Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 1capitol Carte Veche5 (1) TRECUTUL

    Încărcat de

    nitoi_ovidiu
    33 vizualizări31 pagini
    Enciclopedia României 1938

    Titlu original

    1capitol Carte Veche5(1)TRECUTUL

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Enciclopedia României 1938

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    33 vizualizări31 pagini

    1capitol Carte Veche5 (1) TRECUTUL

    Încărcat de

    nitoi_ovidiu
    Enciclopedia României 1938

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 31
    V TRECUTUL iat troijaniatelor M5, WHGELE CAROL 11 DE! Manifestiile de vient ale unui papor, cu area 1 caraeterul lor distinct — purtind Sau utmilinja, sirdcia gi bogifia tnor comori de sbucitsnat creseute fires in unilaten de ccalturit i eivilizatic nafionali — ne fae 58 infelegem ca, peste deosebiri de Junctiuni, expresii mle aceleiast Ai cle destin, previnta fatre ele o sola Istoddet desvirgt Viafa cconomict, ea yi toate cefelalte meni, cn sirtictinea si devenizen ei, expliet whit, in endoul vicfii nagionale, aceastt sotidaritute, Din acest motiv, ce ntl poate fl'Iuati gi eercetatit fzolat, en c activi- tate de sine stititonre — fnfttisind 0 autonomic 51 seopurl gf mijlonge—el nimuai pelutr’o “ineadenre istorlea, in funefic 91 prin totalitater manifestinilor viofii nafionnle, Condifionati, fn sostunite ei, de aces ten, supuist seopultd commun, ea insigi intervening determinant, viajn ceonomiek este, tn forma sx cea aul fntrengt, endral material af vieyfl nationale, ‘Unuiirind eu aeeasti tofclegore nile de migcare fn desvoltazen econonied roméinesti, patent afirma, loin fneeput, ef, storia. viefit noastre ceouomiee ee confimdt,’ in efementele gf carneterete ed fra incentale, ex istoria ealturit si eivilizafiet romtncyti Intse nia yf cealnitt se pente stabil, de fayt, wt pazaletisn et: totul semmifieatiy pe momeate gi epoei, I panit ta ecle mai nefisemmate detalii, igur, din acest prmet de vedere, ew deasebive de atenie, pentri fnsemiidtnten gf fndreptt- firen ce 0 cer astizi, par momentele istoriet romncyti moderne, eur procestl europenizittt gi tending de adaptare 1a formele de elvilizatic apuscant, S'a spus de unil, eu convingere si pe aluent ew pain’, ef istoria’ prefaceritor politice si istorice care att dus In noul Stat romfn fi veweul treeut 41 In formels de via bughen’, se datoreaz’ proce- sult do evolujfe modem a economiel somfineyli Taterul nu este, de sigur, iuexcet, atta seme eit 80 nuirgineste sf eonsidere viafa’ “econonnict ea 0 condifie ¢ devenitii istorice, Adevatul ey fish, ed consis mt poate fl luatit, th miciun eng, drept singara cauzi, drept caw eatzclor — dupa injele- gerca marxisti—In neenstit devenire, “Find win intre multe enure, viaje cconomiek este, fn acelagi Limp, efectul altore explichnduse gi coxdifionti use reciproc. Ha. stit In baen istoried moderne SVOLTAREA TORMELOR §1 MI§CAREA IDEILOR ECONOMICE roninegti ea o eau2i evident, dar este tot ata de evident gi reaultntul condifillor acestei istorii ‘Atta vreme eft se tra ined upd vechile datini — sb seutul wnor forme adiscute fizese din Iuerarea vre- ‘nil, ew obiecine gi nevol in mare parte patriathale — vinfa. noastri ceonomici era bezati pe un sistem loetl de producfie si schimb, cfutdnd se pistra, pe eft ex puting, ie margginile tmef economi inehise, foniliale, capabile s% satisfaek nevoile de consusn. Tntegratid organic fe ritinut de ving al poporulud romifnese, ea exprima, de fapt, sub aspect material, i do via dominant. cep sii se schimbe.obicestrile — e veoh! rimdndnd in pirisise, i foloaul pre- tenfillor novi de vin}t, dupi moda european, om alanterii, imbrvietminte croita apasean, travis vi neve, stlonne, als, bueltfrie francez — vinga economic, somanease fncope s& primeasct si en alt ameter, Sub iniprlsil expansinnis comerciale 0 fisi- Jor indastriale curopene gi stb presi materiale creretnde, comsecin(t a pretonttilor s Irate de. ving, veetiile forme economice inti fh proces de destrimare, pierzand, treptat, for familia sf teausforindnduse dup fumetfenile wet ceonomii de shim! moderne. Dintr’s econo. chit, de conunt, dovine 0 economie deschisi, de sehinih, eu produefie pentra plagt sl mobil enpitatst ried toema ce-presipunen tendinfa de ewsopenizare. ie sigur, neest prowes de prefacere a viestt econo nice aul este usmiaé eouseeinfe sehimbiiet de directie fn sens burger. a viet comfinesti, of gi cunt fulosnitii sf destivaryirl! acestel schimbiii, Pern doxul, rezistenja gi linostl, ce se produe din snpra- ppnneren former, diie ki curioasa fizionomie a intre= gului venc al XIX-lea romfinese gl eonstitaese punctele de sprijin gf negafie pentsu tot ce vine mai tcvin. Jaimen nous, burghes-emropenri, este stindardat clasei sncinle condvettoare, care suptuidindese idea Iulsi ot pin clementele veehet boiesii gl e coled not intrise, dintr'an clan uobil de sidicare a gil, se vede ea fasts, cu vteen, distrasA, fiefnd Joc amestecu- Twi de proveniony’ sirtink, Orogole, ti mana acestel burgheali noni, devin expresia Jormelor zevolufionaze, cit lending de a euceri gi sliptni intzengn vinyl auflonali, nic, de schimi—Ia dispozifia. tendinjetor capitaliste de secpaiare a piefelor si de exploatare 234 Uw BAYc1U Dy MUNTENIA 18.1896 Moret ty esl de Cel Popp de Setar, Gok deen! Roudse mercontild —cauts sig asigure mijloacele necesare* peutra o goat funefionare. Tare acestea, vin in primal rind, instramentele de plat, ctile de com tafie, institupile de exedit si cixcnlatie, misusle gi greuisfile, etc. Statel, exponent of nouei ondine, este aparitoral i protngonistul convine al legitimitayt deumalai Ipuecat, Formele sule de organizate, politica de stat, sunt ele ingile pilda evident’ a steagului democrat liberal. TLacruile aceon ajutd, de sigat, mult tupta de re politied « fill, cu sprijinal gi apérarea paterlor stn interesate Ca si intemeleze opera vem, 5 Tupth.eu vechile forme gi agers, creeazi 0 Intreagh smanifestare colturals. Aceasta si8 vidit, tm toate domenile, sab influenfa modelului european, eonsti- tind, de'cele mai inulte or, © reptoducere fn roma nogte’@ nor iucrur strine Tn domesiul ecouomic, >lecand dela pretseesle noui 43h interesele activity ele rmentelor reprezentind ordi nea burghead in stransé te- giturh ow selatile capitals sul comercial din afar, — fapat, de sigus in perfect concordan{l et fntresga di- mio, bazati_ gi inspirati eu eosebire dia Iucritile raligtilor franceri. Un Nic culae Sus, Ton Ghica, Ale- xandrit More gi Jon Strat, prezintd in seriasile lor un Intreg cureat de idei liberal, precouiztnd 0 pol tor ide, RNCICLOPEDIA ROMANTEE Politien ceonomict a Sta fuiui nu exit, din prime moment, sf fmnbetifigeze a convingere doctrina fa mot 1°. si decreteanii masurl ce m desmint ew nintic prinetpiit ecosiomiel liberale, Pe acest drum, cconomis rorvneayel — traasfoumtt ‘eptat, ink’ economie eve tuatit de sehini — ajung 1 presenta particularitafi ct totul enractoristice, Cr to apuatul pretenfios al nue economii de schimb, eu ¢ produchie in eregtere sf et un schimb activ de smatfari sub domnia capitalismaly comercial gi apoi finaatin, aceasta na este decat ¢ forma hnripatreagit le neat lare de averi iu mainile cétorva, de expiontare + muneli si de stvicire generalt. Boierii se dist, pierzindu-si mogiile, fdranié liberi, ckzesi gi moyen se proletarizeara, iar firanil supusi ead "stb juga exploatirii nemiloase’ a proprietarului, StpQii de fapt ai economiei nafionale rian, fi cea mni nie parte, striini, definfnd in mfina for comergut fit, precitm $i din afar, ¢2vile capitaliste, care clefin wi adevirat movopol in desfacerea produtsetor indi: Striale gi ts cumpirarea de materit prime st prode agricole, ‘Caasemenea aspect, econotnia nafionall roméneasst nu nuamai cd mm constitwia pentru fark um progres real, dar prezenta si o ruginonst eapitulare fa fafa tendingelor de expansime si acaparare bogifilla ‘ari, findnd tutreaga nafiane én jagul uel dureronse exploatinl. Ka era robia economic a nel nafinl prin bund stiinfa 9i invoiala. ‘rRaysrontunt DE MARYA s4¢0 Aawarst de itl Poppe Saath Ea Alcona Romtne PRSVOLTARHA FORM OR St HSCALEA UMELLOK ECONO MT wget, Dag! oa ak irae raged ANAL, CATARAP 2 ot tg Twvident, acenstt stare de Iucruri nu putea site ‘tek senofinne; cw ate mai mutt eH eA atzeag dese voltare de stat sia eultusit moderne romfnestt ince- use a fntitnt o falangt darat gi congtienti de rene. flonari— cu deoschire, duigmani netmpicali ni cura. enizitil cx oriee pref. De'o parte, apar pe accesti nie, impotri afiet de suhjagure econousiet a {isii, protagonist ic, expresie fe fn slnjha nagivnil a econo lect dela mnizeria ele selor muncitoare-—ecot al migcitit socialise inter- anfjnsle protagonist socials de “divene In ima Inptei de denunfare « primejdiilor ve ae aytenpttt din pumnet de vedere econamio, tntzeprinsi en toatt dtrenia de reprozentanit nafionalismalt ceonomie, se adopt, in cuttin, 0 politic eare intro duce, pentru efgtignrea ancl nentienar’ fafa de steti- ‘inte, mietode protectioninte, eu nuisuri de restrien i vamale gi vidita geife de a sprijial si ineuraja © industsie nafional&, Tnjelegfind of, in faja nevoitor de apiisare si cousolidare economiet, roll sit nit mai poate fl acela al mui esergent ‘de nonpte » veunt pretindes “Hiberatistmul economée ~~ Stati ia asuprt sa zolul de couducitor efeetiv, intervenind printr’o polities de incurnjare dizectt a activitii -econottice, Forjele tu joc, en putert gi mijlonce dite rite, citar de sigur ‘sidtenicires tuptei, fapt care deterainit, pe de o parte, o netivitnte parutelt sub scttal logit, en aceleast tendingi do_acaparare, inn pe de alti parte, fmpiedeenten tneeretrl de euce gi shipAnire nafionnlt, roniienset, a ogi, Tut onal, a perioada avanti de nou eveafinni, devine, treptat, instrumental capitalulad sietin eave ln adipostul protee(ivnit ipl asigurd Arey dle meopl. Kaniane, de fapl, ub oorotiren stall ut dnstrament de explontnre ecoromics Crirentul_mafionalisiid eeonoatie.ajtinge 0 ine treat gooalt, cw Martian, Aurelian, Timineser, Xe- hiopol, Tasdet st aff 1 se face, printr'o atitndic Aitini, suspinitoral pe tonte planutile alacant dle apirare tmpoteiva tendingelor de acaparare gl suhjugere a eco Pretincle nt sma © politi ee stat ren neatienit eco roomce fagit de striinatale, el gi o politied de pit more a slipinitii nafionate, romanest, bra, lesetuyind forfele de. productie si ‘climintnd din procosul de cireuiatie clementele nenpsiratoare str dine, Dar nu ait; et pretinde, inant ‘ politick de dreptate social fimpotsivn oligachiet in~ slaurate, conind pentru clasele muncitnare si ct eosebire pentru fArknime dreptul Jao viea{A ome- ease. Dupit mishotut cel mnre, efgtipind restten sities a tetiloriilor alipite, wins ti vieajaceonomiet ‘casi icon politica gi culturatt dram aptert mainte, RNCICLOPEDIA ROMANIRE ‘rhacot, wopiton piv aucvnnest 1a ese do Frtak Dhs bond «eg B10 Bacal 1933 Apirim, e« toatd tirin, ordinea burghers eapitalistt, ct pretentii nafionale, liberalismului, Ja ad&postal tunor concesi largi, acordate, fie si indirect, striinilor, sine facem susfinttorii unel democratii abstracte. Statul este, in forme gi interese, acecagi expresie a lami buxgliene saw psewdo-bnegheze dla orag, Pri- pastia dintre aceasti fume privilegiatt gi acces a satelor— cu fondul lor vital — se face cu at&t mai mare, De fapt, in aceastti ordine, orngul definénd puterea, stipfineste cu toate mijloncele satul, explo induct ‘gi suindndus. Tn vieafa economic se stabileste din aceasticauzt am paradox dureros, care impiedect orice tending de propigire gi ridieare a fii, Structura ‘economiiet accentueaz’ aspectul anti- omic, De o parte, jos, tn lumea satelor, o eeonomie — covirgitoare prin’ nuiniral exploatatillor economice sal populafie! ocupate — de tip familial, o economie agrari de gospodarii tirinesti, producdnd fn priumal Hind pentru necesitafile propiii de consum; iar de re alts parte, sus, suprapust cele dintai, apartinite Imei oragefor, 0 economic de tip capitalist tn m sane{ burgherit'in mare parte stttine, avind fas nice industsia frit gf Intrey aparatul de circulafi ‘Aceasti ordine face ca economia roménenscit sf fie, de fapt, condifia prietniot pentre asiguraren monopotulii’ wel ahinotiti{i oligarhice in paguta De sigur, atte vseme c&t intro cele owt tum na se vor putea gsi puni de leaituri pentru: o fufiifire do interese de jos fn sus, va sthrui, primejdios, texliafa de supunere gi de nimicine a celet slabe, Dar aeensih nimieite va Hl ea tnsigi primejdia cen “mare. De aceea, in ‘de propigire $i co si romdnesti atin’ de felal in care ae va sti face impiearea dintze sat oras, dintre formele’ burgheze enropene ql valorile autolifoue, Nafionalismul rominese in coondmic, ia politic gi'in cultura, nu ponte nfidajdai o deplint febindd deedt pe acest teren, * bnwain nowtrinr soa ev2a vook PROCESUL DES'TRAMARIL VECHILOR FORME CAnd a fost sit se gsonser o Indreplapine istoriett prcheerilor moteme ale viefii nonstie fh plinal de Tuceretei_veae al XIX-len, a ajums la con primiti tndeobgto, et —supugl din afari condijilior dle desvoltare le eapitntismudui — uriaim fatal, peste i tice, drumul curopenizinit, Provesu! i, fu ‘umiai shomental politice, ei si feepatal fi «Butgheria Romani», $t. Zeletin itustrenzit pe eat dle sngestiv pe atat de’ forjat, aceasta convingero, Algudu-i un endiet ideotogie impriituntat marxisneuled ‘i teorlet Ini Sombart gi, alitun, 0 bogatt anfafigare dle ciuttati potemieg, ee’ rimas de atunet pling de eontroverse. De aceea, nick mn se mini diseath, actin, problemele legate de isiorin social a Romtuiel hiodeme frit @ fine seam de schema procesulat «bungheriel somtii », nuevos enna ne pot writ fn deans poate fnfdjiga pent vereetitnr 0 problemi ea cea de fafit yi eft de cuprinzBtonne tps fi socotite margiuile. Ya infipigenst, cle fupt, fnscmnt gi plin de Henkel manient, pe langa & fesie turd dramatic, uncori firt voie tragied, stfind en 0 cumpiat iulze ‘dou tumi ee-si eawti, prin ele, fue Aroptificen, Tatil cursul luerurttor. STARA HCONOMICK A ARILOR_ KOMANIL PANK INA DOUA JOMWEWTR A -VIEACUIUL AE, XVITIlea Intemeiatit pe nevoile gt vinga, localit cf inchiso, fa vit neam de’ plugati gi pistori, economia firilor romane sa desvoliat de-w-tungul vremuuilor dupa forma familial a agezAmintelor gosporliregti Ve o parte, ern boiedi, -—parte ridieafi din fymen viednict a’ fleanilor cca uiogiile lor si eu satele de firant muncttori, legajl cle pamdint gf stpgl ‘ttebusiior st indatoritilor ‘boierest; de alta, eellalfi nani fopli gi rimagi liberi, stzegii sau mognenis, agezaji de aiufndouk ptepile Mileovului, ew ving Jor autonomi gi logiitura gospoditriilor fauiliale in ssitele asezate dupit datina veche, Se tea la fark eu grille tnerinit pyimantului, cw indeletuiciten pisto- ritutui Jo munte gi ct tot’ eeen ce implica 0 viafé. feet ‘gear in lettuiven «net mat pateinshale, Din nevoite tunor asemenea tmprejuriri se niseuse’ o industie casi pet ote great gril de fmbrtetnite, adfipost si heanf, ta eae megtequ Injgheba’o civilizat mn Pe angi i, se ivese, mestoqtgucile nevoile Boiorest pent nevoi fuegti, In alan de megledi adi, Dontrit cine gtiece treabk, de peste hotare, Oragele se Hleswoltt ett totul taeda §f fe aeel Lomeli burgh partietlar. iménfnd mai saul © prelungize skte- hase, eit rostuct politice gi adininistrative gi et © Lame aproape nedicrenjiatt, adnan in tng, on si fu jurul niivisticlor, satele dln apropiexe. Bro ceamonie domestics et legitart de schimb; ex un sistem de producfi, tsi, orientat spre satis cere sievoilor le tnt, siiginit prin aceasta, in esenf, Ja-brarile de consume propriv. Tuogittui de afncest ex alte flat ve ficears desta de fntimpkitor, unele determinate dle bogifille natteale ale fitit gi ile stewie gi gustul boiesifar gi altele, ‘eam erat cole cut ‘Marcia in vremea din tin’, —de conifile polities in cari eram pugi. Se trimetent peste eranif, euti ct sean pe drunntile Bragovatat gt nai inniate’ pe ale Tevantului, vitele frumoase, abit de veitite pe vremen Ini Vind Tepes, ef sui mare ne usior, coara stupilor, fine oltor, vin, sarcn, peste, Se nilicent le negustort la fntoareere saw dit popa- rutile dels vestitele larmaronee ale ffrilor fnaiatate, Inerusl framoase gi stettucttoare pentr inbrtciminte, prodase orientale, bienic, condimento, Ineruri pentrt podoaht, oblecte’ de east, unori ispititonre niinienri pentrn bycaria navi a color fie griji, Cercalele rmergeau fit ultima vem, toate, ou prefurt fixe, la Constaainopolul imperinlut otoman si pliteasc’ suzetanitate ex numal stiptnitonte mi puten fl, ‘Cun se poate vsor fnfelege, asemenea raportid de schimb, oriett Ge trseninate, na qduceat go inde felnicire speculativa, constantk th fife tomine, Atat hoierit cf si firanii nu producenu. ft gospoddsile for, ~~ enrl toate erat gospodrit, —-pentrn destacerea pe pio i sab fudemuut eagtigula’, 1 titinw intra Georiomie de conan, care nit yea al niear earacr terol anor sntausi de prevedere, tn eaautt neptleluiee, de vlitor, $e ciutn prodepta de bumurt pentru ca Tacerea eureuth a aevoilor te cursul anulni. Aceste nevoi erat, tn chip fires, destul de pufin diferenfiate, Dagucy wemrpeoy (a — sees eye veOREY ooeed > JP GL a BRIOGTY BE WHTRIX TY LIVER “TAEAawoNE VE ELYIVO TALwOT PROCRSUL, DESTRAMARIZ VECHILOR FORME ‘rbindese simp, firineste, dup’ ving apuoats din strimogi, Industsia casniek aga de futinsd si megte- szugurle completay, et prisosinpf, tot ce indeletai- ile Tegate de Ineraren piimintuint am putean da, Banu, iasemence fmprejurée, nu era tnijloe xegulat Glexclusiv de schimb, att dirile oft si orice alte obligafil fletindsea gi fn ants, tustraren acestor stir! o gisim, ext date bogate, $n tele enri au stmas, in sctiovie divesse ce saw ‘n mirturitle strtnilor treotfi pe Ja noi gi fn aig ce gl ast le putem aven sub och, Ton Ghica in ¢Convorbirile sale cconamice nat coum se infifiga vinfa in casele boiczesli, «0 cask hoierensc, — nirtarsegte el, vorbind de ‘casa Dur © adcvitratt cetate, um stat fn stat, justifia dommensell aw fndstanen si freach prgul porfiitinui Ban sau unui Vornic, dest sm asemenea drept mt era seris nickiri; Ia teebuingh bolersl putea si fuchizk porfile gf sK trkinack lumi fntrgi ou familia, ew stugile gi cu oamenit case, oplzect si o sutit de suflete, fir s& mai aibl cea mai aie trebtingl de cok din afnré, Aven matt si fini fn hambere; cimara fui gemea de tot felul de bicXnit si de sirituri; tn figinie aven franzelari, croitori, ismari, etc.; la nevoie puter chiar si se ‘apere, ca ‘oamenil sti fn contra puter domnegti, cfind ca mu era spiifinitf pe vreo pormmet dela ‘fusigrad. 2), Partea easel despre scara cea mare, en patra oli fn deeapta si in stduga sili, agternuie ex macatusi siperdcle fesute gi cunts fu cast, eu sofaie, cx satele jn cots cn pe de jure ate dv eau ‘roost mai mici pentru grimtie, cafegi, elubucclu si feciorul din cast, formaw apartament’ boierutui; Darter cealaltl n case! de ss ex sagnasic, et cfmara i cu seatn din gridint era ale cucoanel 9 ale coco- nifelor, ex jupnesele gi eu fetele din east, cinol gisa cnsitorese ereseute de miei, fate de seutelnich sat de holernagi. Copii de sex batbitese locutan in becitsi cat dasciul gree dng odaia preotulul gia cintAretilos, {in rind en sufrageria st cn odie stolnieuini, vitafuted ai chelitesci, Venea, poi, fundul cuspii ex graje utile de 20~g0 de éai, gopromele cu ro—r5 txisutl, care, clrufe, fh spate ot Mula, lemniixia gf gréding, Din griding o licioard duces in figtnie; 'eurtza et cfteva incipesi fn care locuia 7—B famifii de fignni de valrk: potcovarh, curelasi, eroitori, spilitorese, Int'un colf al curt boicresti se ridiea bucitaia, 0 adevirati oper de arhitectusl, nde, deosebit ‘de ‘uettaral eal mare, mai era 7—§ rindag, ear figonse se Ingrjoan de mfncaren clase in care eta orfadwit, ‘Masa gl bucatele eran deosebite. Despre viafa. firnnilor dim o icoant taraie, din observatiile constitiui priste I. TF, Neigebauer, ‘Accosta, desl din perionda de prefacere, pistreazA. camcteristiea esenficli a vifil prinegti, e'trebu- infole fAranudui, —scrie Neigebater, — rm futree ett itimic cele necesare hone gi fmbrkckmintei corpus nis cole dintai cai cole” din urmil i te produce dl singur eu ai si, ff0% ajuior striin, Paméntil bogat fn humus fi di din abvinden}s porutnbul, din eare-gt 3) Ton Giles, Serer scanomics, vol.2. Taifia Tou Vaveron, 208, 54 239 regitegte ana principal, mémaliga, pe care @ miininet si din caren multelor zile de ‘post, mai ‘desea, nnnai ex usturol, eoap’, varad gl castravefi. In cle le duce mvfufinet tuck fapte, pe care il daw vacile sat offe gi summai foarte rar carne. Tmbrici~ iwintea sa este een mal simplt din fume, umbland fntreaga primar, vara g§ chiar toamua in elimagh slismene gi deseulf, iar zestul anotimpului, fn eojoe cle aie, opined sax fnetlffiminte din piole ‘neargasith; acestea tonte gi le luereazt sing chiar gt sted cionst. sa locuinf gi pufinele Inevist de ndipost de care are trebuinft, eu thdemnaren toporalut >. Casa frtinenset apare,astie, Sta indotald in propor- {fil omile, In fot cu cea bolerease do sine stxtttone. ‘Nécamull fal face singur casa gi adaposturile de care are nevoie, iar nevasin Hi toarce si fese cAneps, inul sia necesark pentsn Smbrketimiatea tntreei Famili, Campul fi Iucreaxd, de obiceit, summai bixbafi, femeih siminfind on indetorivile familict gi nevoile case Este destul de interesant de semareat acest foe al firancel in agezarea wietil sitet Inc8 la 1860 putem citi femela se giseste foarte rar ia herkcile edmmpulei, Ya, ~mirturisegte “on fnvaftor in acen vzeme, — ace clemaren si pistreze clusten casei, oi crease copii, st miulgi vacile, olle gi caprele, si fact din lapte nt gi brit, sf grijeasck de pasta, st feck afar, Sh euleegi nul gf etnepe, a Je prelucreze a. md, Pe Hing Ineraiea piméuitului si cregterea vitelor, fiiranil se fadcletniceau gi cu albinirital gt uncon es, omisital ‘train pe mogie bolerntii in stare uni fund erm sip, fiber fn sate mai wesele gi fustirite, ett mandiie moprefficutt. Frat cn tofit legafi de comunitatea satului, formind 0 agezare orgenict, obptenset, intemeinih pe famitif difecenfiate. Spre dedsebize dle fmprejurtiile slave, via{a satelor ron negli nu etmongte comuitatea nediferenfiatt « fas | patriarhale ef numat comunitaten satu, lipsine dud forme asemitnitoare mirulnt sau zadrugel, CAPUIAIISMUL, $1 INJELASUL, LUPTELOR DI: HXPANSIUNE, RCONOMICA Tn fafa amor asemenea rasturl de viagi, fa are fndeletniirile materiale se integrau organie tn ordinen natal a trebuiujelor de trai, se ridiet gl erogte, in cos dea dou jumniitate a veaeulut al z8tea, fn file aptsului etiropean, economia eapitalisnuitni. Cao. festurt noviiautt st formecata se feng ints‘ sistem pe care mit prise cumonste trecuitul, Din fara a ceen ce Tlicher a numit, cx ua termen general, a cconomiilor nafionale se cauti drm spre 0 cconoinie peste najiuni, de sine st&titonre, economia. mondial sau infer-naflonalt. Taptale moni care tmping la acest cra sunt descoperisil telniec, care devine din static ce {otul sevoluionard, gi aplicarea for in ving com nomick, Cn cle sc schimbi fandamental modul pro-, ucfiusii mtrfurilor gi cusaul transport lor, precam, gi Sntreage oxganizare bumutllor economice, oa 2) 1, #, Nelgebauen, eschreibung der Moidew sn Welen lel, Tolga 3948, Dak, 299. ENCICLOPEDIA ROMANTE 240 nrduriti si prefaceri insemnate in stractura social 8 popoarelor. Aplicaren tehni {a economick modi- fict in totul mitedurile cari cireulae fr schimbul inter- nafional g, cu ele, insigi insenmiitates economic ee-0 vent inele fii, Produsele gi etile de comerf orientale igi vid, fir putinph de impotzivire, Joes! sapat fn fafa poullor drunnusi gi-a produselor telnicel moderne, Intre vechile mirluri internationale igi mai ptstreaz’ ceautaren cereniele gi bumbacul. Lor Ti se adangi fac, in primul rénd lew o deosebit cftutnre, eft bunii, petrolul, Ferul, materia plastics si cea ge ratoare de energie a uouilor industrii. Rolul facilor pe piaja mondial se schimbit si el fa mod nevesar. rile chemate si ia locul intdiu sunt acelen cari poseda noile materii prime si, cu ele, posibilitaten de injghebare de industri, Urmaren se vede tn sidicarea Augie’, Traufei, Germaniei, Austriei si mai apot a Statelor-Unite ale Americii, Populafia acestor iti fncepe si se mvireaseX mult mai repede ca in trecnt. Dar productia intzece orice posibilitafi de consum intern, De unde gra gi lupta statelor pentru gisirea si cfgtigarea de debugeni in afard. Gp sistemal expansiune! gi cel al economiet mon- dale, toate rosturile umateriale ale statelor incep si fie interesate in procesul deschis, Nu e chip de izolare si sustragere EXPANSIUNEA RCONOMICK. A AUSTRIEI $t PRUSIEL IN ORIENT $I LUPTA DE CASTIGARE ‘A PIEPELOR PRINCIPATELOR ROMANE Oriented aptopiat gi flrile somine tnfAigau un teren neexplornt, De ele cauti si se apropie, in primal sind, interesele comerciale ale Austriei gi Prusiel Sub direofin vor concep tii mercantiliste, ca Austria imbeacd sf o forma doctrinara cu totul zemar~ ‘iu ame ak Fan Aan Rate 6 RN 6, cabili, —prin ginditori ea J. J. Becker, fost el fususi consilier af IinpAratstni, Wilhelm von Schréder saw Williein vou Hornig cit serierea + Oesterrefch ber ales wann es nr will», —aceste dou ati, gl mai ales cea dintiiu, canta, ti lipsa altor drimuari cofoniate insenmate, 0 orientare spre orientul aptopiat, vestit prin bogifille sale $i Hudat de tofi etlatorit stre fut treeut gi cunoscit aeeste pi ‘Austria desficea nelmpiedecatt’ mirfurile ei indue striale fn Ungaria, care fi nparfinea de fap ti Polonia i Rusia, Cu fimpal aceste fri, urmind acelagi exem- pla, stipinite gi de o xfivnk de uirice polities, adopit de’ fuera. jare gi protejare de industeii nafionalc, In avemence Fuprejutti nu sai vimifnea deschist’ deeit. poart impirifiet turoesti, eu firlle stipfnite. Austiia aun futiraie si 0 foloseasci. Inc’ deta teatntul dela Pofarevaé (Passarowit) di 3718 tucheint eu Tureia, Austria cant si dobéideasc © puternicd influenfa in fAvile imperinit sf sii asigure un debugen produselor sale, CAstigi prin tratat libertatea generala a schimburilor, sigwsnfa peisoanefor, a bunurilor sin transaefitmilor. Orice Supts austrine este Hber de a face orice fel de nego, pe ap& sau pe useat, ctt tot folul de produse, fn efat de cele prokibite, cum erau prafal de pugci $f armel. Nu lise tua mici'o taxi deosebitt pe driumiri sat ta intearea in orage gi targutri. Regimut dela Passarowitz, se fnnoogle prin. pacer dela 1739 gi prin actil dela 20 Mat 1747, etn este rectnoseut ct perpeti penis cele dow state con tractante, Cu toate acestea, in reatitate,reginal am se reapecti nici de autoritifile tarcogt! gi nici de pope fafia imperiului, Cunosenta stare de neorandias, scbitrar, nesiguranfi, crea negustorilor austaigel nm numai nesfargite gicane dat gi pierderi ein cole mai fnsemnate, Acegtia se plang ex fiecare acavde, ndtugind plangesile eitttorifor gi ale ~ agengjlorofiiali, de tot fail de. voxafiuni_ pe care avert se induse din partea vane silor, a conducitoritor de ar nate sau bandelor de tani, organiznte gi smprigtiate pe toate drumuile Ta asemtenca conilifli ent foarte firesc ea activitatea coniezcialt si scadit dit eet cco nai mult gl fmprewn cea fraficul de_mvirfuri oem ffsile hiuperiuhui. Penta « fnlitara tonte piedietle eof se ‘poneat in enle, Austria treb SK acffoneze priutr’o politiek Inorg cu nuisurl de tot felul, casi, fie ci writen incheierea de tratate gi venfiuni sau aexarea de aout finutur, fi et fneuraje formarea de negustori pa ceptfi sau deschiderea de ett de cominieafie favorable, pRoensuy STRAMARIC VHCTILOR vORME adr canst BA mmeewreY shea trebuian sil ajungi ta monfinerea piefelor Prin tratatit dela Cucive-Cainargi, ke xpp4, ett fegirea invingitoare a Rusici, juterescle austriace se vid iatigi perictitate. Amestecul Rusici fn tvehiile incipatetor demitene, prin rfnduirea aga risulul e cat! fe eupsindeat et gi prin del protectorat, imipicdecan tendingele politice le Aust, puiteatt desehide in misttt gi mal Jangh, fn vitor. Cu ade mial mitt cn oft accasta se vede tu fafa unel dain juniitaten come a: politict rusepti active, gi smb stiptniva a motte gi en zaportind de selinah eon fusemnate interese economic. Menfinorca drepinnilar deci ele foarte iuttunpltoare revo; pentra produsele si avantajelor efgtigate clevine, in acesto fnyprefutisl, —jndustriate, Co iaceperen necatel decude vedean st 0 Pentru Austria o problentt din cele inal siete. Te achimbare destul de important’, Dela x77 pot In ace, ea primi anfsuit, ca ant fntitraic sit inbilujexe 1834 Principatele roménesti se vad, fit fulrerwpere, tn Principaie un cousutt general, care st se bucire sly eenpafia asmmtolor susestt gl auistrince, Sob ine de nceleasi dreptant ea gl cel rusexe, avind gi sj. thienfa ce 0 supusilor austriact aflaji acl. Condnecren acestiti con- yuri gi ett al sulat ise dit Int TguafitFlofan Raieeviel, ropa pus tui proces cares schimiba direcfia gl hiyigaren, ac origina, care nogistor, desi ein tomperamient bland Potembin—ne spune N. Torga — fins eurtea sn de sic onrecare fond. de’poezie s eum rice N. Tonga, «sult vesel gi afnbil, timp de doi ani de Ing. TL ‘cunogtea bine iayprejuranile loeutui, Ltetnnd chiar § 0 ‘iragint, ft fara imide dorea si fundleze o dinastie, setiere foarte bogald fu aninonte pulilicatt la Neapole ‘contest Branieka, gio snutfime de dame fn 2788 (Qsservation’ siociche matitall ¢ politiche cleggints din imprcjusimile Heatesivel, ‘Balch. steilu- i i . citoare, 1a care Joealnicli eran poftigi, mese Lvxonse attturi de Rusia st inviigut pe Moldovent cu alffel de vied (8, Cind Rugit Austria, Prusia. Aceasta, viadnd nuisnrile luate clagi seop: eAgtigaren gi Vriedrich TL ti cereat aceste’ fri avciagi polition jpansiime gi de eucerine de pioke pentru desfacerea. lor jnvdustried fn creptere}) jeipatele yomfine ofereau pentru Anstela gf fi cw totul nou tiie te nievoi, societaten vomAneasck este site figs de consaio fu Soler sf count to Ana atv emg ale Agel Doe acelagi dept. Degi cu opunerca fifis a Kasia f met! Lanelpate in teste Ung, ede mal bogee tater lagi dept, Desi cu op Hed @ Rueed gf mind Cetin te oeumente at rapoutte pabifeates ew wr suid ales a Austrici, Prusi strialf prin cueerivea § seistigt lupin, Tntdrisea indus fet oupnoston ae A, Tig n Deenmante Ptetonre fe lect gi polities proteoftonistit aie omninten, wok, 17e4—abe, ENCICLOPEDIA ROMANEBE plecari, cea mai mare parte din femei amblaw tinbrt- cate europeneste. Modele engleze si franceze inlocnise faproape eu totnl tusbanele, galvarii si pantofii ow ciledie fnalte, Boierii singuri mai asteptard o ocupafie rrseasci, cea din 1806, pentrt a incepe, cei mai tineri dintre dénsii micar, 0 zevolufie in costume, care sa, fnlatare nepotrivitea bitatoare Ja ochi gi ridieul fntre imbricdimintea celor dowd sexe. Cu’ fuceputul secoltli gi intrarea, cinces a Rugilor iu Principate, ‘otal se schimbi: mobilele umplurd easele, ocupate foaiate aumal de vaste divanuti si mesufe orientale, ridyanele fac foc caretelor din Viens, se cumpir’ ot desfriu obieote de Inx dup’ moda Apusului, Capitatele Ingeimidite in pungi de generafiiintregi stréngiitoare gf ecozoame trecuri geauita tn cfifiva ani») Asemenea Iueruri au puteaw decdt: si bucure ct mai mult dnteresele economice austriace si prusace. Debugeu! lor cra, dintr'odatd, neasenusit iault’ mai mare. Drumnurilese deschideau singure, fara greutate. © muljime de profecte gi planuri se vid apisdnd tu toate parfile. Un Kleemann, un Rahme, un Sulzer, ‘an Raichevieh, un v. Stein gi le vid pe ale lor pe eale de indeplinire. Recitltatul sforfcilor depuse a fost cK toate ai colele mansfacturate, ce se vindenw acum {a Prin- cipate, proveneau din Austria i Prusis, Se aduceat abiecte de imbriciminte si podoabi, felurite fesite cafea, ahks, cuigoare, panzeturl fine, malte wimicari, dela targusile vestite din Lipson, View, Bragov gi Venefia, dela Graz, Frankfurt am Main, Breslau, ‘Niraberg. Now ni se luau pe prefuri foarte seizute, ca dela orloe alt& colonie, micar numat economick, vitele inci foarte frumoase, Tina oifor, ceara, vin, sarea gi umele cereale, “H Docwmonte privitonre ta Istoria Rowinilor, vol. %, Testis, Pee VV, In urma cetesilor tot suai mati, afacerile att fie cepitt,fiese, s& crease’. Hxportnl se mirise tu offiva ‘ni cousiderabil. Case de negof apar ici colo fn orage fi targupoare. Negustoril grecl gi armeni sunt Salo Cuifi ew negustor! austria ixportul mfrit are ca urmere intrarea de bank fn fart, Boietii ajungi in sttpaniren lor se vid el inggh stipanifi, Sub influenfa tot mat eticetitoate a obie ceittilor stetine, ispitifi de noutatoa imei viefi neous oscute, miucifi de strilucirea fifacniet a conte finnilor de fabriea se last, fini Impotrivire, seost tot naj mult din vechile lor rostiri. Ig sehimbi felt de gospoditie, mentalitaten, trait, obieeiurile. Nu le tai place, ex nieitn pref, viafa iniglitt Ja Jari, pe mosie, cw patriarhalitatea gi familiattinten el Cott vviajaoragaloi si mai ales a Capitalei, ea balun, ou obiceiuri galante, toalete alese, ct plimbii tn cafes maiestoase, cx vorbe de spirit spuse in limbi stefive, ‘cu jocuri ce carfi gi céte altele, Casele biitréuegtl sunt, schimbate cu noutile locainfe etiropenc. De aici se ajunge mai departe, Moravurile se schimbi. Viafa ugoari_acluce cu sine imoralitaten gi eiaismol, Un'lux ruinitor gi-o viagh de desfrda © still cel now, Copiii sunt dafi pe ména guvemantelor steine, Tn cash intr bucttart stain Tati ce ue spume despre toate, acesten generalut Srances din armata rast Langeron, tnt’s mie fasean- snare scrisi.ca nota la wn raport in aut x82q, «Hin 1806 —milstasiseste genezalul francez, —nous tsouvames encore beaucoup de ces dames en costume orienta Jeurs maris fort jalowx. Mais la sévolution qui so fit alors & Jassy, ensuite a Buearest et dans les. pro- viness, fat aussi rapide que compléte: Au bat un an, toutes les dames Moldaves et Valaques adoptiront Je costume européen, De tous cbtés il arriva dans les den capitales des marchands de modes, cles coutie PoPaous, USM CARAVAN MOLDOYHRNH *RawarONT—AND,CARDUNE, ‘in tb ta ei # ope ne Hanns Met lonk. A Glade ar Se lei Male ea Modo (a dentont Rothe se, i PATA Bee cupTILOR ie it use Un soe Bat sidres, des tallenrs, et les boutiques de Vienne et de Paris se défirent de tottes leurs vellleies gui parurent fort nenves & Jassy et qa‘on ¥ paya Sort cher, On vi Dient6t aussi daus toutes Jes maisons des meubles wx peu anciens apportés de Vienne A gtands frnis. Les Voitures semsemblant antrofois € des manrvaires Bi- rouehes, de Vienne, d’un gout fort antique, furent romplacées par des Caltches of des voitures éléyantes. ‘Les maisons se peuplérent de domestiques Strangers, et on ne parla pls que frangais dasss les salons ef dans les bovdoirs. Jes dames mok daves ayant st que dans es pays civilsés une femme de box ton devait avoir nn amant, en prirent deux pour étte pls & la mode, Pierre Teer ne changea pas plus rapidement Ia face de son Binpire que notre arcivée ne changes celle de In Moldavie, Quelques jeunes gens adopttrent aussi fe frac; mais les viellards et les gens en place restérent avee leur barbes et evee ‘eur longue robe de chambre, 4a dause eponva aussi ane xévolution, Tes dasises nntionales furent prosertes, ow au moins inéprisées, On apprit les polonaiss, les anglaises, les valves, les Trangaises, et cor dantes ayant beatcoup aptitude pour tout ce qu‘elles veulont apprendre, parvinrent en tin ai A daisor & merveille; otsque nous arrivanies cen Moldavie, clles ie savaient pas marcher 91), Era o adevisati sevolufionare a viejii boierior. Urinitile se viel ctv ott mai clare in rosturile lor materiale. Sectosi de 1 dispune de sume ef mai mati de bani, coutit si-gi intind’. stiptnicer de piment fri misnck, Masile latifundil ff gisese act punetul eulminant. ‘Din 1713 sate, cts erat tn Moldova hice sfargital veaculul, gay exam fn tna boterifor, gi 21g nparjincan mAnislisor, 2g Domnitorului gf rnumel_ 395 era sate de #itani liber Ca sit intreaset producfia pe misura rlsipel de sits gia nevoilor tot mai mati, jos, jranti theep st fie tot anti apisafi, past de proprictarl sk muncease’, fir mulsurit, planta! for pentre petecul ce il diideatt spre folosinjai proprie. Zilele de boicrese. gi claci se inmulfese mecontenit, 5} Deatinonte privitoas te Istoria RomAuilor, Spl, 1, vol, 3 (709~-t83], BNEs 79 4 wemea aparifiel evreilor in Principate. Iti vin fn mass compnete, din pirfile Polouiei sat pe dre nile austriace, Purtitori prin excslen{a. tulai capitalist de speeult si neamulare, ispitifi de afacerile ce lise deschideau, gisese toren pentr« orice comibinapie. Banal gi negoful, inima nowel economil, tree, treptat, i manta lor. Crt ele evearese nit nuinial porifile cAptigate ei gt alicle novi in lumen satclor, Soypnghnd fe sesenf economia rome 2a procest de productic gi schimb al cine ceonomii brinesti, TRATATUL DELA ADRTANODOL, $t INSURESELE ECONOMIGR ALIS ANGIART §t STRANSEL IN PRINCIPAT ‘Tratatul ence eonsfinfegte ta 2829 pacea, sermat Ja Adsianopol dup isboinl now partat de Rusia. gi ‘areia, dues et sine wm alt monient fn procestl Aeschis viofii cconomice g. Principatelor. Wts8 a fi, coum crede gi stisfine Zeletin, —amomentule etn facepe provesul de destrimare @ veelivtti regi, eXe proces acesta, cum ain putt verien, se deschisese cet mult suai de vreme fx Smprejuntai usor stabilit, frontal fnsenniné totugi o faz now, cuprinattonse, prin schimbarea frontafi de interese striine ee advice si prin inlesnirea on date now, gribiren gl adaneizen inericit pusit In cate, Privitor Is Prineipate tratatul prevede, intrealtele, desfiinfaren. vechinink monopol pe care 91-1 asuminse tovpltedifa tareensett asupra comerjulul™ nostre de ‘gene, stabilize Hbertitit depline n.oricaror afaéeri eomereinie preeam gl libertaten navigaginni pe Du- nifre pentru tonte vasele. Rusia dorea prin aceste clave si slheasch ct mal muntt puterea ‘Yarciei, fncredingaté gi de faptnl ci in asemenes. mprejartai ‘Parcii isi vor indrepta. negoful Jor inspre portale susegti aflate Jn pln’ taflovire, ‘Urmiile. aoestor misurt pentru Prineipate suit de dou feluri: inti,. fn sfema de interese economice strtne, tnlocucste treptnt monopolt austrioe eu eon curenja englext gl froncent; iar al dotlea, ex 0 tr mare © acest fapt, tt sfern de interese ‘ceonomice 2a aos focale, duce Ia o zidicare continu’ a producfici de cereale, Ia Ivarea fa Inerus a terenueilor parasite, 1a {ntensificarea celoraflate ia Incru, gi desigur, 1a nowt investi, la eoncentrarea proprietifilor, micgorarea suprafefelor date firanilor i miritea datorifor agricole ‘[ibertates nayigafiunil pe Dunire gi libertaten comerfulti fa Principate fnseamnt in primul rind 0 fnsemuat fovitnrh dati Austrieé gi Prusiei. Acestea se vil, fu curind, in fala unui putemic concurent: MareaBritanie, Tilezesatt x ultima vrome tot mai tlt, Anglia se pune sh Jupte ew toate mijloacele pentn edstigarea supremafiel in afacerile comerciale ca fivile dundrene. 3Girindu-gi meren flota comer ciald In apele Dunici, ajunge si-gi mirense! facelegi timp, importul de cereale gl si cfgtige’ ine femnate debuseusi pentru produscle sale indu striate. ‘Scopusl asemfiitoare urmilreste,aléturi de Anglia, si Tranfa, Sub novoin unei industrit in cxestere gi fspitith de efgtigarile unui import de cereale foarte avantajos, nu se di fu Ituri a Iupta pentru edsti- sgaren tinti loc in comerful on Principatele, Desigur, sforfatile ce le depune mu ajung spre a se ridica In Focul pe care cucereste, cx alte ijloace, An- alia, Ca tonte acesten” comerful anstriae siimdue fned mult vreme destul de fnsemnat. Fl predoming chiar pind train in a doua jumtate « veocului al 19ea, Intre gui 1860—1870 el este fuck de pata ont mai amare ea cel englez, “Aceasti. lapta de coneurenfi pentra_efigtigarea plefelor Principatelor romAne a dus, firese, Ja 0 BIBLIOGRAPIE ANORINGCU I N, Histoire denomsigue des Rownains, Gendve, “sip, vol. = Eleva tiplctor pentew expansinnen seononiet, Ye meat, 1915, cura ANC Sinai sconomice polities, ucucet ro30 Gurrea', Scart economice, 3 ol. diffe ingrith gl somen- ith Te ton Veverea, Dneureql, 1037. Tsoi comered romdose"2 val Bucwres, 1925 Estria tndearitr la Ronn. Bucheeyl, 2927. = Nego g melepurie tn tocutd romtieae, Sete Seen ucanath = Drafrt 31 Romduth, Buowsest, 1995. Manon Vs Zur tindusbillen Eniuicheding Ruonions, Telpste, torn, connate f, Po Besebveibung der Moldou send Weataohe algal, 188, oxoa. ENCICLOPEDIA RO? ner iitize treptatti a prodnefiei gi cu en a exportulid, Comerful de cereale clevenind tiber si cresednd tot mai mult fn insemnitats fof de cel de vite, deanma pe boiesi In now investiit. Ua vil jj oui ewropene inu drunul steRinstagii, sae amesteca}i fi trebi politice gi fri acestea, se agonal fn Capitals, Mopile le dan ew areudit. Din cheltuelt gh coi cu investifi, ajmg stl se Imprn i evsel, $i aga ajung, ie Impo- trivire, pe deumal suinivi. Arendagit se tmbox|ese Cu bani elistigati din exploatnren’ruinttoare, eu 6 gtim tu airturiile tul Zjasetr Viosesen sam mn tira tn le Toi Zapache Uden, din romancle Ini Kotzebue gi Coanr Petresca, fyi camplict plietnt proprin si ‘prin acte mishuite gi hots! judeetto-| regti cumparate, prin thetic de mopii gl procese ea vvecinil, cauti i-gi mireascl stipiniren, Acegtia. ant cioeoii' nou, Proprietaten mic rinigonsch tnoepe dispari sub puteren lor. ‘Taranii_ libeti se_profac treptat in muncitori sau Iueritor! allori, “Iiste mo mentol ineeputului «oligarhiel zomfine» Pe asenienen dramtiri viafa cconomict @ {4tlor romaine ii pierde cu totul caracteru mai alt pr ‘triachal, fauuilia, ce-1 avea mai inainte gi devine tot nai pronunfat @ economie de schimb anexati pic iulernafionale gi capitalisnmatni mondial, Se preface Gingr'e economie de consiun fntr’o economic be easel. Industria casnick si mopteyngurile tucep sk se destramesub puterea curentului de mfcfuri fabrl- cate, Cx cle civilizafia noastrs sitensc& intrit Intre Iupfi care nici oi ne e sles, NUrEA 6, Hepansiunen econosnled a Ausiie sf explondils i orontage (Inst. he. Rom,), cutest, fA Pave , Tudusthia casnica Za dowd), iucecest 1930 Rosi Re Povies co eat rasudal (avanti eneelt Took, Vuwunca T, N, Su, Véaaja, alvtaten $i opera bail ‘seondnisi ddealog dis Romina, lenteat, 1936. Ezonowita romdneased, Reva & RANA 9 VO. ‘statal 920) 2937. Git, Leonomla te sehinb tu Prineipatsle Rovdue Ducurett, 1530. Die" Ostiereichvcton und die deusckan Winsehalls extagen suiden rienutniscen lratentuonern (t 774 4874) WeltwleschetUehea Mee, t927 11, Bal 36, ‘asaaeaiw $e, Burgherin Romdnd, senteth, 1925. Docume rivitoaa. le Tstoria’ Remaster, Velo t (1763~ Beads Suphe T, vol 3 (xyop—ad2) axe BOK DW AUR BRE: A ama cunent, ORIGINEA $f DESVOLTAREA ECONOMIEI DE SCHIMB Beonowia de sebianb 1 a stat ne relevi, in sens larg, toate mijloneste gi insti- tufiile care fac p sail cesvoltt civcalayia. desiaceren valorilor, Astfel sunt efile de comunientte, inijloacele de transport, misurile gi grentifile, mor dele, hartile-vaiosi, intzeprinderile com le, bancile, bursele, instanfele comerciate, ete. Intr'an sens mai restiins, ne evocd acea organizare economic fit eare existt o elreulafic a valosilor, pri mijlonee monetare, in eadrul aceleiasi economit ionale organizati In stat. Hieonomia. sehimbulut este priviti in acest cas, umiai din punetul de vedere al mijloacelor ei mone: tare, care fecilitear% sau desvolta schimbil de valori Desi infelesul prim este mai cupsinzXtor, totus, fn co: Anil acestui studi: vous cexeeta originen $idesvoltaren miei nonstre de schimb din. prmetul de vedere exclasiv al mijloacelor sale monetare. Pentrt frfelegeren evoluficf istorice q poportitii omit, cercetarea economiei sale sub acest aspect, prezinti 9 mare importangl. Cet economia sehi Diului, ft forma ef monetart, este wn mod de organi- ate superioart, singur fn miisurl sit serveaset Inte resele de stat gi si-stea In bora desvoltiuii wei na- Bini, Aga dar vont avea st exaauiniim originea gi desvol- taren ceonomict nonstre monetare. Pix, econiomis monetart trebuie sit infelegem acen forma dle vieag cconomick tn care amisura valotiior, sehimbul de buntel si Hehidarea obligajilor de ovdin particular sau public se fac, —n fntregime sau in parte, — prin zijlociren bantln In prealabil sont necesare twicle preciziuni. Teo~ noma monctark a unc nafiunt poate ff baanti pe dow tiperi de mijloace snonetare: unele stelalice, tele fiduetare. Astfel se pot organiza dové tipudd e economil monetare: tina, cconomie monetard ma- taliod; alte, cconomie moneiard fiduciard, Tvolutia ceonoinlel toastte monetare este ptt in timpusite noastce, on gi a tnturor celorialte fx, de tipal tnt, © economic de schimb sau mionetart Fduciart este tin produs t@zzin gf o formt IncepKtoare a unel nowt epoci in istorla cconomicl universal, Reouomia de schimb reprezintd astfe! mai multe forme, care pot fi ‘ot atttes etape istorice, Una, a achimbulul netical, ofin importanté in evotufia poposseloe moderne © a dous, cen a eeonomicl monetare metalice gl, in 4 nefiuni organizate ca sfigit, 0 a tein a economiel monetare fiduciase, In cevolufis istorict economics, acestor forme de att schiinbulut nu Ti se poate atiibui gi o succesiune finit, uma prccedand pe alta, ef mai de grabs o co- existcagi, aleseori fndelyngatt, Ineerearea de a se stabili anumite epoct istorice, —distincte miele de altele, dpi mijlocal de schimb, —este nevalabilé storie, tocmai din causa cooxistenfel, in acelugi timp siloc, a cel papi dowit tipi de economie de sehimb, MIJLOACKIA PRIMTVE, DE SCHIMB IN HCONOMIA PARIOW ROMANESTI Schinb de produse se face in fille somAnogti fed, din epoea tnéemeiesit prineipatetos. Cireaagia bumt- rilor este destul de activ, chav din epoca peimelor clon; aga ined 1 poate fi vorba de fenomene spo- radice de schimb, cf de o economic de sebimb, — comnpletit de sigur, —inct dela fincle see,’ XIV. fxistenfa titel economii casnice integrale, fu sensil t do unit economigti germani, de pila ioher, Va putt ff Inregistrabi in (recut nostru, Thxstenfa mel producti gif vederea vinzatli, miter in uncle gospodtiri, poate ff dovedlitt chiar pentru soc, XIV, Deg izvonrele disecte, privind accasti epoci, lipseso, tnttigl disptnem de o serie de doverd care arati, {rt Wloialt, existenja unet econoniit do schimb fa sffrsitul secolului XIV, economie eare devine din. ce fu ce mal intenst fi eusttd vencutui wemiitor, Cooa co trebite Hint este forina tn enre schtinbue rile nut eeput sf fle practiente gi au eontinuat si se desvolte, ‘Se stie cit schimibul se ponte fnfiptui in dou forme fundamentale: diceet, produs contra produs, si ine direct, produs contra monctt. Trmeflunen nonetet © poate indeplini tin prods onrceare, © bucatt de nietal, —banul proprit. ais, sano litle valoare, Be sunlte oti schimbul direct: éracw, este confundat cat schimbul mijfocit de un produs oarecare, In fapt, existit 0 deasebire esenfialt, ciel permanenfa. unui produs en mijlocitor de gehimb, atest o etapt supe-| Hoar’ trocului gi premergitoare schimbulul_ monetar, Astlel Roseher eltenzi faptul c& vechit Sucdead tpi misuratt averite th vite; Ja fel, vitele craw wnitaten| ‘monetnrt Je. multe din popoassle antice, In. Rusia duptt Kulscher, denmutsea cca sued vechs a banutul este cavntul ¢ shot, care tnseamut vite, 246 Alte popoare intrebuinfaa ca mijloc chim pea vitelor, faye feevent fo Fle Permanenfa nti prods oarecare ca mijlocitor de schimb ne arati ef trocul —schinibul direct —era epigit $i cf 0 circuletie mai activ’ cerea mijlonce speciale Py tccutal ccononiet noastre scimbul direct a avut totideauna ui rol restréns. Cand se practica, ‘priven schiimbsll aceloragi feluri de valori, de pdt: figani contra. figani, pamdnt contra piimAnt, sate Contra sate, Tottgi trocul, ea form de sebimb, trex Due sf fi existat anterior tntemeiesii prineipatelor gi a. supraviefuit, in proporfii restrénse, pant tarzin, spe sel seo, XIX find praia in acenst ced mai ales de negistorii ambulanti, la sate, cari iba alvrse proce inetyinle contra, produse fale gospodtiilor firinesti. Se ponte spune inst cx Certitndine of niciodati aceastt form’ de schimb n'a dat nota caracteristicn economied noastze. ‘Dela sfrsitul sec. XIV si meepatul sec. XV, gi pank ta fuceputal sec. XIX, nota carteteristied este schim- ‘bul monetes, circulafia valorior prin monet meta- lied. Tn toatitaceasth petioadt au coexistat de sigur 4 alte forme de schimb, trocul gi mai ales eirculafia rifiociti de anumite proddse san valord_ materiale La plata nor cumpiriturl sau pentsu eliberarea de ‘eee’ tinue itebuifeeet tele, mie, grdul. Péoa in secolul XVIIT gisim mérterli docu: mentare indicdnd tm produs onsecare drept preful unei vanzisi, Vitele servesc ca mijloc de schim transacfille ficute cu fivile strtine. Peiru Raves igi achitf, in dous sn dommie, 0 obligatie fat de armata tui Joachim ds Brandeburg in boi; iar Daspot-Vodé 0 datoric catre un nobil unger, tot in boi Vitele servese aproape constant, chiar pind tn tim: parle nou, In eiberarea din obligatia gloabelor sats Assugubinelor, Achitarea in acest mod a despigubisilor se pare of a fost uneori chiar obligatorie, sat iu tot eacu! preferati, dup eam o arati izvoarele din sec, XVI. In documentele see, XV gi XVI privind transacfile imobiliare, apare de numeroase ori men- fionat scalul» dat domaulsi de nout proprietar pillejal intirisi actultd, Aceastii menfiune pare c& indict o taxi obligatotie, cick uncori domnul seuteste pe cumplsitor dea mai da aeatul», De altfel, sila aite popoare dasea vitei este constanti la transacfile Imobiliare, —de pildi-tn Rusia pani fn seo. XIV. ‘Ar putea fi vorba fn cazul mostru si de o obligatic servind trebuinfele-ogtisli Domawlus, dar este malt i este tot domniei, ‘Un rol importantaw avut vitele si unele produse in complatarea prefalsi monetar. Cumpiritorsl, neavind monetii metalicd suficlents, completa preftl eu alte valori reale: vite, grin, mieve, ete, Aga, fn sec. XVIT pentra o mosie se pliteste x.400 aepxt gi 2 boi, sau entra um fignn 30 aspr gi 2 boi, etc, Vita gi prodnstl nu mei joack tn acest ‘cna fuinefinnen de moneti. Tistimarea se face tn bani metalic, vita ori produsui completind doar preful unui bun, a etsai valoare CLOPEDIA ROMANTEE ftotala tusk a fost tn preslabil aprecinti tn moueti metalic, Ceea ce deoscheste esenfial schimbul pe vite orl prodiuse de schimbul pe monet metaliet este mnodul de evaluaze al obiectultd schimbat. In cazul futéiu, unitatea de misuri ¢ valorii schimbate este vita sat o cantitate dat dintr’an produs antimit; fn enxuit aldoilea, unitate de msurli este moneta metalic, fat preful este constituit fie wurnai din monetit metalic, fie 91 diu vite ori produse, care fn prealabil at fost gi cle estimate in monet metalici, Oricit ar fi fost de frecvente aceste fenomene, cle nu dideau 0 nott specifica economic! noastre, Sel bul mouetar gi cu acesta tonte consecinfele case excenrt © economie monetart sunt fenomencle cele inal earac- teristice, care impun nota lor distinctive trogil noastre evalufii, fncepfind chiar dela sférgit lului al X1V-ea, De allfel, coexistenja si freevenfa altor forme de schimb nu’ altereazi specifica! nnel ceonomii monetare, In unele orage germane medie- vale, parte din dii continua si se plateased in natura, ext font marea desvoltare comercial a acelor orage, ORIGINEA SCHIMBULUI PRIN MONWTA ‘SI A HCONOMIEL MONETARE ‘Un schimb prin monedd metalic este prnetint fn ara nosstr nck din se. XIV. Depi nu s'au gst pit ‘zi mérturii docamentare care st confirme direct acest mod de cixcalafie, se canosc ins o serie de fapte care indica in chip neindoieinic existenta acestel forme de Acestea sunt: 2) baterea continw de moneti sf nal; 2) organizarea monetara a viimilos, gl 3) acunit- file considerabile de moneti. Tn fara Romineases, dela Vladislav I (1364—r374) pani la Mircea cel Baird, downit an batat: monet in mod contintm, Fete posibil ea gi fusinte sk so {i bitut monete nationale, dar pina aai cele mni veeki gisite sunt cele ele Ini Vladislav. In Moklova cele Imai vechi monete nafionaie emoscute aparjin ca aceleiagi epoci ise datorese tui Petru I (376—1391). Domnii urmitori, pink spre mijiocul veaculid XV, continu neintrertpt emisiunile de monet me talici. ‘Toate aceste emisiani monetare, euprinefnd mo- nete tai mari gi monete mai mici, ar fi sufielente pentra a fntemela concluzia ef bateren monet co- respuiadee unei trebuinfi economice. Nit ponte fi vorba numai de un act ci earacter politic, adict afi nafiaindependentei acitor state, practicat totdenuna de onganismele politice care nu se aflé sub stpalrea satt autoritatea tinei puter striine, ci side grija Dom nifor de a ajata orgaaizasea statalui, introduetid ht- {untral fan, pe ng monetele str¥ine despre a efter ciretlafie in aceste locusi aver doveai, si 1wonefe nafionale, De asemeni nti se ponte admite ef acste emisiunt ‘continue ar fi fost destinate, doct mt exclusiv cel pufin ia majoritate, trebinfelor domniel, ie} organizarea pe baz monetarii a zeximului vanol este o dovadi definitiva ci moneta metaliet intrase addue fn practica negofulut si ed ea trebutia si ser ORIGIN GI DESVOH-TARRA REONOMIFE DE ScTIMN SMA POMFOLUE KALLA 1A, TRER?D Shinto at ead pShase Ranehieas Wy abate eae dese Hamby veasci att in comerful exter Este drept ef nu avei privilegii vamale eunosente dlin see, XIV, care st contine et precizime fatsiven anilor, “Ave tn sehisb din prima jumitate a see. KV_numeroase privilegii vamale, hx cave se vee eu clatitate Indiscutabilt ef banul metalic servea Ia plata taxelor, Privileginl tui Mircea, din 1413, prevede plata ta- xelor fn pats monte gi annine’ in forbuud, ducati, porpori sais Dae jo fol cot al lui Radiu 77, din 2422, ‘Aceleagi provederi, cu ele deosebir! fu teruinolog! monetara, le eonfin toate cellalte privitegt ullesioan In Moldove ta fel, ineeptnnd cn privileginl Ini Alovan- dv cet Bun, at a 1407, toate cele aesnitonse arnt © organizace exclusiv mouetard, Tste foarte probabil ci afgt tn ara Rom@uenset cat gi in Moldova, car finainte de datele care ne sunt azd eusieseute, organ zaren vanualit sf fi stat pe acoleagi azo, Cel este ine posibil ea dintrodati sé se reeurgit Ia intrebuinjarea f patra feluth de monete, msi gl ariel, te Druse lao organizare eveluatf, Cu atht fopinia de mai ss teebueste adinisé, et eft in tu privilegii, de pildt ta cel el iui Mizcen din. x47, s¢ menfioneasdl “ct go. fntdiese ageatininte peut vam avute, ou mt hint, dela sty Dou. O astiel de organizare vamald este inadinisibil fit ton schimb monetar desvoliat, Negustorii carl aveas ‘ct gi cel interior. de plttit taxele treb Procuraren ei se putea ccomerful, gi anume tsi posee moneta neces, wee ptints'om dlin-vaawaren miei Accasia inseamnil ed i mAinile eumparitorlor dit, {arti se giisea o cantitate oarecare rezk {atsl firese al sui comer anterior focale. Ca attit: mai mult trebne admis existensa in cirealaffe monctare suficiente, eu efit gf taxcie de export trebniaw plitite tot in monet, Bexistenfa wor tneife vamate pe baz monetaett ne dcseopert, fue din prina parte a ree, XV, un schim) monetar freovent, 32 rebie adnis gf pen cel pain pentru a doua jumiitate, din mos davead precise de ennisiint monetare din acenst si invlieajiunea nor tarife. vamale pe aceeasl bari. Aceste concn se Intirese gi mat mult, dack finncm seama ef numermase dovesi atesta. existe {mor importante stocuri de moneti, concentrate fit uncle main, Astfel tezaumele monetare dite co aparjinind see. XIV, tribntusite s plitite in moncta metalied, precum gi donafiunile fiicute in namerar. In cele pate tezate monetare descoperite pang ari,—in priodntul fauii_monstre gi identifiente ca aparyinind sce, XTV,--x'aw gilt contitagi mast de rmoneti (in unui eliar Goon de piese) ‘Astlet de newt, il fn. mainile eeluk care 248 fink puting de aff interpretare oX in circulafi. ii se aflau cantitati mari de monet gi, schimbul in interior trebue st fiavat 0 Ia talied, Tn favoarea ncestei pareri, independent de cele susfioute mai inainto, moi vine gi faptal ch, pe Hing overile centitative deduse din tezausile descoperite pind azi, sunt: i alte doveri, — uncle chiar anterioare secolului XXIV-lea, —prin eare se confirma existenfa ie bani fu Principate, In 1270, Barbitse viscunpark cw o eon snodiean quantitaten. pecunies; In 1330, Carat Robert cere lui Basarab sii pliteasct cele ‘000 milvet, tributul,tntaraiat In 1374, Vladislav I’ dirveste mauistivii Vodita efite too perperi aur anal, st olte 300 pentru siradl In 1388, Pein Mugat da lui Vladislav Tagelto 3.000 tnfrel ett mprumut, S'ar putea spune ef aceste can- ‘itifi de bani aflate fn mainile Domailor ar fi produsul monetiriei si au att o consecingi a une! anumite forme de citeulafie a bunusilor. Dar donatia lui Flax dislev, facut tn bani sirncilor, infirma pe de-v'ntregal © asemenea opinie, Cici impirfirea acestor bani a trebuit si aibi drept scop 0 ajttornce pentra neva imediate gl na pentri tezaurizare. Fra deci posibila obinerea pentru bani, prin campatare, a unor lwcentri de folosinfa indispemsabitA; existn deci 0 onrecate roduefie gi pentsispiafi, precum si tin comer), ne- cesar desfaceriiacestor produefit si organizat pe bark metalic, Alte indicafiunt Sntirese i mai mult acensth cone chizie, Un document din x45 arati ck banat pa ENCICLOPEDIA ROMANDDE trunsese adn In sate, Cu acenstt ocazie se veile ¢ banii erat deja futrebuinfati fn garanfii, despigabit rin ¢zaveasea 9 de 30 rule menfiona in documentat lui Alexandr cel Bau. Ceva mat tra vein stiri of ostagii lui Dan £7, in 1426, exaxe pitti, in_moned, Din toate cele arttnte mai sus se poate admite’s © conve definitivs ef, fuck din a coun junitate ¢ sec. XIV, econontia de schimb a fitilor roinine ep tase caractere de cconontic monetari. Banul metal cra intrebuinfat nat muimai in relagile’dintre partien fori, ca instrament de schimh, dar cit, totadati sift asemenea fmprejurtri, trebue si fi devenit etalon d iniigtrd « valovifor eel pufia fu cousifingar med piel din populagie, dupa cum era folosit gi en aioe de inavafire, In plus, infiuenrfase orgaitizarea unor i tupitde stat, cum’ fost vama gi ceva mai tie7in, din lipst de doveri pentra nceast& epoct, gf osticea. (0 astlel de agezare economict era reraltatuta don fmprejardsi; una extern& gi alta intern’. Din veacu! XITZ, in Europa apuseani, economia monetart cx Patio mere desvoltnre, ca tirmare A notel viefi ccc nomice pe care o inaugurenz’ orngele. Ficeare ora, din cele care se bucurau si ce autonome politick, emit moneti proprie. Unele din aceste moncte, cium a Font ucatul florentin si col voncfian, deschid o istosie st Iucitt. Rxpunsiunea economiet eitadink « stiiulat puternice economia binease, iar intinsul comer origenese a niispfndit aceasti form de schimh hn regiunile cele mai depiirtate, Fitropn medieval ajungs opr Px Atak Dard Acne de Dro, bt in abaad “ees vert Wnsacyene LAHAN CU JORMENE, chy fe necunoseut, Acesta, ajutatgie miitivexe WU preliog provocatit de noile explorist suiniere, a Bicut sit se popoarclor din europa spas al aropa centrali. Tmprejuirea intern reaidi in stiruinja primelor domnii de a da noilor stale ageriminto superioare, ceea ce so desprinde din existenfa fndafiiior de pe acea vrene, din dinfele eiitre 0 formié de cultartt superioari pani atin, gi din stelduingole de ansigura 0 vieafh politic death, In sa fimprejut sic desvoliarva sehinibului monetae, gi a tuturer eon seeinfelor pnlo, trebula sf fle a numat © preoeuprire Gari o usiare fireaset a nousl viefi politiee « papo- rului ronitn, Banul a fost gi a visas totdeauna gi protutindeni factorul hntisttor al progres DISVOS/LARTA RCONOMITT MONITOR Intonieiatt fntr'im trecut att de inlepiictat, ease 1a fost evolufia ceonomict nonstre monetare gf cart an fost fuctorii prinelpmil cari Faw hotirit aceasti ever inie? Ti tot eutsul soe. XV isin indieli pateruicy cate aratit ci cconomia bineaseit se adnces din ce fin-co mat molt, fm vienga poporulai somtn. Me ‘twafia. politica Principatetor somfue devine ana vitreg, —ceen oe se pare ef a dus la supine mouetitiilor najlonale, —totust tutrobuingirea. hae nillor adugl de peste grit, in camtitifl din ce Sn ce rt EU o yidgavn i TeUAN ENDURE mH DONE Yel ede bce duct mani, este tot mei stspQnitiea, Tn, timpol fut eof More apronpe unaninitatea vinateilor de i, pe cate te evitonsbent ai, se face numa pe ‘Onganizarea vaniali se hazeazit nuimai pe taxe cli, Oslirea -—-se pare —lIa fel, Sunicle plitite 100 de gatbeni in timpul fin mo de amfele fii, ew tibut i Stefan, TH.d00 ti tinypul lui Tepes, arats ew pele soslnfl rezervele miari de numerar fa fant Hvolafia economic soastre binegti tevbult fatal st de cen a intreyii Hauope centrale gi, prin roped apsene; ext att moi mult imentarea noastri im monetit, Ineepind eu. Adonis jumatate a sce, XLV gi pani Ia miloced sce XIX, neo fiecau numa fibile striine, Hvoktfia, mo- iia Turropel n'a mer inte'un progres continu iin decusul seoste! lung! pevionde sam emoseat tele epoci de depresiane, ex gi altele de precipitati dlesvoltare. Tupi desvoltaree puternies dela fincle evalu med, prelungi. pind In srgital see, WV, print junsitate a see. VE este eonescutt hx special ea o porioadi de depresiume monetari, manifestatt pit surifiewen eantitipit de metal prefias si prin ene virile de aceentuasen economied untuivale, {iin Pvinelpatele romine se poate constata aceastt {ipsi, fn, special prin aparifin tol inal mameroast fa tronzavfinnt a prefuailor fn natin sa mite —amo- nele gi prodlss oni vit fia Tncepe ai se chime cite slfvgitul veaeulad XVI, sub inflacnjs iaflagied ielalice pe cue 0 provanet fe intrenga Faropit dese coperines 54 explontaren sainelor de metals prefionse dint nout continent. Cuntitigi ined nectmoseute de aa ENCICLOPEDIA ROMANIRE 250 i argint sunt svéslite pe pinga european, ceea ce a Drodus, dap can se He, pternil rit economic Sub forma urcisii yertiginoase a tuturor prefurlor, cca cfect al depreciesii valosii aurului gi argintutel, ‘Uncle fist apusene vor bate acum monede now, in cantitati considerabile, destinate fltilor celor mai fndepirtate, cu scopal de a le echimbe pe produsele accstora dit uri, Zotope central, inelusiv Prinel- patele roméue, se umple cu monete epusene —fa Special de augint, eare in tot curstl see. XVIL se gies dip belgug, Intre statele care, dispuménd de metal prefs, puteau bate cantitiji mari de moneti se hagte ¢ aevirat® concurenti pentru plasarea fn afark a monetelor respective astfl ok pings european este pind ce fel do fel de moncte de aur gi argint, mari gi ‘nici, bune gi rele. In prima jumtate a sec. XIXcir- ceulau in Principatele noastre vreo 90 de specit mone: tare, aproape din toate fille europene, ‘Dar, pe Héngi situatin general care iufluenfa struc- ‘tura economic’ a fiilor noastze, trebue #fnut seame de fmprejuririle interne care aw contxibuit au numai Te conservaren economiei binegti, ci gi ia desvoltarea

    S-ar putea să vă placă și