Evaluarea scolară

1.Evaluarea este o componentă esenţiala a procesului instructive/educativ, a triadei

instruire-predare-evaluare, având ca scop cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate,
în vederea optimizarii ei, pe baza colectării, organizării şi interpretării rezultatelor
obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare.De asemenea rolul ei este să
depisteze limitele învăţării, greşeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoştinţe, dificultăţi
în interpretarea şi aplicarea cunoştinţelor , pentru depăşirea acestora şi realizarea
progresului şcolar.

2.Elementele evaluării sunt:

 Informaţiile care privesc nivelul de cunoştinţe şi competenţe al elevilor,
permiţând formularea aprecierilor;
 Aprecieri, estimari ale situaţiei prezente sau prognoze ale celei viitoare;
 Decizii care privesc modalităţi de acţiune ;

3.Etapele procesului de evaluare :

a) precizarea domeniului de aprecieri :
-volumul de cunoştinţe ;
-înţelegerea şi interpretarea cunoştinţelor ;
-aplicaţii ale informaţiilor însuşite ;
-abilităţi intelectuale de ordin general ;
b)descrierea informaţiilor necesare şi depistarea celor disponibile pentru formularea
aprecierilor ;
c)stabilirea graficului şi modului de obţinere a informaţiilor necesare ;
d)alegerea instrumentelor de colectare a informaţiilor şi analiza lor ;
e)elaborarea aprecierilor şi luarea deciziilor concretizate în calificative, note şi măsuri
de acţiune

4.Funcţii principale şi specifice ale evaluării.

 Funcţia diagnostică - ce vizează depistarea lacunelor, greşelilor şi înlăturarea
acestora ;
 Funcţia prognostică-care anticipeaza performanţele viitoare ale elevilor;
 Funcţia de selecţie- permite clasificarea şi ierarhizarea elevilor ;
 Funcţia de certificare-care relevă competenţele ţi cunoştinţele elevilor la finele
unui ciclu/formă de şcolarizare.

1
  Funcţia motivaţională sau de stimulare a activităţii de învăţare a elevilor şi se
manifestă prin valorificarea pozitivă a feed-back-ului oferit de evaluare, în
sensul aprecierii propriei activităţi
 Funcţia de orientare şcolară-intervine în alegerea unei anumite forme de
educaţie.
 Realizarea acestor funcţii ale evaluarii presupune folosirea echilibrată a
strategiilor de evaluare, diversificarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare.

5.Momente şi modalităţi de realizare a evaluării

Metodologia evaluării de proces (a rezultatelor şcolare) presupune răspunsuri la
urmatoarele întrebări :
a)Pe cine evaluăm ?-toţi elevii, ca grup
-elevii luaţi individual;
-un anumit grup (de vârstă)
b) Când ?-de câteva ori pe an, la diferite date ;
-la date fixe ;
-continuu ;
c)Prin ce mijloace ?
-probe scrise, orale, practice
-observaţia directă în clasă ;
-referate, proiecte, teme pentru acasă ;
-portofolii ;
d)Pentru cine ?
-elevi, părinţi ;
-profesori, factori de decizie ;
-instituţii care vor angaja viitori absolvenţi ;
e)In funcţie de ce ?
-obiective curriculare ;
-standarde şi criterii de evaluare formativ-educativă
Evaluarea poate fi : continuă sau periodică.
Se realizează : -la începutul programului de instruire ;
-pe parcurs ;
-secvenţial ;
-în final ;
Modalităţile de realizare a evaluării se structurează în funcţie de momentul
aplicarii, în:
 Evaluare iniţială
 Evaluare continuă (formativă)

2
  Evaluare cumulativă (sumativă,globală)
Evaluarea cumulativă este într-un fel , o evaluare de bilanţ.Ea se caracterizează prin :
-un caracter normativ, permiţând compararea performanţelor elevilor cu obiectivele
generale ale disciplinei şi cu nivelul de pregătire al elevilor la începutul programului ;
-se realizează la intervale mari de timp (la finalul unui capitol, curs, an şcolar, ciclu de
învăţământ ), determinând aprecieri finale asupra rezulttelor şcolare
-are efecte reduse asupra ameliorarii procesului de învăţare ;
-măsurarea se realizează prin sondaj în randul elevilor şi asupra materiei parcurse ;
-urmăreşte ierarhizarea elevilor după performanţele obţinute ;
-rezultatele acestei evaluări pot fi utilizate de organele de decizie pentru formularea
unor măsuri privind organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ.
Abordare comparativă între evaluarea sumativă şi evaluarea formativă:

Criteriul Evaluarea sumativă Evaluarea formativă

folosit
Mijloace -verificări parţiale-aprecieri -verificări susţinute pe secvenţe mici-
disponibile gen bilanţ aprecieri care determină ameliorari
prioritare -verificări gen sondaj-valabile -verificarea întregii materii/elemente
doar pentru unii elevi şi doar esenţiale-aprecieri valabile pentru toţi
pentru o parte a materiei elevii
Obiectivul -evaluarea cantitativă a -evaluare calitativă a rezultatelor –
principal rezultatelor-efect ameliorativ ameliorara lecţiei-perfecţionarea
redus la nivelul lecţiei activităţii de instruire-învăţare-
evaluare
Criteriul de -compararea cu obiectivele -compararea cu obiectivele
apreciere a specifice ale disciplinei de concrete/operaţionale ale activităţii de
rezultatelor învăţământ instruire-învăţare-evaluare
Funcţia -clasificare,ierarhizare a -simulare a dezvoltării elevilor
prioritară elevilor
exercitată
Efecte -stress, relaţii de opoziţie -relaţii de colaborare profesor-elev,
psihologice profesor-elev/sursă de stress dezvoltând capacitatea de
autoevaluare
Timp -evaluarea ocupă 30-35% din -evaluarea ocupa 8-10% din
activitatea didactică activitatea didactică

Metode tradiţionale de evaluare: -probe scrise

-probe orale
-probe practice

3
Fiecare din aceste metode tradiţionale are avantaje şi dezavantaje.Din acest motiv , ele
trebuie combinate într-un mod optim.
Metode alternative de evaluare :
-observarea sistematică a comportamentului elevului prin :
 fişe de evaluare/autoevaluare
 liste de control/verificare
 scări de clasificare
-investigaţia
-proiectul
-referatul
-portofoliul o modalitate de evaluare cu spectrul larg, permiţând strângerea unui
material bogat şi variat despre progresul şcolar al elevului utilizând o varietate de
metode şi tehnici de evaluare;
-autoevaluarea este o tehnică corelată cu instrumentele de evaluare prezentate mai sus,
permiţând elevului o cunoaştere a performanţelor proprii
Metodele alternative ofera profesorului informaţii suplimentare despre activitatea
şi nivelul de achiziţii al elevului.Acestea completează datele furnizate de metodele
tradiţionale.
In evaluarea de astăzi , indiferent de tipul ei folosim itemii.
Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifica în :
 itemi obiectivi ;
 itemi semiobiectivi ;
 itemi subiectivi ;
Itemii obiectivi : reprezintă componente ale testelor de progres, în special ale
celor standardizate .Aceştia se clasifica la rândul lor în :
 itemi cu alegere duala :da/nu ; adevarat/fals ; corect/greşit ; bine/rău
 itemi cu alegere multiplă : elevul trebuie să aleagă varianta corecta din cele
enumerate ;
 itemi de tip pereche : solicită recunoaşterea unor corespondenţe, unor
asocieri între elementele a două coloane astfel încât să se obţină afirmaţii
adevarate ;
 itemi de completare : permit verificarea însuşirii unor definiţii, axiome,formule,
prin completarea în spaţiul liber a părţii omise ;
 itemi cu răspuns scurt :se formulează ca întrebare directă şi răspunsul se
constituie sub forma unei propoziţii, cuvânt, număr, simbol, etc.
Itemi semiobiectivi : presupun ca răspunsul elevului să fie limitat ca spaţiu,
formă, conţinut, prin structura enunţului sau întrebării. Aceştia se prezintă sub forma
unor întrebări cu răspuns structurat, elevul îşi orientează răspunsul în funcţie de
întrebările şi subîntrebările puse de profesor.

4
 Itemii subiectivi : sunt cel mai frecvent utilizaţi în sistemul de evaluare tradiţional
fiind relativ uşor de construit şi testează obiective care vizează originalitatea şi
caracterul personal al răspunsului.

6.Calităţile instrumentelor de evaluare :Pentru ca rezultatele evaluării să aibă

semnificaţie pentru evaluatori, evaluaţi , instituţii şi societate, instrumentele de
evaluare au următoarele calităţi :
 Validitatea- calitatea unei probe de evaluare de a măsura exact ceea ce este
destinat să măsoare;
 Fidelitatea-calitatea unei probe de evaluare de a da rezultate constante în
cursul aplicării ei succesive ;
 Obiectivitatea –gradul de concordanţă între aprecierile făcute de evaluatori
independenţi, în ceea ce priveşte un răspuns “bun”pentru fiecare dintre
itemii unei probe
 Aplicabilitatea –calitatea unei probe de evaluare de a fi administrată şi
interpretată cu uşurinţă

7. Relaţia dintre curriculum şi evaluare

curriculare
 Standarde
de evaluare(=curriculum atins)

cadru-capacităţi
 Obiective de referinţă-subcapacităţi
(devin criterii operaţionale-itemi de evaluare
de evaluare)

 Programe (şcolară şi de examen)

 Conţinuturi (a se asigura validitatea de conţinut= elementele semnificative ale
curriculum-ului)
 Efectul backwash(contrcurent) : negativ
pozitiv

Important este ca urmărind toate aceste obiective profesorul poate aprecia şi nota
orice contribuţie pozitivă a elevului şi observa multiplele aspecte ale implicării
acestuia în procesul instructiv-educativ, precum şi caracteristicile acestui proces în
vederea ameliorarii lui şi realiăarii progresului şcolar în funcţie de posibilităţile

5
fiecarui elev, de interesele şi preocupările sale, de cerinţele progamelor şcolare şi ale
societăţii.