ADENOAMELE HIPOFIZARE

TUMORILE HIPOFIZARE

Incidenta: 15% din tumorile intracraniene la adult; 1% la copil

Majoritatea benigne, rar maligne; majoritatea sporadice, rar
familiale
Prevalenta cazurilor relevante clinic 1:1000

Etiopatogenie
• Ipoteza mutatiei somatice: majoritatea adenoamelor hipofizare
sporadice sunt monoclonale
• Ipoteza hipotalamica: dereglari ale stimularii hipotalamice pot
induce hiperplazie pituitara urmata de transformare adenomatoasa
 Celula progenitoare

Ev. Initiator Celula diferentiata

Mutatie primara
Activarea oncogenica
Pierderea g. supresor
tumorale Celula Expansiune clonala
transformata

Adenom

Promotori ai proliferarii
Factori de crestere Carcinom
Exces de liberine Ht.
Dereglari ale feedbackului
Supraexpresia unor protooncogene A 2a mutatie
Epidemiology and etiopathogenesis of pituitary adenomas
Elena D. Aflorei • Marta Korbonits J Neurooncol, 2014
 Etiopatogenia tumorilor
hipofizare familiale
•MEN 1 mutatii ale genei MENI 11q13
• MEN 4 mutatii ale genei CDKN1B (p27)

•In complexul Carney: mutatii ale PRKAR1A 17q22 & 2p16

•Sdr. McCune Albright inactivarea act. GTP azice a Gs alfa

cu cresterea AMPc
• adenoame hipofizare familiale izolate: AIP s.a.11q13
 Prima familie din Romania
detectata cu mutatie AIP
2 surori :
• una cu acromegalie, cealalta cu prolactinom
• Mutatia AIP mostenita de la tata
• Fiica pacientei cu prolactinom a fost
depistata prin screening cu microadenom
hipofizar clinic nesecretant
 Carrier
Acromegaly
Prolactinoma

1 2 3 4 5 6
AIP chr 11q13.3
R304Stop
α helix
 Sindromul McCune Albright (MAS)
OMIM #139320

• Displazie osoasa mono/poliostotica

• Pete cafe-au-lait
• +/- Hiperfunctie endocrina →
– Pubertate precoce (indepedenta de
GnRH)
– ACM/ACM-PRL (21%)
– gusa cu hipertiroidie
– hiperplazie suprarenala - sd Cushing
 Excesul GH in MAS
• 20% din pacienti
• Asociat cu accentuarea dismorfismului craniofacial, pierderea
vederii si auzului, macrocefalie
• necesita recunoastere si tratament precoce
Histopatologie hipofizara
• Afectare difuza: hiperplazie si adenoame multiple
Dificultati terapeutice
• Boala osoasa ingreuneaza abordul chirurgical
• Vindecarea necesita hipofizectomie totala - panhipopituitarism
• Radioterapia poate creste riscul de osteosarcom
• Pegvisomant-ul (antagonist de GH-receptor) poate imbunatati
controlul
 Carney complex

• Mixoame cardiace, cutanate sau de sân

• Pigmentatie cutanata punctiforma
• Tumori testiculare, adrenale si pituitare
• Schwanoame de nervi periferici
• 80% din tumorile hipofizare au dinamica anormala a
GH; 12% adenoame mici, multiple

Boikos, 2006, Pituitary

 Complexul Carney
Boala genetic heterogena, analizele de linkage evidentiind doua
locus-uri implicate in patogenia sa :
17q22-24: gena subunității reglatoare 1A (R1A) a protein kinazei A
(PRKAR1A), - gena supresor tumoral
rol cheie in calea de semnalizare cAMP, implicata in
procesele de proliferare, transcriptie si apoptoza celulara
70% din familiile diagn cu Cx Carney au mutatii heterozigote
inactivatoare la acest nivel

Chr 2p16: oncogena ?

 Clasificarea adenoamelor hipofizare

• Clinica: ad. functionale (clinic secretante) si nefunctionale

• Marime: microadenoame <1cm, macroadenoame>1cm
• Afinitatea tinctoriala: acidofile, bazofile, cromofobe
• Imunohistochimie:
secretante de GH (somatotropinoame)
PRL (prolactinoame)
ACTH (corticotropinoame)
TSH (tirotropinoame)
FSH , LH (gonadotropinoame)
cu secretie mixta: ex. GH+PRL (somatomamotropinoame)
negativ (adenoame nule)
• Evolutie: clasificarea Hardy (incapsulate, invazive)
• Extensie : supraselara, infraselara, paraselara
 Clinica adenoamelor hipofizare

1. Elemente ale sindromului mecanic tumoral

1. Elemente legate de excesul hormonal

1. Elemente legate de insuficienta hipofizara

Sdr. mecanic tumoral
• Cresterea presiunii intrasellare mf.
prin cefalee
• Extensia supraselara a tumorii sdr.
de compresie optochiasmatica
(hemianopsie bitemporala
• Extensia paraselara catre sinusurile
cavernoase : paralizii de nervi
cranieni: III, IV, VI
• Rareori tumori hipofizare agresive
manifesta hipertensiune
intracraniana
• Extensia inferioara cu invazia
sinusului sfenoid mf prin rinoree cu
LCR
ADENOAME SECRETANTE DE GH
GIGANTISMUL SI ACROMEGALIA
 Istoric
• 1886: Prima descriere a acromegaliei de
catre Pierre Marie
• 1900: Benda & colegii sugerează
implicarea hipofizei în acromegalie.
• 1909: Harvey Cushing raporteaza remisia
simptomelor acromegaliei dupa
hipofizectomia partiala
• 1909: Primul raport de radioterapie
incercata in acromegalie

Sheaves R. Pituitary 1999:2:7–28

 Istoric
• 1972: Prima incercare de tratament
cu agonist dopaminergic in
acromegalie
• 1986: Prima incercare de tratament
cu analog de SMS somatostatin
• 1987 John Kopchick descopera
primul blocat de receptor pentru
GH d
• Excesul de GH aparut in perioada
copilariei/adolescentei inainte de
inchiderea cartilajelor de crestere
determina gigantism, respectiv daca
apare dupa finalizarea cresterii
determina acromegalie
• Termenul de acromegalie provine din
cuvantul grec care exprima o crestere si
ingrosare a extremitatilor.
• Acromegalia este o boală rară,
caracterizată prin hipersecreţie de
hormon de creştere (growth hormone,
GH), cu multiple complicaţii
cardiovasculare, metabolice şi care
netratată scurtează durata vieţii
pacienţilor.
 ACROMEGALIA
ETIOPATOGENIE SI FIZIOPATOLOGIE

Etiologie:
• adenoame hipofizare: somatotrop/somatomamotrop (99%)
• ganglocitom hipotalamic / hipofizar
• tumori cu secretie ectopica de GHRH: T.carcinoide (bronsice, GI/pancreatice);
alte tumori insulare pancreatice, carcinomul cu celule mici, adenoame adrenale
• secretia ectopica de GH (rarissim)

Patogenie:
• 40% din somatotropinoame au mutatii activatoare ale prot Gsalfa
• Formele familiale: mutatii MENI, AIP, PRKAR1A

Fiziopatologie:
Exces secretor de GH induce cresterea IGF1urmata de promovarea cresterii
(sinteza de ADN, ARN, )
Cu proliferarea oaselor, tesuturilor moi, viscerelor
 Date epidemiologice
• Incidenta 3-4 cazuri noi la 1 milion locuitori/an
=> in Romania 60-80 cazuri noi anual. 1
• Prevalenta 40-90 cazuri existente la 1 milion de locuitori
=> in Romania 800-1800 cazuri existente. 1
 Vârsta medie la diagnostic
• Debutul bolii apare de obicei în jurul vârstei de 32-35 ani
• Vârsta pacienţilor la diagnostic este de ~ 41 ani.
• Diagnosticul acromegaliei este pus in medie dupa 4-10 ani de
evolutie de la debut
• O fotografie veche este foarte utila in aprecierea modificarilor
masivului facial
 Prognostic
• Este dependent de timpul scurs de la debut până la
diagnosticare.
• Mortalitatea pacienţilor cu acromegalie este de 2-
4 ori mai mare decât populaţia generală, în
special datorită complicaţiilor cardiovasculare
• Diferite studii epidemiologice au arătat că
speranţa medie de viată pentru pacienţii cu
acromegalie este cuprinsă între 57-64 de ani.
 Acromegalia simptomatologie
• Clinic acromegalia este caracterizata
prin cresterea deformanta in grosime si
latime a oaselor si a tesuturilor moi.
Modificarile sunt mai accentuate la fata
si la extremitati, si se instaleaza foarte
lent in timp, adesea trecand neobservate
de pacienti si apartinatorii apropiati sau
fiind observate tarziu.

• Acromegalia este adesea asociata cu

efectele sale fizice izbitoare, dar
amenintarea pentru pacienti vine din
interior.
 Acromegalia simptomatologie
• In faza constituitie a a bolii,
aspectul acromegalului este
destul de caracteristic.
• Cresterea excesiva se rasfrange
asupra intregii conformatii a
individului. Mainile si picioarele
sunt groase si late, toracele este
de asemenea latit si deformat.
Ceea ce atrage in primul rand
atentia este deformarea oaselor
fetei.
 Evoluția sindromului dismorfic facial în acromegalie

Compararea cu fotografiile anterioare pune în evidență

transformările lente, insidioase pe durata mai multor ani. La anamneză
se constată că primele modificări ale trăsăturilor feței au apărut din urmă
cu 5 – 10 ani. Așa se expică de ce pacientul sau anturajul nu le remarcă.
Semne precoce ale acromegaliei
• Semnele tipice ale bolii se instalează treptat
• La debut adesea, pacienţii prezintă o
simptomatologie nespecifică , de aceea
medicii de familie nu pun pe seama
acromegaliei aceste simptome
– Dureri de cap
– Hiperhidroza- transpiraţie abundentă
– Oboseală
– Dureri articulare
– Dureri dentare
 Modificarea fizionomiei
Creşterea bosei frontale

Fata incruntata

Largirea bazei nasului

Ingroşarea santului nazolabial

Ingroşarea buzelor (macrocheilie)

Hipertrofie parotidiana

Prognatism

Pacientul sesizează că are nevoie de o pălărie mai mare

Modificarea mainilor

Aspect mana normala Aspect

mana pacient acromegalie
 Modificarea piciorului- pacientul sesizează că are
nevoie de pantofi mai mari
Picior normal

Cresterea si ingrosarea piciorului

Ingrosarea piciorului la nivelul calcaiului

Modificarea tiroidei
• Adesea acromegalia este
insotita de patologia
tiroidiana: gusa difuza sau
nodulara. In mod
exceptional putem
descoperi o hipertiroidie
periferica mai frecvent
decat centrala care apare in
cazul unui adenom mixt:
GH/TSH.
• Gusa este evidentiata in
10.5% din cazuri .
Complicatiile acromegaliei
Locale: Sindromul tumoral
Sistemice: Cardiovasculare: HTA, cardiomiopatie insuf.
cardiaca
Respiratorii: sdr apneei de somn
Afectiuni cerebrovasculare: AVC
Endocrino -metabolice: diabetul zaharat, dislipidemii
insuficienta hipofizara
Neoplazice: polipi/cancer colorectal,tiroidian
neoplazii endocrine multiple (MEN1)
Scheletale: artroze degenerative, discopatii, cifoza
Sistem nervos periferic: sdr. canal carpian
 COMPLICATIILE ACROMEGALIEI

1. HTA

2. DIABET ZAHARAT sau toleranta alterata la glucoza

3. APNEE DE SOMN

4. BOALA CARDIACA ISCHEMICA

5. INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

6. Risc crescut de POLIPI COLONICI si CARCINOM DE COLON

7. Scheletale: artroze degenerative, discopatii, cifoza
8. Sistem nervos periferic: sdr. canal carpian
Complicatii cardiovasculare
• Hipertensiunea arteriala- reprezinta
cea mai frecventa manifestare
• Cardiomegalia este prezenta la
aproape toti pacientii acromegalici. Ea
este de obicei asimptomatica si se
recunoaste ecocardiografic.
• Cardiomiopatia acromegalica - este
forma cea mai severa a afectarii
cardiace. Se caracterizeaza prin
cardiomegalie, semne de disfunctie
ventriculara care merg pana la
insuficienta cardiaca congestiva.
Prima cauza de mortalitate in acromegalie !
Sindromul de apnee in somn
• In timpul somnului , macroglosia
si hipertrofia mucoasei faringiene
pot bloca fluxul de aer in timpul
inspiratiei si pot cauza oprirea
pentru cateva secunde a
respiratiei (apnee) si hipopnee,
urmate de trezirea brusca a
pacientului din lipsa oxigenarii.
• Rezulta intr-un somn neodihnitor,
urmat de dureri de cap matinale
si somnolenta in timpul zilei
• In timp poate afecta sistemul
circulator pulmonar ducand la
hipertensiune pulmonara.
Diabetul zaharat secundar
• Interactiunea GH
cu metabolismul
glucidic este
complexa.
• GH actioneaza
asupra propriilor
receptori dar si
prin intermediul
IGF 1 determinand
adesea un diabet
zaharat insulino-
rezistent.
Insuficienta hipofizara
Consecinta compresiei tesutului hipofizar normal peritumoral
Rezulta in deficite hormonale multiple: gonadotropi, TSH, ACTH care
afecteaza
intreg sistemul endocrin:
• hipogonadism hipogonadotrop disfunctie sexuala si infertilitate
• insuficienta tiroidiana: astenie, scaderea capacitatii intelectuale,
bradicardie, constipatie, crestere in greutate, intoleranta la frig
• insuficienta corticosuprarenala cu scaderea tolerantei la efort si
adaptarii la stress, infectii, traume
 Artropatia
Inflamarea capsulei articulare
• Artopatia survine in medie dupa
10 ani de evolutie a bolii .
• Simptomatologia clinica consta
in dureri mecanice , uneori
inflamatorii.
Cartilaj
• Afecteaza mai ales articulatiile de
sprijin: coloana lombara, solduri,
Fragmente
genunchi, glezne
• Ingrosarea cartilajelor
intervertebrale duce la aparitia
cifoscoliozei
Degradarea cartilajului
 Sindromul de canal carpian
Canal carpian Sindrom de canal
normal carpian
Compresia
Ligamentul nerv median
transvers

Nerv
median

Amorteala mainii, intepaturi ale degetelor, slabirea fortei de prehensiune

Apare la 60% dintre pacienti
Neoplazii
Polipi colonici si cancer de colon s.a
Sdr. neoplazii endocrine multiple: MEN1:
acromegalie
hiperparatiroidism
tumori pancreatice: insulinom,
gastrinom
tumori suprarenale
 Complicaţii ale acromegaliei

• Secretia necontrolata de GH si
IGF 1 duce la comorbiditati
multiple cu consecinte
periculoase pe termen lung

• Gama larga de comorbiditati

determinate de acromegalia
inadecvat controlata terapeutic
duce la scaderea calitatii vietii si
la cresterea costurilor totale de
sanatate.
 Dg. paraclinic in acromegalie
• Demonstrarea secretiei autonome de GH prin testul
de supresie la hiperglicemia provocata
In ACRO GH nu se supreseaza < 1mcg/l dupa administrarea de glucoza
N.B.Fals pozitiv in IRC, IHC, malnutritie, dependentii de heroina, diabet zaharat,
adolescenta, anorexia nervoasa
• IGF1 crescut; in completarea TTOG
• Media curbei GH din 5 determinari in 24 ore >2.5 mcg/l
(utila la pacienti cu diabet zaharat sau aflati in monitorizare terapeutica )
• GH bazal este util doar daca e <0,4mcg/l, caz in care exclude ACRO
• Test la TRH, doar daca primele 2 sunt echivoce
200mcg TRH i.v. determina la normal supresia GH.
In ACRO apare o crestere paradoxala (cu minim 50%)

• RMN hipofizar
• Imunohistochimie tumorala
Modificari biochimice in acromegalie

• Controlul biochimic inadecvat al GH si IGF 1 creste mortalitatea la pacientii

cu acromegalie
• Studiile clinice desfasurate au demonstrat cresterea de 2-3 ori a mortalitatii la
persoanele cu acromegalie necontrolata comparativ cu populatia normala.
Holdaway IM, Rajasoorya RC, Gamble GD, Factors influencing mortality in acromegaly, J Clin Endocrinol Metab, 2004,89: 667-674
Rajasoorya RC, , J Clin Endocrinol 1994; 41;95-102
 TRATAMENTUL ACROMEGALIEI

1. Chirugical: adenomectomie transsfenoidală

2. Medical:
• Analogi de somatostatină: octreotide/lanreotide
pasireotide
• Blocanţi de receptori pentru GH: Pegvisomant
• Bromocriptina/Cabergolina
3. Radioterapie
• externă de înalt voltaj
• gammaknife
 CRITERII DE CURABILITATE IN ACROMEGALIE
1. Boala controlata:
• GH dupa TTOG <1mcg/l Observatie sub tratamentul in curs
• IGF normal sau fara tratament
• Absenta activitatii clinice a bolii

2. Boala inadecvat controlata:

• GH dupa TTOG >1mcg/l Evaluare periodica
• IGF crescut cu reconsiderarea
• Absenta activitatii clinice a bolii alternativei terapeutice

3. Boala necontrolata:
• GH dupa TTOG >1mcg/l Schimbarea terapiei sau
• IGF crescut adaugarea unei noi trepte
• Prezenta activitatii clinice a bolii urmata de evaluare periodica
 Tratamentul medical în acromegalie
Medicament Doza Efecte Indicaţii preferenţiale
secundare
OCTREOTIDE- Tumori responsive
10-30 mg i.m. Greaţă,
LAR la analogi de SMS
/lună crampe
abdominale,
LANREOTIDE 120 mg s.c la 4 Tumori responsive
litiază biliară
AUTOGEL saptamani la analogi de SMS

Diabet Tumori NON responsive

40-60 mg i.m. la zaharat la analogi de SMS
PASIREOTIDE
4 saptamani Bradicardie, din generatia 1
QT prelungit
Niveluri crescute
PEGVISOMANT 10 –40 mg s.c./zi Cefalee,
ale IGF1
fatigabilitate
neresponsive
Cresteri ale
la analogi de SMS
TGO, TGP

CABERGOLINA 2 –4 mg/sapt p.o. Greaţă Tumori

Crampe secretante
abdominale de GH şi PRL
PROLACTINOMUL
(adenom hipofizar lactotrof)
Nivelul seric bazal al prolactinei este de aprox. 15-20 ng/ml cu
o medie de 5 ng/ml la barbati si 13 ng/ml la femei

Excesul secretiei de prolactina atat cel fiziologic din sarcina

cat si cel patologic inhiba axa hipotalamo-hipofizo-gonadala,
atat prin inhibitia directa a secretiei pulsatile a GnRH la
nivelul hipotalamusului, cat si prin efect direct inhibitor al
PRL asupra celulelor gonadotrofe hipofizare, dar si prin
blocarea efectului gonadotropilor la nivel gonadal. In plus
excesul de PRL stimuleaza sinteza de androgeni suprarenali,
care poate exercita un efect inhibitor per se la nivelul
gonadotrofelor.
 Diagnosticul prolactinomului
CLINIC

Cu debut (pre) pubertar: pubertate intarziata/ oprita in evolutie

Cu debut la adult:
• Femeie: sdr. amenoree-galactoree + infertilitate
• Bărbat: ginecomastie, tulburari de dinamica sexuala,
Sdr. mecanic tumoral mai frecvent

PARACLINIC
O valoare a prolactinei de peste 150 ng/ml este sugestiva pentru un
adenom hipofizar. In prezenta unui macroadenom hipofizar o valoare
a prolactinei de peste 250ng/ml este diagnostica pentru prolactinom.
Valori intre 150 si 200 ng/ml pot fi prezente atat in prolactinoame cat
si in adenoame hipofizare nesecretatante care comprima tija pituitara
Diagnostic diferential al hiperprolactinemiilor
1. Droguri ce stimuleaza secretia de PRL: neuroleptice
antidepresive, metoclopramid, domperidom, metildopa, rezerpina, verapamil,
labetalol, estrogeni, fenitona, apomorfina, heroina, metadona, morfina, cimetidina
2. Insuficientarenala cronica
3. Ciroza hepatica
4. Hipotiroidia (exces de TRH)
5.Tumori hipofizare
Prolactinom/somatomamotropiom
Adenom clinic nesecretant (compresie tija)
(PRL<100ng/ml in prezenta unui macroadenom)
6.Leziuni hipotalamice (tumori, chisturi) (deficit dopaminergic)
7. Boli infiltrative
8. Empty sella
9. Macroprolactinemia
 Tratamentul prolactinoamelor
Obiective: - reducerea volumului tumoral
- refacerea functiei gonadale
- normalizarea hiperprolactinemiei

De electie: agonisti dopaminergici

• Bromocriptina 7,5 mg – 15 mg/zi
• Cabergolina 0,5 – 3 mg /saptamana
• Quinagolid 0.15-0.75 mg/zi
Tratament chirurgical:
•In formele rezistente la agonisti dopaminergici
•Macroprolactinoame cu compresie optochiasmatica
 PROLACTINOAMELE SI SARCINA
Menstre ovulatorii dupa 1-3 luni de tratament la 57-100%
! Ovulatia precede menstruatia!
Rata de sarcina la pacientele tratate: 37-81%

In sarcina riscul cresterii tumorale:

5% in microprolactinoame
15-25% in macroprolactinoame
(e preferabila reducerea volumului tumoral inaintea obtinerii sarcinii)

Atitudinea terapeutica in sarcina: oprirea administrarii de agonisti

dopaminergici cu monitorizarea clinica (incusiv ex. CV),
mai ales in macroprolactinoame si reintroducerea tratamentului in
contextul semnelor de compresie optochiasmatica sau altor
complicatii neurologice
 BOALA CUSHING

(adenom hipofizar corticotrop)

Notiunea de sdr. Cushing acopera toate variantele etiologice care
rezulta intr-un exces de glucocorticoizi.
Sdr. Cushing endogen e rar intalnit incidenta de 0.7–2.4 per million/an
si va fi discutat pe larg in cursul de patologie suprarenala
Boala Cushing generata de adenom corticotrof hipofizar e de 5 ori mai
frecventa decat alte cauze endogene si afecteaza de 5 ori mai mult
femeile intre 20-40 ani
Fiziopatologie: excesul de ACTH stimuleaza CSR rezultand un exces
de glucocorticoizi si androgeni de origine suprarenala
Clinic
• distributie centripeta a tesutului adipos: facies in luna plina, ceafa de
bizon, adipozitate abdominalaabdomen
• striuri rosii violacee pe abdomen, coapse si brate
• hipotrofie musculara a membrelor
• la copii in plus apare retardul cresterii
• Fragilitate vasculara crescuta: petesii, echimoze
Paraclinic: leucocitoza cu neutrofilie si limfopenie
Hiperglicemie, hiperlipemie mixta
 Diagnosticul diferential in boala Cushing

Hipercorticism ACTH dependent (80%):

• Boala Cushing
• Sdr. Cushing paraneoplazic (secr ectopica de ACTH/CRH)

Hipercorticism ACTH independent (20%):

• Sdr. Cushing adrenal (adenom/ carcinom CSR)
• Iatrogen
• Hiperplazia adrenocorticala nodulara
 Diagnostic paraclinic in boala Cushing
1. Probarea excesului de cortizol: cortizol liber urinar
2. Alterarea ritmului nictemeral:
• Cortizol 9a.m.vs. cortizol 12 p.m.>50nmol/l
3. Testul de supresie la Dexametazona
• Overnight 1mg;
• DXM 2x2
• DXM 8x2
4. Dozare ACTH
5. Cateterizare de sinus pietros inferior cu dozare ACTH
si cortizol dupa stimulare cu CRH (100mcgi.v.)
gradient central:periferic>2 fara CRH
gradient central:periferic>3 dupa CRH
6. RMN hipofizar
 TIROTROPINOAME
Tumori rare 1% din adenoamele hipofizare;
Secreta TSH sau TSH+GH sau TSH+PRL
90% din ele sunt macroadenoame
Dg: - hipertiroidism cu TSH crescut sau inadecvat normal
- alfa subunitati :TSH >1
- test la TRH: nu creste TSH dupa adm. TRH;
(diferentiaza de sdr. rezistenta la hormoni tiroidieni)

Tratament: chirurgical vindeca 1/3, amelioreaza 2/3;

radioterapia adjuvanta chirurgiei
agonisti de somatostatina (octreotide)
 GONADOTROPINOAME
Secretie de FSH/ LH/subunitati alfa
Cel mai adesea clinic nefunctionale
Manifestari clinice:
Sdr. mecanic tumoral
Insuficienta hipofizara
Diagnostic.
• Detectarea secretiei de gonadotropi crescuti in plasma
(mai ales FSH) e ocazionala
•Asocierea valorilor crescute de FSH cu scaderea ACTH/cortizol
si sau TSH/tiroxina ridica suspiciunea de gonadotropinom
in prezenta unui macroadenom.
• Dg cert e cel imunohistochimic

Management chirurgical si radioterapie

Urmarire a nivelului plasmatic de FSH/LH (daca era crescut initial)
ADENOAME HIPOFIZARE CLINIC NESECRETANTE

Clinic: - sdr. mecanic tumoral: cefalee, defecte CV, oftalmoplegie, etc.

- hipopituitarism: cel mai adesea hipogonadism
- asimptomatice, descoperite intamplator

Dg: - RMN hipofizar

- PRL pentru excluderea unui prolactinom
(terapie esential diferita!!)
- nivelul hipopituitarismului.
- imunohistochimic:
negativ (adenoame nule)
ACTH (adenoame corticotrope silentioase)
hormoni gonadotropi sau subunitati alfa
TRATAMENTUL ADENOAMELOR HIPOFIZARE
CLINIC NESECRETANTE

1. Chirurgical

2. Radioterapie

3. Medical: substitutiv al insuficientei hipofizare

 CRANIOFARINGIOMUL
Tumoră disembrioplazică derivată din resturi ale pungii Rathke
Localizare: supraselară/ intraselară sau mixtă
Cea mai frecventă tumoră intracraniană la copii.
Histologic: epitelii papilare scuamoase, calcificări sau porţiuni chistice
hCG prezent in fluidul chistic
Clinic: sdr. hipertensiune intracraniană la copii
modificări de câmp vizual
diabet insipid
hipopituitarism (de obicei nanism, pubertate intzârziată
obezitate
Imagistic: masă tumorală cu zone chistice şi calcificări
Tratament: chirurgical asociat cu radioterapie