentr u
vizualizare în Word 2007 Ribbon- ul (Panglica) poate fi
minimizat, ca rezultat se vor vizualiza numai denumirile de file
fără modulele încorporate în ele.
Este disponibilă şi operaţia inversă adică cea de reafişare:

Modalităţi:
dublu clic pe fila (tab-ul) activă
combina de taste CTRL+F1
bara Quick Access Toolbar
(Acces rapid) →
butonul Customize Quick Access
Toolbar (Particularizare bară de
instrumente Acces rapid) →
clic minimize the Ribbon (e
ascundere) / Expand
the Ribbon (vizualizare)
din meniul contextual al Ribbon-ui

(panglicii) →
se bifează / debifează Minimize the
Ribbon
14
Panglica (Ribbon- ul) nu poate fi eliminată şi nici înlocuită
cu meniurile şi barele de instrumente (toolbars) din versiunile
anterioare de Word.
2.7. Rigla orizontală şi verticală (Rule rs)
Rulers (Riglele orizontală şi verticală) ajuta utilizatorul să

determine unde textul şi obiectele din document vor fi
imprimate pe foaia de hîrtie. Ele sînt vizibile de obicei numai
cînd se foloseşte modul de vizualizare Print Layout, dar pot fi
activate în orice moment.
Modalităţi de afişare/ascundere a Riglelei orizontală ş i
verticale :
clic pe butonul View Ruler (Vizualizare riglă) aflat

în partea superioară a barei de derulare verticală;
fila Vie w (Vizualizare)
→ modulul Show/Hide
(Afişare/Ascundere) →
Ruler (Riglă)
Office Button →
Word Options(Opţiuni
Word) →
Advanced(Complex)
→ Display (Ecran) →
Show ve rtical rule r in Print
Layout vie w →
Indicarea unităţii de măsură folosite pe riglele gradate se

poate realiza urmînd următorul itinerar:
Office Button →
Word) →
Advanced(Complex)
→
Display (Ecran)
→ Show measure ments in units of
15
2.8. Barele de defilare
Scroll bar (Barele de defilare) pe orizontală şi verticală se

pot vizualiza/ascunde urmînd următorul itinerar:
Office Button →
Word Options(Opţiuni Word)
→
Advanced(Complex) → bara
verticală
Display (Ecran) →
Show horizontal scrool bar
(Bară de defilare orizontală)
şi/sau Show vertical scrool bar
(Bară de defilare verticală).
orizontală
bara
2.9. Bara de stare a aplicaţiei
Status bar (Bara de stare)
este afişată în partea de jos a ferestrei

aplicaţiei şi prezintă informaţii cu
privire la numarul de pagini, pagina
curentă, linia şi coloana în care se
afla cursorul, distanţa de la marginea
superioară a paginii pîna la cursor ce
este indicată în cm, procentul de
vizualizare pentru panoramare
(Zoom) şi o serie de alţi indicatori ai
modului de lucru.
Ea poate fi personalizată prin
adăugarea / eliminarea de butoane.
Pentru aceasta se dă clic-dreapta pe
bară şi din meniul contextual se bifează / debifează opţiunile
dorite.
16
2.10. Minibara de instrumente
Mini toolbar (Minibara de instrumente) este alcătuită din

comenzi de formatare. La
selectarea unui text chiar lîngă
textul selectat automat apare Mini
toolbar (Minibara de instrumente).
Ea se închide la clic oriunde în afara ei.
Mini toolbar (Minibara de instrumente) se poate
vizualiza/ascunde urmînd următorul itinerar:
Office Button →
Word) →
Poular(Popular) →
Show Minni Toolbar on
selection (Minibara de
instrumente).
2.11. Închiderea aplicaţiei Word
Modalităţi:
clic pe butonul X Close(închidere) aflat pe bara de titlu
tastele Alt + F4
Office Button → X Exit Word (Ieşire Word)
17
3. Gestiunea docume ntelor
3.1. Crearea unui document nou
Modalităti:
Office Button →New (Nou) →Blank Document
(Document necompletat) → Create (Creare)
Customize Quick Access Toolbar
(Particularizare bară de
New(Nou)→ bara Quick Access Toolbar
Se apasă concomitent tastele Ctrl + N
Se apasă concomitent tastele Alt+7
În toate situaţile se va crea un document gol(blank
document) cu o o singură pagină numit „Document nr” ( unde
nr este un număr atribuit automat).
3.2. Salvarea documentelor
La salvare, implicit vor rezulta fişiere cu extensia *.docx,

dar se poate salva şi cu un alt format precum: *.doc, *.dot, *.rtf,
*.txt, etc.
Modalităţi:
Office Button → Save (Salvare)
în caseta de dialog Save as type se stabileşte
 tipul Save as type (Salvare cu tipul) → Word
Document (Document Word (*.docx))
 numele noului fişier File name (Nume fişier),
 se selectează locul unde se doreşte plasarea
documentului Save in
 clic pe butonul Save (Salvare) .
18
clic pe butonul Save (Salvare) din bara Quick Access
Toolbar (Acces rapid)
combinaţia de taste Ctrl + S
În timpul lucrului se recomandă efectuarea de salvăr i
intermediare.
Pentru a salva un document deja existent, cu un alt nume,
alt tip şi/sau în altă locaţie se apelează la opţiunea Save As:
Office Button → Save As (Salvare ca)

Pentru a folosi opţiunea Salvarea atomată se parcurge
următorul itinerar:
Office Button →
Word Options (Opţiuni Word) →
Save (Salvare) →
în casetele de dialog se alege formatul fişierului,
intervalul de timp între salvările automate, locaţia
salvării.
3.3. Deschiderea unui document
În word se pot deschide şi fişiere cu format .txt, documente

create în versiunile anterioare, fişiere cu exte nsia .htm, .html,
etc.
Modalităţi:
Office Button → Open (Deschidere)
În caseta de dialog Open care rezultă se stabileşte:
 locul unde se află fişierul Look in
 se alege numele din listă sau se scrie în caseta File name
 se pot cauta şi alte tipuri de fişiere selectînd File of type
 pentru deschidere se apasă butonul Ope n.
19
Customize Quick Access Toolbar (Particularizare bară de
butonul Open (Deschidere) →

din bara Quick Access Toolbar (Acces rapid) → Open
combinaţia de taste Ctrl + O
3.4. Comutarea între cîteva docume nte deschise
Folosind opţiunea de comutare, în Word se poate lucra c u

mai multe ferestre deschise concomitent
Modalităţi:
fila Vie w (Vizualizare) → modulul Window (fereastră)
→ Switch Windows (Comutare ferestre)

→ clic pe numele unui document
clic pe butonul corespunzător din Taskbar (Bara de
aplicaţii)
3.5. Închiderea unui document
Modalităţi:
Office Button → Close (Închidere)
clic pe butonul x Close (Închidere) - dacă a fost deschis un
singur document atunci se va închide şi aplicaţia Word.
combinaţia de taste Alt + F4
3.6. Scara de vizualizare a unui document (panoramare)
Pentru a vizualiza un domeniu dintr- un document ma i

amănunţit, respectiv mai mic se pot folosi comenzi de mărire,
respectiv de micşorare a scării de vizualizare. Această operaţie
nu modifică mărimea caracterelor, dar permite ca textul să pară
a fi privit printr-o lupă care măreşte, respectiv micşorează.
20
Modalităţi:
fila Vie w (Vizualizare) → modulul Zoom
(Panoramare) →
Status bar (Bara de stare) → Zoom (Panoramare)
3.7. Prote jarea documentelor
Pentru a proteja un fişier împotriva deschiderilor

neautorizate sau împotriva modificărilor la salvare se poate
atribui o parolă pentru deschidere şi/sau una pentru modificare:
Office Button →
SaveAs (Salvare ca) →
clic pe Tools (Instrumente) →
General Options… (Opţiuni generale…) →
în caseta Password to open (Parolă pentru
deschidere) se indică o
parolă pentru deschidere →
în caseta Password to modify (Parolă pentru modificare)
se indică o parolă pentru
modificare →
se bifează/ debifează read–only (numai citire)
→
clic pe OK
Pentru a anula parolele introduse se repetă paşii anterior i
ştergînd parolele (cu condiţia că ştii aceste parole).
3.8. Crearea copiilor de rezervă
Pentru a avea posibilitatea de a restabili un document în ca z

de pierdere accidentală Word 2007 propune opţiunea de creare a
copiilor de rezervă :
Office Button → Word

Options(Opţiuni Word)
→
Advanced(Complex)
21
→ Save(Salvare) → Always Create Backup copy
(crează întotdeauna copii de rezervă).
Astfel, la intervale periodice de timp se vor crea copii de

rezervă a documentului.
3.9. Criptarea docume ntelor
În cazul documentelor cu date sensibile Word 2007 propune

folosirea criptării pentru a le proteja parcurgînd următorul
itinerar:
Office Button →
Prepare (pregătire) → →
în caseta de dialog ce apare se introduce o parolă pentru
document, care trebiuie confirmătă într-o altă casetă de dialog
ce apare.
În mod implicit Office Word 2007 va salva documentul

folosind algoritmul de criptare AES cu
cheie pe 128-biţi. De acum înainte, cînd se
va încerca să se deschidă documentul va
apărea caseta de dialog în carea trebiue să se
introducă parola.
22
4. Ope raţii în documente
4.1. Introduce rea textului şi deplasarea în document
Obţinerea informaţiei în document se poate realiza prin

tastare (inserare), copiere, mutare, ştergere etc.
Tastarea
Prin tastare, textul apare în stînga locului unde se află
cursorul text (punctul de inserţie). Trecerea la o altă linie se
realizează automat, în momentul în care cursorul ajunge la
capătul liniei, nefiind necesară acţionarea tastei Ente r la capăt
de rînd. Rîndurile sunt ajustate automat dacă pagina se
redimensionează, se modifică marginile sau se modifică
dimensiunea fontului.
Folosind tastatura sînt disponibile două moduri de
introducere a textului:
modul Insert (Inserare)
modul Ove rtype (Suprasciere)
În modul Insert (Inserare) textul nou introdus se
poziţionează începînd cu punctul de inserţie făra a suprima
textul deja existent.
În modul Overtype (Suprasciere) textul nou introdus
suprimă (suprascrie) textul din partea dreaptă a punctului de
inserţie.
Modalităţi de comutare între modurile inserare şi
suprascriere:
bara de stare → butonul Insert / butonul Overtype
(suprascrie)
clic pe tasta Insert
Pentru a lansa opţiunea ce permite de activa / dezactiva tasta

Insert în calitate de comutator se efectuează:
Office Button →
Word Options (Opţiuni Word)
→ Advanced(Complex) →
Editing options (opţiuni editare)
→ Use the Insert key to
23
control overtype mode (Se utilizează tasta Ins pentru a controla
modul de suprascriere) → OK.
Optarea numai pentru modul Ove rtype (Suprascriere) se
realizează astfel:
Office Button →
→
Advanced(Complex) →
→
Use overtype mode (utilizează
modul de suprascriere) → OK.
Pentru a vizualiza butonul de activare / dezactivare a
acestor două moduri de introducere, pe Status bar se aplică clic
dreapta şi se bifează , ca
rezultat butonul respectiv va fi disponibil.
4.1.1. Copierea
La copeiere textul sau obiectul selectat ramîne în document,

iar o copie a sa este plasată în memoria temporară Clipboard
Modalităţi de copie re (se selectează textul):
1. Folsind memoria Clipboard

a. Se plasează textul în memoria Clipboard
 se apasă concomitent pe tastele Ctrl +C
 fila Home (Pornire) → modulul Clipboard
(Clipboard) → Copy
 clic pe butonul Copy .
 din meniul contextual de alege Copy
b. Se inserează textul din Clipboard în locul unde se află
cursorul de inserare
 se apasă concomitent pe tastele Ctrl +V
(Clipboard) → Paste
 fila Home (Pornire) → buton Launcher din
modulul Clipboard (Clipboard) →
clic pe obiectul dorit din caseta Clipboard
24
 din meniul contextual de alege Paste
2. Folosind butonul stîng al mouse-ului

1. se apasă tasta CTRL
2. pe textul selectat se execută clic stînga fără a elibera
butonul al mouse- ului
3. se glisează către poziţia de destinaţie
4. se eliberează butonul stîng al mouse-ului
5. se eliberează tasta CTRL
3. Folosind butonul drept al mouse-ului

1. pe textul selectat se execută clic dreapta fără a elibera
butonul mouse-ului
3. se eliberează butonul mouse-ului
4. se alege opţiunea Copy
4.1.2. Mutarea
Modalităţi de mutarea (se selecteaza textul):
1. Folsind memoria Clipboard

a. Se decupează textul şi se plasează în memoria
Clipboard
 se apasă concomitent pe tastele Ctrl + X
(Clipboard) → Cut
 clic pe butonul Cut
 din meniul contextual de alege Cut
b. Se inserează textul din Clipboard în locul unde se află
cursorul
 se apasă concomitent pe tastele Ctrl +V
(Clipboard) → Paste (Lipire)
 clic pe butonul Paste (Lipire)
 din meniul contextual de alege Paste (Lipire)
2. Folosind butonul stîng al mouse-ului ( Drag and drop )

25
1. pe textul selectat se execută clic stînga fără a elibera
butonul stîng al mouse- ului
3. se eliberează butonul stîng al mouse-ului
3. Folosind butonul drept al mouse-ului

1. pe textul selectat se execută clic dreapta fără a elibera
butonul mouse-ului
3. se eliberează butonul mouse-ului
4. se alege opţiunea Cut
Penru a folosi modalitaţile 2 şi 3 atît la copiere cît şi la

mutare este necesar de a activa opţiunea ce permite glisarea şi
fixarea textului, parcurgînd itinerarul:
Office Button →
→
Advanced (Complex) →
→
Allow text to by dragged and dropped (Se permite glisarea şi
fixarea textului) →OK.
4.1.3. Stergerea
Modalităţi de ştergere:
in dreapta cursorului se şterge cîte un caracter cu tasta
Delete
in stînga cursorului se şterge cîte un caracter cu tasta
Back Space
in dreapta cursorului se şterge un cuvînt cu Ctrl +
Delete
in stînga cursorului se şterge un cuvînt cu Ctrl + Back
Space
text selectat se şterge cu tasta Delete
text selectat se decupează cu Ctrl + X
26
4.1.4. Deplasarea în text
Deplasarea se efectuează cu ajutorul

tastelelor
Home – la începutul rîndului
End – la sfîrşitul rîndului
PageUp– cu o pagină mai sus
PageDown – cu o pagină mai jos
cu săgeţile directoare– cu un caracter stînga sau la
dreapta, cu un rînd mai sus sau mai jos
Ctrl + Home – la începutul documentului
Ctrl +End – la sfîrşitul documentului
mousul-ui prin clic în locul unde se doreşte plasarea
cursorului
4.2. Introduce rea simbolurilor şi a caracterelor s peciale
Pentru a insera caractere speciale cum ar fi ±, ≤, ≥, ≠, ÷, ∞,

¬, », €, ®, ©, ½, ¼, μ se poziţionează cursorul în locul în care se
doreşte introducerea caracterului apoi se urmează pe itinerariul:
fila Insert (Inserare)
→ modulul Symbol (Simbol)
→ butonul Symbol
(Simbol) → More
Symbols (Mai multe
simboluri) →
fila Special Characters
(Caractere speciale)
→ domeniul
Character (Caracter) →
clic pe caracterul dorit →
butonul Insert (Inserare)
Pentru a introduce simboluri se
poziţionează cursorul în locul în care
se doreşte introducerea simbolului
apoi se urmează pe itinerariul:
fila Insert (Inserare) →
modulul Symbol (Simbol)
27
→
butonul Symbol(Simbol) →
More Symbols (Mai multe simboluri)
→
fila Symbols (Simboluri) →
în lista Font se selectează Fontul dorit →
în domeniul caracterelor clic pe un caracter →
butonul Insert (Inserare)
4.3. Selectarea
Pentru a efectua careva operaţii, este necesar în prealabil de

a selecta textul. Se poate selecta fie text consecutiv, fie porţiuni
de text neconsecutiv. Selectarea se execută cu ajutorul tastelelor
şi a mous- ului.
Modalităţi uzuale:
pentru un caracte r – prin Shift + săgeata directoare
pentru un cuvînt - prin dublu clic pe el
pentru un rînd - prin plasarea cursorului pe marginea
din stînga rîndului (săgeata mous- ului îşi schimbă
direcţia spre dreapta), apoi se execută clic
pentru un număr de rînduri – prin glisarea pe marginea
stîngă a rîndurilor dorite de afi selectate
pentru un paragraf –
 prin dublu clic în marginea stînga paragrafului
 prin triplu clic în interiorul paragrafului
pentru o propoziţie – Ctrl + clic în interiorul propoziţiei
pentru un domeniu continuu –
 prin clic în locul de unde se doreşte selectarea apoi
se glisează pînă la poziţia extremă a domeniului ce
se doreşte a fi selectat
 prin clic în locul de unde se doreşte de iniţiat
selectarea apoi Shift + clic la poziţia extremă
domeniului
pentru dome nii izolate – prin selectarea primului
domeniu apoi apăsarea şi menţinerea în această poziţie a
tastei Ctrl + selectarea prin glisare a celorlalte domenii
28
pentru întreg documentul –
 Ctrl +A
 fila Home → modulul Editing →
butonul Select → Select all
 prin triplu click în stînga textului
4.4. Anularea, refacerea sau repetarea unei acţiuni
Anularea ultimei acţiuni sau a ultimelor acţiuni efectuate
Pentru a reveni, din careva motive (text eronat, comandă

incorectă) la momentul anterior unei acţiuni se foloseşte
comanda Undo (Anulare).
Modalităţi:
combinaţia CTRL+Z
bara Quick Access Toolbar → clic Undo (Anulare) .
Pentru a anula mai multe acțiuni odată:
bara Quick Access Toolbar → clic pe săgeata de lîngă Undo
(Anulare ) → din listă se selectează acţiunile ce se anulează
→ clic pe listă.
Refacerea acţiunilor anulate
Dacă sa folosit Undo (Anulare) şi se doreşte refacerea

contextului iniţial se foloseşte funcţia Redo (Refacere) care este
este inversa comenzii Undo (Anulare).
Modalităţi:
combinaţia CTRL+Y
bara Quick Access Toolbar→ clic Redo (Refacere)
Pentru a reface simultan mai multe acţiuni anulate :
bara Quick Access Toolbar → clic pe săgeata de lîngă Redo
(Refacere) → din listă se selectează acţiunile pe care Word
le poate reface → clic pe listă.
Repetarea ultimei acţiuni
Modalităţi:
29
combinaţia CTRL+Y
Quick Access Toolbar → butonul Repeat (Repetare)
Dacă nu se poate repeta ultima acţiune, comanda Repeat
(Repetare) se modifică în Can’t redo (Imposibil de repetat).
4.5. Caută şi înlocuieşte
Pentru a găsi într- un document format din multe pagini un

anumit text şi / sau simbol se foloseşte funcţia Find (gasire), iar
pentru a înlocui un text, simbol se foloseşte funcţia Replace
(înlocuire) accesibile prin intermediul ferestrei Find and
Replace
Modalităţi:
combinaţia Ctrl + F
combinaţia Ctrl +H
fila Home → modulul Editing →
În caseta Find what a ferestrei Find and

Replace se introduce şirul de caractere ce se
doreşte a fi găsit şi se apasă butonul Find Next. La fiecare
găsire a şirului de caractere, procesul de căutare se opreşte,
textul găsit fiind selectat. Prin apasarea butonului Find Next
procesul de căutare continuă.
În caseta Find what se introduce ceea ce se
caută, iar în caseta Replace with se introduce şirul
de caractere cu care se face înlocuirea. Căutarea
demarează cu click pe Find Next, iar cu click pe
butonul Replace textul gasit se înlocuieşte rînd pe rînd. În
locurile în care nu se doreste înlocuirea, se apasă butonul Find
Next.
La clic pe butonul Replace All înlocuirea se efectuează
concomitent în tot documentul Butonul More permite de
a efectua căutări de fineţe punînd la dispoziţie mai multe opţiuni
de căutare.
30
5. Formatarea documentelor
5.1. Formatarea la nivel de caracter
Fontul reprezintă totalitatea informaţiilor despre un set de

caractere:
Font (tipul) permite alegera scheletului caracterului şi se
identifică prin denumiri de tipul (Arial, Bernard MT Condens,
Tahoma, Times New Roman etc.)
Size (măsura) (8 , 10, 12, 14,…),
Font style (stil) (italic, bold, regular, bold italic)
Unde rline style (stilul de subliniere) (
Effects (efecte) ( , s hado w, strikethrough, etc)
Font color (culoare) (albastru, verde, rosu, galben, etc)
Spacing (spaţiere) (e xp a nd ed, condensed, normal),
Position (poziţionarea pe verticală) ( Raised, Lowered,
Normal)
Scale (scală) (scala 150, scala 100, scala 50 etc)
Modalităţi de alegere a fontului (se selectează caracterele)

se foloseşte Mini toolbar
(Minibara de instrumente)
clic dreapta pe caracterele selectate şi
se foloseşte Mini toolbar
fila Home (Pornire) →
modulul Font →
Butonul Launcher a modulului Font
→
caseta de dialog Font →
 se alege tipul fontului
parcurgînd lista şi selectînd
denumirea dorită
 se alege stilul de font
 se alege marimea fontului
 se alege culoarea şi efectele dorite
 se vizualizează fontul obţinut apoi OK
31
→
 se alege scala
 se alege spaţierea dintre
caractere selectînd
opţiunea dorită
 se alege poziţionarea
caracterelor
 se vizualizează apoi OK
Pentru a stabili chenare şi fundaluri unui grup de caractere

selectate se urmăreşte itinerarul:
fila Home (Pornire) → modulul Paragraph
(paragraf) → butonul Outside borders ( margini de
contur)
fila Home (Pornire) → fila Paragraph (paragraf)
→ butonul Shading (Umbrire)
Despărţirea în silabe
Activarea opţiunii Automatic hyphenation (despărţirea în
silabe) permite ca aplicaţia Microsoft Word să despartă
cuvintele în silabe la sfîrşitul unei linii de text. Dacă un cuvînt
nu încape în linie atunci el este mutat automat la începutul liniei
următoare.
Despărţirea automată în silabe se poate aplica întregului
document sau numai unui text selectat. Implicit opţiunea
respectivă nu este activată. Activarea:
fila Page Layout (aspect pagină) →
modulul Page Setup (Iniţializare pagină) →
Hyphenation (Despărţire în silabe) →
 Automatic (Automat) - despărţire
automată
 Manual - despărţire manuală
 None (Fără) -anularea despărţirii în
silabe
32
Pentru a controla mai exact
opţiunea se foloseşte casetă de dialog
Hyphenation activată la clic pe
Hyphenation Options... (Opţiuni
hibernare) , acre
permite:
Hyphenate words in CAPS (Despărţire în silabe cuvinte
cu MAJUSCULE) - despărţirea în silabe a cuvintelor scrise
numai cu majuscule
Hyphenation zone (Zonă de despărţire în silabe) - distanţa
de la ultimul cuvînt din linie pînă la marginea din dreapta
(aceasta este)
Limit consecutive hyphens to (Limitare cratime
consecutive la) - numărul de linii consecutive ce pot fi despărţite
în silabe
Dacă la activarea acestei opţiuni pentru un careva text, ea se
extinde asupra întregului document, trebuie de selectat textul
caruia nu i se aplică despărţirea în silabe apoi de parcurge
următorul itinerar:
Butonul Launcher a modulului
Paragraph (paragraf) →
caseta de dialog Paragraph
(paragraf) →
Line and page Breaks
→ Don’t
hyphenate (Fără despărţire în
silabe) → OK.
5.2. Formatarea la nivel de paragraf
5.2.1. Alinierea textului (Align)
Marginile liniilor unui paragraf sînt determinate de alinierea

orizontală a textului. Se definesc:
Align Left (Aliniere la stînga) - liniile paragrafului se
aliniază în partea stîngă (Ctrl+L)
Align Right (Aliniere la dreapta) - liniile paragrafului se
aliniază în partea dreaptă (Ctrl+R)
33
Center (La centru) - liniile paragrafului se centrează
(Ctrl+E)
Justify (Stînga-dreapta) - (Ctrl+J) liniile paragrafului se
aliniază atît în partea stîngă cît şi în partea dreaptă (spaţiile
dintre cuvintele textului selectat se comprimă sau se extind).
Modalitaţi de aliniere: Se selectează textul

fila Home (Pornire) → fila Paragraph (paragraf)
→ se folosesc butoanele (Align Left, Alig n
Right, Center, Justify)
fila Home (Pornire) → butonul Launche r din fila
Paragraph
→
Paragraph → caseta
de dialog Indents and
Spacing (Indentări şi
spaţiere) →
zona General →
lista derulantă Alignment
(Aliniere)
5.2.2. Indentarea textului. Spaţiul dintre rînduri şi

paragrafe.
Procesorul Word permite diferite tipuri de indentări ş i

aliniate, iar spaţiile dintre rînduri pot varia.
Indents (Indentarea)
Indentările se pot exprima în puncte (pt.), centimetri (cm)
sau inch (prescurtări: in sau simbolul ” ) şi au valori din
mulţimea numerelor reale.
Modalităţi de a indenta textul dintr-un paragraf:
34
1. Ruler (Rigla orizontală)
Pe rigla orizontală se află marcatori (butoane glisante) ,
, pentru stabilirea indentărilor
Indent prima linie - deplasarea primei linii din paragra f
spre dreapta sau stînga; are acelaşi efect ca şi apăsarea tastei
Tab în faţa primei linii din paragraf.
Indent prima linie
Indent agăţat - plasează celelalte linii din paragraf spre dreapta
primei linii atunci când acest marcator este poziţionat în dreapta
marcatorului de Indent prima linie
Indent agăţat Indent stînga Indent dreapta
Indent stînga - delimitează un paragraf de restul textului

prin îndepărtarea tuturor liniilor de text de marginea stîngă a
documentului
Indent dreapta - îndepărtează textul de marginea din dreapta a
documentului.
2. Caseta de dialog Paragraf

Se selectează paragraful (paragrafele) ce urmează a fi
indentat:
fila Home (Pornire) → butonul Launcher din fila
Paragraph → caseta de dialo g
Paragraph → opţiunea Indents and Spacing
(Indentări şi spaţiere) → zona
Indentation(Indentare) →
 în casetele Left (La
stînga), Right (La dreapta)
se modifică distanţa de
indentare
 în lista Special (Special)
se poate selecta:
 First Line(Prima linie)
pentru o indentare a
primului rînd de text
din paragraph
 Hanging (Agăţat)
pentru a indenta restul
liniilor.
35
Distanţa de indentare se precizează în caseta By
→ clic pe Ok pentru a aplica indentarea şi a închide caseta.
3. Folosirea butoanelor din modulul Paragraf:

fila Home (Pornire) → modulul Paragraph (paragraf)
→ se folosesc butoanele
 buton pentru micşorarea identarei
 buton pentru mărirea identarei
5.2.3. Spaţierea pe verticală
Prin spaţierea rîndurilor se stabileşte dimensiunea spaţiului

dintre liniile textului unui paragraf. În mod obişnuit liniile de
text sunt spaţiate Single (La un rînd).
Spaţierea se poate stabili parcurcînd itinerarul:
→ butonul Line spacing (spaţierea între linii)
fila Page Layout (Aspect pagină) → modulul
Paragraph (paragraf) → zona Spacing
 Before (Pînă) modifică distanţa de indentare la stînga
 After (După) modifică distanţa de indentare la dreapta
Pentru un control mi bun se foloseşte opţiunea Line

spacing din zona Spacing a casetei de dialog Paragrafh.
fila Home (Pornire) → Launcher din fila Paragraph
→
caseta de dialog Paragraph
→
Indents and Spacing
(Indentări şi spaţiere)
→
zona Spacing →
lista Line spacing →
se stabileşte dimensiunea spaţiului
vertical, dintre linii clic pe butonul
Ok.
Observaţie.
Opţiunea Single (La un rînd) aplică spaţiu pentru cel mai
36
mare Font din linia respectivă, care este suplimentat încă de un
mic spaţiu.
Double (La două rînduri) dublează
spaţierea single.
Pentru a avea distanţe egale între toate
liniile, din lista Line spacing (Spaţiere)
se alege Exactly (Exact), iar în caseta
At se indică un aşa număr care ar
satisface toate caracterele paragrafului.
Altfel textul apare decupat.
5.2.4. Spaţiul înainte şi după paragraf
Se selectează paragraful( paragrafele)
Din caseta Paragraf se alege fila

Indentări şi spaţiere, în zona Spacing
se indică spaţiile între paragrafe
folosind opţiunile Before (pînă), Afte r
(după).
Paragraph (paragraf) → zona Spacing
 Before (pînă) modifică
distanţa de pînă la paragraf
 After (după) modifică dist
anţa după paragraf
5.2.5. Marcajul de paragraf
Apăsarea tastei Ente r

duce la întreruperea liniei în
locul în care se află cursorul
şi la formarea unui alt
paragraf prin trecerea
cursorului la linia următoare.
Concomitent în locul
menţionat se plasează
marcajul de paragraf, care
este un caracter special. În
37
mod obişnuit marcajul de paragraf nu este vizibil pe ecran. La
necesitate marcajul de paragraf poate fi afişat şi are forma ¶.
Modalităţi de afişare respectiv de ascundere a
marcajelor de paragraf
(paragraf) → butonul Show/Hide
(Afişare/Ascundere)
Office Button →
Word Options (Opţiuni
Word) → Display
(Afişare) → Always show
these formatting marks on
the screen (Afişează
întotdeauna aceste semne de
formatare pe ecran) →
Paragraph marks (marcajul de paragraf).
5.2.6. Marcajul de întrerupere a liniei
Întreruperea de linie (soft carriage return) are menirea de

a trece la o linie nouă din orice poziţie fără a forma un nou
paragraf sau fără a introduce spaţii pînă la finalul liniei şi are ca
reprezentare caracterul .
Introduce rea marcajelor de întrerupere a liniei

1. Se plasează cursorul în locul unde se doreşte întreruprea
liniei
2. Se apasă combinaţia de taste Shift + Enter
Ştergerea marcajelor de întrerupere a liniei

1. Se afişează marcajele de formatare (butonul Show/Hide
(Afişare/Ascundere) )
2. Se şterge marcajul de întrerupere de linie ca orice a lt
character.
5.2.7. Tabulatori
Pentru alinierea textului se pot folosi şi stopurile de tabulare

(tabulatori). Pentru aceasta se apasă tasta Tab.
38
Prin apăsarea tastei Tab în document se inserează un spaţiu
mai mare, a cărui lungime implicit este de 1,27cm Default tab
stops (Tabulatori impliciţi).
La necesitate caracterul de tabulare poate fi afişat şi are
forma unei săgeţi .
Modalităţi de afişare respectiv de ascundere a marcajelor de
tabulare:
(paragraf) → butonul Show/Hide
(Afişare/Ascundere)
Office Button → Word Options (Opţiuni Word)
→ Display
(Afişare) → Always show
these formatting marks
on the screen (Afişează
întotdeauna aceste semne
de formatare pe ecran) →
Tab characters (caractere
de tabulare)
Stergerea marcajelor de tabulare se efectuează similar
ştergerii de caracter.
Pentru a gestiona distanţele

dintre tabulatorii impliciţi în zona
Default tab stops (Tabulatori
impliciţi) din caseta se
introduce numărul dorit.
Modalităţi de activare :
butonul Launcher din fila
Paragraph
→
Paragraph → caseta
de dialog Indents and
Spacing (Indentări şi spaţiere)
→ butonul Tabs... (Tabulatori)
dublu clic pe Rigla orizontală
39
În afară de Default tab stops (Tabulatori impliciţi) se pot
stabili şi alţi tabulatori. Aceştia determină saltul în document (cu
ajutorul tastei Tab ) într-o poziţie precizată anterior. Ei permit
alinierea textului în raport cu tipul lor : la stînga, la dreapta, la
centru sau după un marcator zecimal (sau caracter bară). De
asemenea se poate insera automat în spaţiul rămas neocupat cel
din înaintea tabulatorilor, caractere de umplere, cum ar fi puncte
sau linii.
Astfel:
în zona Tab stop position
(Poziţionare tabulator), de a
stabili valoarea de pe riglă la care
se va pune un nou stop de
tabulare;
în zona Alignme nt (Aliniere), de a
stabili alinierea pentru textul scris
în dreptul tabulatorului;
în zona Leader (Indicator), de a
stabili caracterul de umplere care să
preceadă textul din poziţia
tabulatorului;
Pentru ca modificările pentru tabulatorul introdus să fie
active se face clic pe butonul Set (Stabilire);
T abulator aliniere la stînga Tabulator aliniere la dreapta
Tabulator aliniere la separatorul zecimal Tabulator aliniere la bară

Tabulator aliniere la centru
Tabulatorii pot fi
poziţionaţi pe rigla orizontală şi
cu ajutorul butonului de acces la
caseta cu tabulatori, care se află
de asupra riglei verticale. La
clic pe acest buton se poate
40
alege tabulatorul dorit, iar pentru amplasarea lui se mai
efectuează încă un clic, de data aceasta pe rigla orizontală în
poziţia dorită.
Producător Model Frecvență Cache Preţ

Intel Core i7-4770 3.4GHz 8MB 5599
Intel Core i7-4770K 3.5GHz 8MB 6099
Intel Core i7-4770K 3.5GHz 8MB 6099
Intel Xeon E5620 2.4GHz 12MB 6649
AMD Athlon II X2 2.8GHz 8MB 609
AMD Athlon II X4 3.2GHz 4MB 1129
Intel Celeron G1610 2.6GHz 2MB 609
Intel Pentium G3220 3GHz 3MB 1129
Intel Core i5 3.4GHz 6MB 3749
Intel Xeon 7120M 3GHz 4MB 44499
Un tabulator poate fi repoziţionat pe riglă (eliminat de pe

riglă) prin drag and drop pe riglă (în exteriorul riglei).
5.2.8. Liste
Se pot crea automat liste cu marcatori (liste marcate)sa u

liste numerotate în timpul tastării textului, sau se pot adăuga
marcatori sau numere la liniile de text deja introduse
În cazul textului introdus se selectează paragrafele care vor
fi marcate sau numerotate, apoi
fila Home (Pornire)
→ modulul Paragraph
(paragraf) →
butonul Bullets (Marcatori)
sau Numbe ring
(Numerotare)
Din listele ce apar se se alege stilul dorit.
În cazul cînd se doreşte marcarea sau numerotarea în timpul

tastării:
41
1. se alege stilul activînd butonul Bullets (Marcatori) sau
Numbering (Numerotare)
2. se introduc elementele listei şi se apasă tasta Ente r înaintea
fiecărui element nou al listei
3. la finalizarea listei:
 se dezactivează butonul sau
 se apasă de două ori tasta Enter
 se apasă tasta Backspace
Dezactivarea butonului cu marcatori sau numerotare

pentru o listă deja existentă (lista fiind selectată) conduce
la eliminarea marcatorilor sau numerotărilor.
Itinerariul pentru a continua /reporni numerotarea unei liste
deja create este:
1. se activează butonul Numbe ring (Numerotare)
2. clic pe butonul AutoCorrect Options (Opţiuni

AutoCorecţie)
3. clic pe butonul Continue Numbering (Continuare
numerotare) / Restart Numbering (Repornire
numerotare)
Butonul Multilevel List (Listă multinivel) permite de a

crea liste cu mai multe nivele. Pentru aceasta se alege stilul listei
multinivel dorită şi se introduc elementele listei. Trecerea
elementului din listă de la un nivel superior la unul inferior se
obţine fie cu prin acţionarea tastei Tab, fie cu ajutorul butonului
Increase Indent (Mărire indent) din modulul Paragraph a l
filei Home. Trecerea elementului din listă, de la un nivel
inferior la unul superior se obţine fie cu ajutorul combinaţiei
Sift+Tab, fie cu ajutorul butonului Decrease Indent (Micşorare
indent) din modulul Paragraph al filei Home.
Pentru a dezactiva lista multinivel se apasă tasta Backspace
şi se obţine nivelul superior.
Activarea opţiunilor Define New Multilevel List

, Define New Number Format
şi Define New Bullet
conduc la apariţia casetelor de dialo g
42
respective, cu ajutorul cărora uşor se pot crea stiluri
personalizate.
5.2.9. Chenare şi umbre pentru paragraf
Pentru a evidenţia un paragraf sau mai multe se poate de

aplicat un chenar, umbră şi / sau fundaluri.
Aplicarea chenarului
Se selectează paragraful sau paragrafele la
care se doreşte aplicarea chenarului
fila Home (Pornire) → modulul
Paragraph (paragraf) → butonul
Border (chenare) → se alege stilul de chenar.
Pentru a aplica un chenar personalizat se

activează opţiunea Borde rs and Shading
, ca rezultat apre caseta
de dialog cu acelaşi nume din care prin
intermediul etichetei Borders (Chenare) se poate
de selectat:
aspectul general facînd clic pe pictograma din zona Setting
(Setare)
stilul liniei din Style (Stil)
culoarea Color
grosimea liniei din Width
în zona Preview (Examinare) se efectuează clic direct pe
schemă pentru a introduce sau elimina chenarul din laturi
distanţa dintre laturile chenarului şi textul paragrafului,
activînd caseta de dialog Borders and Shading Options prin
intermediul butonului Options…
43
Aplicarea umbririi unui paragraf
Fundalul unui paragraf poate fi realizat dintr-o culoare
compactă, o culoare cu model sau o combinaţie a acestora.
Pentru aceasta se selectează paragraful la care se aplică culoarea
de fundal şi se urmăreşte itinerarul:
→ butonul Border (chenare) → Borde rs and
Shading → eticheta Shading
(Umbrire)
pentru culoarea compactă se
selectează din paleta oferită de
casetă Fill (Umplere)
pentru a folosi un model se alege
din zona Patterns (Modele)
opţiunile propuse de Style şi
Color
în zona Previe w se vizualizează rezultatul selectărilor
în zona Apply to: (Se aplică la:) se alege Paragraf
(Paragraph)
clic pe OK.
Cibernetica
Securitate informatică
Trigonometrie
Tehnologia informaţiei
44
Fundalul unui paragraf poate fi realizat şi cu
ajutorul butonului Shading (Umbrire) de pe
modulul Paragraph (Paragraf) al file i
Home (Pornire) .
5.2.10. Aranjarea pe coloane a textelor
Editorul Word are definite cîteva tipuri de machetare pe

coloane. Pentru a stabili coloane la un paragraf se
selectează textul care se doreşte a fi prezentat pe
coloane:
fila Page Layout (Aspect pagină) →
modulul Page Setup (Iniţializare pagină)
→ opţiunea Columns (Coloane)
→ de unde se alege modelul dorit.Pentru o
gestiune mai exactă a formatării paragrafului pe
coloane de tip ziar se apelează la caseta de dialog
Columns (Coloane) accesibilă prin intermediul
opţiunii More Columns…
în zona Presets în zona Apply avea linie între

se alege to: (Se aplică colane
modelul de la:) se bifăm pe
coloană dorit, specifică Equal column
altfel se pentru ce parte width penru a
specifică în din document avea coloane
caseta Number se aplică egale ca lăţime
of columns bifăm pe Line clic pe OK
numărul de Between
coloane dorit penru a
45
Lichidarea coloanelor
După selectare in zona Presets se alege opţiunea One şi
apoi clic pe Ok
5.3. Formatarea la nivel de pagină
5.3.1. Margini şi pagini
Stabilirea marginilor paginii

Modalităţi:
1. folosind rigla orizontală, se plasează cursorul pe marcajul
marginii de pe riglă în acest caz indicatorul mouse-ului ia forma
unei săgeţi cu două vîrfuri şi se glisează în direcţia dorită.
2. fila Page Layout (Aspect pagină)

→ modulul Page Setup (Iniţializare pagină)
→ butonul Margins (Margini)
→ de unde se alege aspectul dorit.
Pentru o gestiune mai exactă a setării marginilor paginii se

apelează la opţiunea Margins (Margini) din caseta de
dialog Page setup (Iniţializare pagină) accesibilă
prin activarea butonului Custom Margins…(Margini
particularizate), unde se folosesc casetele:
46
Top (Sus), Bottom (Jos), Outside (Exterior), Inside
(Interior)- pentru cazul mai multor pagini pe o foaie
Top (Sus), Bottom (Jos), Left (Stînga), Right (Dreapta) –
pentru cazul plasării unei singure pagini pe o foaie.
Dacă se doreşte de exemplu legarea documentului, atunci se
întroduce valoarea dorită pentru lăţime în caseta Gutter (Canal)
ceea ce conduce la suplimentarea spaţiului pentru margine, iar
Gutter position (Poziţia canalului) permite alegerea poziţionării
acestui spaţiu.
În Aplly to (Se aplică la:) se alege din listă locul unde
trebuie să apară noile margini:
Whole docume nt - tot documentul
This Point Forward - salt la secţiunea unde se află cursorul
şi aplică secţiunii noile margini
This Section - marginile sunt aplicate secţiunii curente
Caseta de dialog Page setup (Iniţializare pagină)
mai poate fi accesată prin clic pe butonul
Launche r al modulului Page Setup .
Orientarea paginii
Modalităţi:
clic pe stilul dorit din zona Orientation
(Orientare) a casetei de dialog Page setup
(Iniţializare pagină)
clic pe butonul Orientation (Orientare) de
unde se alege orientarea Portrait (Portret) sau
Landscape (Vedere)
Dimensiunea hîrtiei
Modalităţi:
Page Layout (Aspect pagină) →
modulul Page Setup (Iniţializare pagină)
→ butonul Size (Dimensiune) → de
unde se alege tipul dorit.
Pentru mai multe opţiuni se poate alege More
Pager Size… opţiunea Paper (Hîrtie) din
caseta de dialog Page setup (Iniţializare pagină)
accesibilă fie prin activarea
47
butonului , fie prin clic pe butonul
Launche r al modulului Page Setup
5.3.2. Chenarul şi fundalul pentru pagină
Pentru a aplica chenar la nivel de pagină se foloseşte caseta

de dialog Page Border (Chenarul paginii).
Modalităţi:

(paragraf) →
butonul Border (chenare)
→ Borders and Shading
→ Page Border (Chenarul

paginii)
fila Page Layout (Aspect
pagină) →
butonul Launcher al
modulului Page Setup
→ eticheta → butonul

Page Background (Pagina de fundal) →
butonul Page Borde rs
Astfel, în zona:
 Setting (Setare) se precizează aspectul general
48
 Style (Stil) se selectează stilul liniei chenarului
 Color se alege culoarea liniei chenarului
 Width se fixează grosimea liniei chenarului
 Art se permite ca liniile chenarului să se înlociescă cu
figure ce sealeg din listă

 Preview (Examinare) există posibilitatea de a
introduce sau elimina laturi din chenar
 Options… → Borde rs and Shading Options
se ajustează distanţa dintre laturile chenarului şi textul
paginii
Fundalul pentru pagină se stabileşte

astfel:
fila Page Layout (Aspect pagină)
→ modulul Page Background
(Pagina de fundal) →
butonul Page Color
5.3.3. Între rupere de pagină
Inserarea sfîrşitului de pagină
Pentru a trece la o pagină nouă, de la pagina curentă care nu

este completată în totalitate avem următoarele posibilităţi:
inserarea de paragrafe goale pînă cînd se ajunge în pagina

următoare
folosirea opţiunii Page break (Sfîrşit de pagină).
Modalităţi de folosire a opţiunii Page break (Sfîrşit de pagină):
 combinaţia de taste Ctrl+ Enter

 fila Insert (Inserare) → modulul Pages →
butonul Page Break
49
 fila Insert (Inserare) → modulul Pages →
butonul Blank Page (pagină necompletată)
 fila Page Layout (Aspect pagină)
→ modulul Page Setup
(Iniţializare pagină) →
butonul → zona Page
Breaks→ opţiunea Page
Opţiunea Next Page din Zona Section
Breaks de asemenea permite de a trece de la
pagina curentă la o altă pagină.
Ştergera sfîrşitului de pagină
Pentru a şterge Page break- ul se folosesc tastele Delete şi

Backspace. În prealabil marcajele Page break (Sfîrşit de
pagină) se afişează prin activarea
butonului butonul Show/Hide (Afişare/Ascundere) , apoi se
selectează marcajul respectiv.
5.4. Formatarea la nivel de document
5.4.1. Antetul şi subsolul
Inserare antet şi subsol
Antetul (Header) şi subsolul (Footer) reprezintă zone

speciale în partea superioară, respectiv inferioară a fiecărei
pagini a unui document. Datele aflate în ele se vizualizează pe
paginile din document.
fila Insert (Inserare) → modulul Heade r and Foote r
→ butoanele Header (Antet) şi Footer (Subsol)
→ se alege modelul dorit.
50
Pentru un control mai riguros se activează fila contextuală
Header and Footer Tools Design (Instrumente Antet şi subsol
Proiectare):
se apelează la opţiunea Edit Header respectiv Edit Foote r
dublu clic pe antet sau subsol
Folosind modulele puse se introduce text, grafică, cîmpur i

şi atributele de formatare pentru antet şi subsol, apoi se apasă
butonul Close pentru a reveni în document
Eliminare antet şi subsol
Pentru a suprima datele din antet şi / sau subsol se foloseşte

opţiunea Remove Header (Elimină Antet), respectiv Remove
Footer (Elimină subsol).
Inserare de cîmpuri
fila contextuală Header and Footer Tools

Design (Instrumente Antet şi subsol
Proiectare)→ modulul Insert → clic pe butonul dorit.
51
5.4.2. Numerotarea paginilor
Numărul de pagină este un cîmp care se inserază de regulă

în Header (Antet) sau Foote r (Subsol). Pentru a numerota
paginile:
fila Insert (Inserare) → modulul
Header and Footer →
butonul Page Number
fila contextuală Header and Footer
Tools Design (Instrumente Antet şi
subsol Proiectare) → modulul Header
and Footer → butonul
Page Number
Din listă se alege poziţionarea numerelor pe pagină:
 Top of Page (în antet)
 Bottom of Page (în subsol)
 Page Margins (la marginea paginii)
 Curre nt Position (în poziţia curentă a cursorului text)
Fiecare element din listă propune cîteva modele care la
rîndul său au propuneri pentru alinere(Left, Center sau Right).
Pentru opţiuni mai complexe, cum ar fi
formatul numerotării paginilor, numărul cu
care începe numerotarea paginilor, se
activează caseta Page Number Format
(Formatarea numerotării de pagină)
, care este accesibilă
prin intermediul opţiunii Format Page
Numbers…(Formatare numere de pagină)
Pentru eliminarea numerotării se alege Remove Page

Numbers (Eliminare numere pagină).
5.4.3. Note de subsol şi de final
Footnotes (Note de Subsol) sau

Endnotes (Note de final) se folosesc în
cazul în care se dau explicaţii unor
elemente din document. Elementul explicat
52
este suplimentat în partea drepată sus cu un număr sau un
simbol, iar partea explicativă se plasează în partea de jos a
paginii (notă de subsol) sau la sfârşitul documentului (notă de
final)
Pentru a insera Footnote (Notă de Subsol) sau Endnote

(Notă de final) se parcurge următorul itinerar:
fila References (Referinţe) →
modulul Footnotes (Note de Subsol)
→ butonul Insert Footnote
respectiv Insert Endnote
Pentru a defini parmetrii notei de
subsol şi acelei de final se foloseşte
caseta de dialog Footnote and Endnote
, acesibilă prin
clic pe butonul Launche r al modulului
Footnotes , în care se
specifică locaţia notei de subsol şi a notei
de final, se defineşte tipul de număr sau
semn folosit.
53
6. Obiecte
6.1.Tabel
6.1.1. Crearea unui tabel
Fila Insert (Inserare) → modulul Tables (Tabele)

→ butonul Table
(Tabel) → se înserează un
tabel cu atîtea linii şi coloane
cîte pătrăţele au fost
selectate(selectarea se
efectuează folosind tehnica
drag and drop)
Pentru mai multe opţiuni în crearea unui tabel se foloseşte
butonul Insert Table… , care activează caseta
de dialog cu acelaşi nume Insert Table:
în cîmpurile zonei Table size se
indică numărul de coloane (Number of
Columns) şi numărul de rînduri
(Number of Row), sau clic pe săgeţile de
încrementare sau decrementare pentru a
stabili opţiunea dorită
în zona AutoFit Behavior (Regim
de potrivire automată) se selectează
opţiunea dorită pentru lăţimea coloanelor
 lăţime exactă
 lăţime în dependenţă de conţinut
 lăţimea ferestrei
La selectarea unui tabel Word 2007 pune la dispoziţie filele
contextuale Table Tools Design (Instrumente tabel
Proiectare) şi Table Tools Layot (Instrumente
tabel Aspect).
54
6.1.2. Deplasarea
În tabel se poate deplasa prin clic în locul dorit sau c u

ajutorul tastaturii. Astfel:
folosind tastele săgeţi (de direcţie) cursorul se va deplasa
în dreapta, în stînga, în sus, în jos în dependenţă de
tastare
folosind tasta Tab cursorul se va deplasa în celula din
dreapta
folosind combinaţia Shift+ Tab cursorul se va deplasa în
celula din stînga
Observaţie.
Dacă se tastează Tab cînd cursorul se află în ultima
celulă a tabelului atunci tabelul este suplimentat cu o
nouă linie.
Dacă celula nu este vidă atunci conţinutul acesteia se
selectează.
6.1.3. Selectarea
Modalităţi de selectare a unei celule:

triplu clic în celulă
se deplasează cursorul în stînga
celului pînă primeşte forma unei
săgeţi oblice îngroşate şi se aplică clic
fila Table Tools Layot (Instrumente
tabel Aspect) → butonul →
opţiunea Select Cell
55
Modalităţi de selectare a unui rînd:
se deplasează cursorul în stînga rîndului prin afara
tabelului pînă primeşte forma unei sîgeţi oblice îngroşate
şi se aplică clic
fila Table Tools Layot (Instrumente tabel Aspect)
→ butonul → opţiunea Select Row
Modalităţi de selectare a unei coloane:

se deplasează cursorul prin afara tabelului mai sus de
coloană pînă primeşte forma unei sîgeţi verticale şi se
aplică clic
→ butonul → opţiunea Select Column
Modalităţi de selectare a tabelului:

clic be butonul de selecţie a tabelului , care se află î
colţul din stînga de sus a tabelului
→ butonul → opţiunea Select Table
Pentru a selecta mai multe celule, rînduri, coloane iniţia l

se selectează o singură entitate conform modalităţilor
prezentate, apoi fie se folosesc tastele Ctrl sau Shift şi se
selectează celelalte entităţi dorite, fie se foloseşte glisarea
peste celelalte entităţi.
6.1.4. Ştergerea
Pentru a şterge celule, linii, coloane se

foloseşte ferastra Delete Cells(Ştergere
Celule), de unde se alege una din situaţii în
dependenţă de cum se vor deplasa celulele
rămase.
56
Modalităţi de activare a ferestrei Delete Cells:
se plasează cursorul într-o celulă → fila Table Tools Layot

(Instrumente tabel Aspect) → modulul Rows and
Columns (Linii şi coloane) → butonul
→ opţiunea Delete Cells…
clic dreapta într-o celulă şi din meniul contextual se alege
Pentru a lichida de celule se folosesc primele două opţiuni

ale ferestrei Delete Cells.
Modalităţi de a lichida linii:
se foloseşte a treia opţiune din fereastra Delete Cells
din meniul contextual se alege în prealabil

selectînd liniile
fila Table Tools Layot (Instrumente tabel Aspect) →
modulul Rows and Columns (Linii şi coloane)
→ butonul → opţiunea Delete Rows
Modalităţi de a lichida coloane:
se foloseşte a patra opţiune din fereastra Delete Cells
din meniul contextual se alege în

prealabil selectînd coloanele
modulul Rows and Columns (Linii şi coloane)
→ butonul → opţiunea Delete Columns
Pentru a lichida tabelul se foloseşte opţiunea Delete Table

.
57
6.1.5. Inserarea
Pentru a insera celule, linii, coloane se

foloseşte fereastra Insert Cells(Inserare
Celule), de unde se alege una din situaţii în
dependenţă de cum se vor deplasa celulele
existente. Această fereastră se activează fie folosind butonul
Launche r al modulului Rows and columns
din fila Table Tools Layot
(Instrumente tabel Aspect) , fie din meniul contextual
Inserarea unei linii / coloane poate fi realizată

şi prin folosirea butoanelor Insert Above(Inserare
deasupra) sau Insert Below (Inserare dedesubt) /
Insert Left(Inserare la stînga) sau Insert Right
(Inserare la dreapta), care sînt disponibile în
modulul Rows and columns şi în
meniul contextual.
6.1.6. Îmbinarea
Pentru a îmbina careva celule alăturate îniţial ele se

selectează apoi se foloseşte opţiunea Merge Cells (Îmbinare
Celule), care este accesibilă astfel:
modulul
din meniul contextual se alege
6.1.7. Scindarea
Pentru ca dintr-o celulă de creat mai multe celule îniţia l

ele se selectează apoi se foloseşte opţiunea Split Cells
(Scindare Celule), care este accesibilă astfel:
modulul
din meniul contextual se alege
58
Ca rezulzat se afişează fereastra Split
Cells(Scindare Celule), în care se indică numărul
de linii şi coloane în care se va diviza domeniul
selectat.
Opţiunea Split Table din modulul Merge
permite divizarea tabelului în două tabele.
6.1.8. Înălţimea liniilor, lăţimea coloanelor
Pentru a modifica dimensiunile unei linii / coloane iniţial se

efectuiază clic într-o celulă din linie / coloană, apoi:
se plasează cursorul pe semnul despărţitor de pe rigla
verticală/ orizontală /
şi se glisează sus-jos sau stînga-dreapta
se plasează mouse- ul pe chenarul din dreapta coloanei şi prin
glisare se deplasează chenarul pînă se obţine lăţimea dorită
modulul Cell Size (Dimensiune Celulă) → caseta
Width pentru ajustarea înălţimii liniei ş i
Height pentru ajustarea lăţimii coloanei
butonul Launche r al modulului Cell Size (Dimensiune
Celulă) → caseta de dialog
Table Properties (Proprietăţi tabel)
din meniul contextual se alege →
caseta de dialog Table Properties (Proprietăţi tabel)
59
6.1.9. Chenarul
Stilul, culoarea, grosimea chenarului pentru celule, linii,

coloane pot fi modificate (în prealabil selectînd domeniul) prin
folosirea:
butoanelor modulelor filei Table Tools Design (Instrumente
tabel Proiectare )
casetei de dialog Borde r

and Shading activînd etichetele,
care se afişează prin clic pe
butonul Launcher al modulului
Draw Borders (Desenare
borduri) .
Acest modul permite folosind
butoanele Draw Table, Pen color
şi listele derulante pentru alegerea
tipului şi culorii liniilor de creat
manual un tabel.
6.2. Includerea elementelor grafice
6.2.1. Imagini de miniaturi
ClipArt
(Miniatură) reprezintă
picturi de dimensiuni
mici, care în word sînt

structurate pe categorii.
Se inserează astfel:
60
fila Insert (Inserare) → modulul Illustrations
(Ilustraţii) → opţiunea ClipArt (Miniatură) →
Organize Clips (Organizare miniature)
(din panoul de activităţi Clip Art (Miniatură) ce se afişează în
partea dreaptă) → Office Collection (colecţia de miniaturi
Office) se alege o categorie → Miniatura
se plasează în document:
 prin glisare
 prin operaţiile Copy (Copiere) şi Paste (Lipire)
6.2.2. Inserarea unei imagini grafice
fila Insert (Inserare) → modulul Illustrations

(Ilustraţii) → opţiunea Picture (Imagine) →
Look in se
selectează locaţia în
care se găseste
imaginea →
File of type (tipurile
de fişiere) → File of
name (numele
fişierului) → Insert
(Inserare).
6.2.3. Forme predefinite

modulul Illustrations (Ilustraţii) →
opţiunea Shapes (Forme) →
clic pe o formă, gen, linii, săgeţi, elipse,
dreptunghiuri, casete de text, obiecte, etc (sunt
structurate după tipuri de figuri)→
clic în pagină şi se glisează pentru a obţine
forma.
61
Un obiect inserat de acest tip poate fi editat cu ajutorul
mouse-ului mărind- ul, micşorînd- ul sau deformînd-ul.
Cu ajutorul mouse- ului se pot realiza desene simple, se pot
insera diferite obiecte AutoShape etc.
La selectarea unei forme se activează fila Darwing Tools
Format (Instrumente de desen Format) , care de a edita
complet obiectele.
La selectare Desenarea unei forme

deasupra formei se concomitent cu
vizualizează un menţinerea tastei Shift
punct colorat, cu apăsată conduce la
ajutorul căruia obţinerea unu obiect
forma poate fi rotită regulat
Modulul Insert Sapes

permite inserarea, editarea de
forme şi de text.
Modulul Shape Styles prin intermediul opţiunilor Shape

Outline (Contur formă) şi Shape Fill (Umplere formă) aplică
obiectului culoare de fundal, respectiv îi modifică linia de
contur.
Modululele Shadow Effects şi 3-D

Effects permit de a crearea diferite efecte de
umbra, de prezentare 3D:
62
Modulul Size pemite de a
modifica dimensiunile obiectului
Menţinerea tastei Shift apăsată

în timpul selecţiei permite de a
selecta mai multe obiecte
Gruparea obiectelor permite ca ele să se comporte ca unul

singur. Pentru aceasta iniţial obiectele se selectează, apoi:
Degruparea se Modulul Arrange

realizează alegînd (Aranjare) →
Ungroup (Anulare
Group (Grup) →
grupare)
opţiunea Group
(Grup)
Pentru aranjarea obiectelor în caz de

suprapunere se folosesc opţiunile Bring
to Front (Aducere în prim plan) şi Send
to Back (Trimitere în ultimul plan)
Desenarea poate fi realizată astfel încît pînza de desen să fie

vizibilă / invizibilă. Pentru aceasta se bifează / debifează
caseta Automatically create drawing canvas when
inserting AutoShapes, care se găseşte parcurgînd itinerarul:
Office Button →
Word Options(Opţiuni Word) →
Advanced(Co mp lex) →
Editi ng options (Opţiun i de editare) →
63
Pînza de desen
6.2.4. Inserare diagrame
Pentru realizarea unor grafice simple de diferite forme

(turn, “placinta” etc) se poate folosi aplicatia MS Graph Chart.
Lansarea aplicatiei MS Graph Chart:

modulul Illustrations (Ilustraţii)
→ opţiunea Chart
(Diagramă) → din fereastra Insert
Chart (Inserare Diagramă) se alege
modelul dorit.
Dupa lansarea în execuţie a aplicaţiei Graph Chart, se
afişează o foaie de calcul tabelar
în care este evidenţiat un tabel,
pentru a introduce datele de tp text
şi numerice necesare realizarii
graficului. La închiderea aplicaţiei
Excel are loc revenirea în
documentul Word.
Totodată în documentul word se
afişează modelul de diagramă ales,
care se modifică în dependenţă de
valorile introduse în tabel şi fila
contextuală Chart Tools Design
(Instrumente Diagramă Proiectare)
. Fila Chart Tools Design este alcătuită din modulele
specifice aplicaţiei, care permit de a selecta caracteristicile de
culoare şi aspect ale graficului, forma acestuia, dimensiunile şi
poziţia lui etc.
64
Închiderea aplicaţiei Chart Graph cu revenirea în Word se
poate realiza prin executarea unui clic cu mouse- ul în fereastra
documentului. Pentru editarea unui grafic existent se va executa
un dublu clic cu mouse- ul asupra acestuia.
6.2.5. Inserare text decorativ
Componenta ( ) este
aplicată de exemplu textului folosit pentru ,
, , etc, în rezultat se obţine

o formă specială de prezentare a textului.
Lansarea:
fila Insert (Inserare) → modulul Text → butonul
WordArt (Text decorativ) → din
caseta ce apare, se alege un model.
Concomitent se activează fila
contextuală WordArt Tools Format
(Instrumente text decorativ Format)
6.2.6. Inserare casete de text
Text Box (caseta de text)
este folosită pentru plasarea de text oriunde în

document, inclusiv în desene. Textul dintr- un Text
Box este considerat ca fiind parte componentă a
unui obiect grafic.
65
Astfel un Text Box poate fi de diferite forme ce au
drept frontieră o linie închisă:
dreptunghi elipsă cerc etc

, ă , .
Lansarea:
modulul Text → butonul
Text Box (caseta de text ) → din
caseta Bulit-In se alege un
model sau se desenează folosind
opţiunea Draw Text Box
.
Concomitent se activează fila
contextuală Text Box Tools
Format (Instrumente casetă text Format)
6.2.7. Inserare expresii matematice
Pentru realizarea şi editarea unor

expresii algebrice sau formule
matematice se foloseşte editorul de
ecuaţii Microsoft Equation.
Acesta este o aplicaţie care permite

inserarea în document a unor ecuaţii,
formule, expresii matematice sub forma
unor obiecte. Folosirea acestui editor
permite crearea celor mai uzuale
caractere şi simboluri matematice.
66
Lansarea:
fila Insert (Inserare) → modulul Symbols (Simboluri)
→ opţiunea Ecuation (Ecuaţie) → din caseta Bulit-I n
se alege dintre modelele propuse sau se inserează o
nouă ecuaţie activînd Insert New Ecuation
.
Odată lansată aplicaţia pe ecran apare o zonă de forma unui
text-box în care va fi înscrisă expresia

matematică, expresie care poate conţine diferite cîmpuri,
împreună cu fila contextuală Ecuation Tools Design .
Ea este alcătuită din cîteva module, ce conţin la rîndul său

diverse butoane ce determină apariţia unor liste derulante în care
se regăsesc comenzi pentru determinarea înserării a diferitor
caractere matematice şi tipuri de notaţii.
Pentru trecerea între diferitele cîmpuri

ale unei expresii matematice se utilizeaza
tasta TAB, tastele săgeţi sau se face click în
interiorul cîmului. De asemenea în cadrul
unei expresii matematice, cîmpurile pot fi
împărţite în subcîmpuri.
Executarea unui clic în fereastra
document duce la închiderea aplicaţiei
67
Equation Editor şi revenirea în editor, actualizîndu-se totodata
şi expresia matematică generată.
Obiectul matematic de tip Equation poate fi redeschis,
editat şi actualizat în document prin executarea unui clic asupra
lui.
7. Moduri de vizualizare a documentului
Word oferă mai multe moduri de afişare a unui document.
Web Layout
Web Layout (Aspect pagină Web) reprezintă modul în
care documentul se prezintă exact aşa cum va apărea acesta într-
un careva program de navigare pe Web
68
Print Layout
Print Layout (Aspect pagină imprimată) reprezintă
modul în care documentul se vizualizează aşa cum va apărea pe
foaie. Este modul implicit de vizualizare.
Outline
Outline (Schiţă) reprezintă modul ce permite
modificarea structurii documentului. Limită între pagini nu
există şi nu se afişează imaginile, desenele, tabelele.
Full Screen Reading

Full Screen Reading (Citire în ecran complet)
reprezintă modul în care documentul se afişează pe întregul
ecran. Ieşirea din acest mod se face prin accesarea butonului
Close (Închidere) din colţul-dreapta sus al ferestrei.
69
Draft
Draft (Ciornă) reprezintă modul în care marginile
paginilor nu se afişează, iar paginile se separă printr-o linie
punctată.
Aceste modalităţi pot fi activate alegînd opţiunea dorită din:

modulul Docume nts Vie ws (Vizualizări documente)
al filei Vie w (Vizualizare)
Status bar (Bara de stare)
Modulul Show /Hide al filei al filei Vie w

(Vizualizare) conţine următoarele opţiuni suplimentare de
vizualizare:
Document Map
Permite de a vizualiza în partea stîngă harta documentului.
70
Ruler
Permite de a vizualiza şi riglele.
Thumbnails
Permite de a vizualiza în partea stîngă paginile
documentului, ceea ce poate facilita deplasarea la pagina dorită.
Gridlines
Permite de a vizualiza sau ascunde liniile de grilă.
71
Surse bibliografice:
1. V. Avram; T. Surucel; C. Apostol, Birotică profesională,
Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2003.
2. S. Maftea; R. Bulai; A. Pintilei, Ghid de utilizare a
prorocesorului textual Microsoft Word, Academia
Ştefan cel Mare, Chişinău, 2012.
3. S Sagman, MS Office XP pentru Windows. Ghid de
învăţare rapidă prin imagini, Bucureşti, Lumina,TIPO,
2003.
4. K. Muray, First look 2007 office system, Published By
Microsoft Press A Division of Microsoft Corporation
One Microsoft Way Redmond, Washington 98052-6399.
Disponibil: http://www-pc.uni-
regensburg.de/systemsw/office/2007/First-Look-2007-
Microsoft-Office-System.pdf.
5. Word 2007: Basics Learning Guide. Disponibil:
http://ase.tufts.edu/its/trainDocuments/word07Basics.pdf
6. John Walkenbach; Peter G. Aitken; Herb Tyson;
Michael R. Irwin; Faithe Wempen, Gavin Powell; Cary
N. Prague; Lisa A. Bucki; Michael R. Groh, Office 2007
Bible, Published by Wiley Publishing, Inc. 10475
Crosspoint Boulevard, Indianapolis, IN 46256
www.wiley.com. Disponibil:
http://dl.irpdf.com/ebooks/Part22/www.irpdf.com%2875
67%29.pdf
72

WORD Prcesor Textual PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

WORD Prcesor Textual PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova

Catedra Activitatea Specială de Investigaţii

Gestiunea datelor cu procesorul textual

Lucrarea “ Gestiunea datelor cu procesorul textual M icrosoft Word

Autori: Serghei Maftea Rodica Bulai

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Mo ldova

Microsoft Word este unul din cele mai populare procesoare

2.1. Lansarea aplicaţiei Microsoft Word

clic pe butonul Start,

clic pe butonul din bara

dublu clic pe scurtătura

Deoarece aplicaţia Microsoft Office Word 2007 poate fi

2.3. Bara de titlu

Numele documentului curent şi al aplicaţiei, butoanele de

Buton Office (Office Button) se află situat în colţul stînga

Bara de instrumente Quick Access

Customize Quick Access Toolbar (Particularizare bară de

Ribbon (Panglica) se localizează sub bara de titlu, fiind

Un modul la rîndul său este format

Ribbon (Panglica) este formată şi din module de

pentru lucru cu un tabel se afişează fila Table Tools

pentru desenare/ înserare se afişează fila Drawing Tools

Panglică (Ribbon) este optimizată pentru un ecran cu

Este disponibilă şi operaţia inversă adică cea de reafişare:

din meniul contextual al Ribbon-ui

Rulers (Riglele orizontală şi verticală) ajuta utilizatorul să

clic pe butonul View Ruler (Vizualizare riglă) aflat

Indicarea unităţii de măsură folosite pe riglele gradate se

Scroll bar (Barele de defilare) pe orizontală şi verticală se

2.9. Bara de stare a aplicaţiei

Status bar (Bara de stare)

este afişată în partea de jos a ferestrei

Mini toolbar (Minibara de instrumente) este alcătuită din

2.11. Închiderea aplicaţiei Word

3.1. Crearea unui document nou

3.2. Salvarea documentelor

La salvare, implicit vor rezulta fişiere cu extensia *.docx,

Office Button → Save As (Salvare ca)

3.3. Deschiderea unui document

În word se pot deschide şi fişiere cu format .txt, documente

butonul Open (Deschidere) →

3.4. Comutarea între cîteva docume nte deschise

Folosind opţiunea de comutare, în Word se poate lucra c u

→ Switch Windows (Comutare ferestre)

3.5. Închiderea unui document

3.6. Scara de vizualizare a unui document (panoramare)

Pentru a vizualiza un domeniu dintr- un document ma i

3.7. Prote jarea documentelor

Pentru a proteja un fişier împotriva deschiderilor

3.8. Crearea copiilor de rezervă

Pentru a avea posibilitatea de a restabili un document în ca z

Office Button → Word

Astfel, la intervale periodice de timp se vor crea copii de

3.9. Criptarea docume ntelor

În cazul documentelor cu date sensibile Word 2007 propune

În mod implicit Office Word 2007 va salva documentul

4.1. Introduce rea textului şi deplasarea în document

Obţinerea informaţiei în document se poate realiza prin

clic pe tasta Insert

Pentru a lansa opţiunea ce permite de activa / dezactiva tasta

La copeiere textul sau obiectul selectat ramîne în document,

1. Folsind memoria Clipboard