Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6 Pivot PDF
6 Pivot PDF
6 TABELE DE DATE
Noţiuni prezentate:
Tabele Pivot
Totalizarea datelor
Filtre
Tabelele pivot sunt folosite pentru crearea unui rezumat din datele
cuprinse într-o foaie de calcul. Ca idee, putem număra datele care îndeplinesc
anumite criterii, putem calcula medii sau dispersii în general putem măsura
anumiţi indicatori statistici pentru grupele definite. Dacă spre exemplu avem
pacienţii grupaţi după localitatea de rezidenţă cât şi după mediul urban sau
rural şi dorim un raport asupra numărului de pacienţi astfel distribuiţi,
metoda cea mai avantajoasă şi rapidă constă în utilizarea tabelelor de tip
pivot.
O variantă de lucru pentru orice situaţie ce implică contorizări de date
constă în folosirea funcţiilor countif() sau countifs(), dar să determinăm de câte
ori vom lansa numărarea datelor apelând la countif() dacă avem 10 localităţi
şi evident 2 medii de rezidenţă. Este clar vom folosi funcţia de 20 de ori. Pare
puţin ? Putem deduce că această variantă nu este tocmai eficientă. Sensul
tehnicii tabelelor pivot este tocmai minimizarea muncii depuse pentru
rezumarea datelor din foile de calcul.
Pentru folosirea acestei metode se va selecta tabelul de lucru sau cel puţin
se va poziţiona prompterul indicator pe o celulă din interiorul tabelului cu
date (astfel Excel va selecta apoi întreg tabelul cu date). Prin alegerea Insert +
Pivot Table se deschide fereastra de setare a opţiunilor ce definesc specificul
tabelului rezumat [2, i].
Această fereastră (figura 6-1) prezintă câmpurile deci coloanele datelor de
lucru. Suntem practic obligaţi să definim un cap de tabel în foaia de calcul -
primul rând este considerat numele coloanelor. Aceste nume sunt folosite ca
indicatoare ce definesc tabelul rezumat. Cele 4 căsuţe prezentate în figura
alăturată sunt folosite pentru definirea criteriilor de grupare cât şi pentru
calculul unei funcţiei la intersecţia fiecărui rând cu fiecare coloană.
Este necesară introducerea unui nume de coloană în căsuţa din dreapta
jos. Acesteia i se va aplica funcţia de contorizare sau calcul de medie, min,
max, deviaţia standard (definită de utilizator) etc.
Bibliografie | 1
Cel mai simplu tabel pivot conţine
cel puţin această informaţie (celula din
dreapta jos trebuie să conţină minim o
cerinţă).
Pentru grupări după mai multe
criterii se introduc în căsuțele stânga jos,
respectiv dreapta sus coloanele ce
definesc clasificările urmărite.
Prin definirea unui filtru (celula
stânga sus) tot tabelul rezultat va fi
dependent de filtrul indicat. Astfel se
poate particulariza tot conţinutul
tabelului la doar un subset de date
pentru o singură categorie din cadrul
filtrului (de ex.: doar pacienţii cu status
ponderal normal).
Se pot defini mai multe criterii de
grupare pe rânduri sau coloane, evident
tabelul rezultat prezentând astfel forme
din ce în ce mai complexe. Pentru mai
mult de 3-4 coloane implicate, tabelul
rezumat rezultat devine greu de citit şi
urmărit.
2 | Bibliografie
Iată mai jos un exemplu în care am modificat cerinţa de pe coloană. În
partea dreaptă este prezentat rezultatul deci tabelul rezumat.
Aşa cum este indicat în figura 6-2, se poate defini funcţia de calcul
pentru fiecare celulă din tabelul rezumat (click pe săgeată şi alegerea opţiunii
Value Field Settings).
Bibliografie | 3
de date create prin grupare. Crearea subunităţilor se face funcţie de
schimbarea unei valori într-o coloană sau coloane definite drept criterii de
grupare. Rezultatele sunt asemănătoare celor obţinute prin tabele pivot.
Pentru fiecare criteriu definit se va introduce un nou rând cu informaţia
calculată. Astfel prin subseturile create tabelul poate fi prezentat total sau
parţial funcţie de nivelul de grupare ales [1, 2, 5].
Coloana aleasă drept criteriu de subgrupare trebuie să fie ordonată –
aceasta deoarece în crearea grupurilor se recalculează funcţia definită pentru
fiecare schimbare a valorii celulei din coloana criteriu.
Exemplu
Dorim să aflăm numărul de persoane funcţie de starea civilă dintr-o
foaie de calcul medicală.
În prima etapă se vor ordona datele după coloana stare civilă (selecţie tabel +
Data + Sort), apoi din Data se alege Subtotal.
Vom obţine o nouă fereastră de definire a
opţiunilor din cadrul subtotalizării.
Am selectat în prima căsuţă text coloana
Stare Civilă, funcţia folosită a fost Count
iar subtotalul va fi adăugat la Starea
Civilă prin suprascrierea subtotalului
curent existent.
Informaţia adăugată poate fi înserată la
sfârşitul sau începutul categoriei din
cadrul coloanei criteriu.
În partea din stânga a foii de calcul apar
subgrupurile numerotate 1,2,3 (figura 6-
5). Pentru o singură coloană criteriu sunt
3 subgrupuri posibile.
4 | Bibliografie
Cele 3 nivele create
cu subtotal.
Bibliografie | 5
Figura 6-6. Crearea unui filtru
6 | Bibliografie
Iată variantele de selecţie posibile pentru o coloană de tip numeric:
egalitate cu o valoare de referinţă,
diferit de o valoare anume,
mai mare ca o valoare anume,
mai mic faţă de o referinţă,
valori dintr-un interval,
primele n valori (ex. 10),
valori peste sau sub medie (poate fi realizat ca valori peste /sub un
prag),
posibilitatea de personalizare scriind o expresie logică.
EXERCIŢII
Figura 6-8.
Bibliografie | 7
Observaţie:
Pentru ultima întrebare veţi folosi
la definirea funcţiei de calcul Value
Field Settings opţiunea de calcul a
procentului pe rând aşa cum este
prezentat în figura alăturată.
Figura 6-9.
Figura 6-10.
8 | Bibliografie
d. Determinaţi distribuţia datelor după diagnosticul al doilea prin
metodele cunoscute (frecvenţă).
Figura 8-11.
Bibliografie | 9