SERBARE “ADIO, GRĂDINIŢĂ”

Grupa mare
CÂNTEC:
Cu şase ani tot înainte
Cu paşi mai siguri, mai voioşi
Sunt anii din copilărie
Cei mai iubiţi, cei mai frumoşi

Dragi părinţi, fraţi, surioare,

Bunici şi educatoare,
Noi, toţi cei din grupa mare
Azi dăm ultima serbare
În această grădiniţă de copii
Plină de jocuri şi jucării.

Trei ani la rând împreună am învăţat

Trei ani la rând împreună ne-am jucat
Şi chiar dacă uneori ne-am mai certat
Multe , în această sală noi am învăţat.

Îmbrăcaţi festiv, frumos,

Rămas bun vă prezentăm
Azi cu lacrimile-n ochi şi cu sufletul duios
Adio, Grădiniţă! Spre şcoală ne-ndreptăm.

În clasa întâi eu merg la toamnă

Cu alţi copii, cu alte doamne
Cu griji mai mari, mai multicele
Dar mă voi descurca cu ele!

Adio, spun acum în cor

Toţi preşcolarii jucăriilor
Pentru că-n toamna viitoare
Vom fi la şcoală, în clasa pregătitoare.

Jucării, dragi jucării

Vă lăsăm altor copii.
Am mai spus-o: suntem mari
În curând vom fi şcolari.

1
 Noi la grădiniţă vom rămâne,
Şase ani nu am împlinit,
Vom fi la anul tot în grupa mare
Şi pentru şcoală ne vom pregăti.

CÂNTEC: “BUNĂ DIMINEAŢA, DRAGĂ GRĂDINIŢĂ!”

In urma cu 3, ani mai tineti minte?

Era o toamna ca o crizantema
Noi am pasit in sala-mpodobita.
Ne-am indreptat sfioşi spre grupa mică,
Cu inimi de pitici, dar ochii mari
Si am aflat că eram pescolari.

Ascultaţi acum o clipă!

Noi vom povesti aici,
Amintiri din grupa mică
De pe când eram pitici.

Eram mici, şi-n prima lună

Noi veneam plângând mereu
“Grădiniţa nu e bună!
Fără mama este greu!”

Of! Dar eu cum mai plângeam!

Speriasem grădiniţa
Singură mă necăjeam
Şi tot udam batistuţa.

Dar acuma m-am schimbat,

Am crescut fetiţă mare.
Am atâtea de-nvăţat
Că n-am timp de supărare!

CÂNTEC; Cănd aveam trei anişori am trecut prima oară

Pragul grădiniţei sfios şi speriat
Însă ea m-aprivit gânditoare
Şi cu drag, de mână m-a luat.

N-am să uit mâna caldă şi duioasă,

Ce-mi purta mâna mea pe caiet,
Când vedea c-am făcut iarăşi strâmbă,
Prima linie, primul semn de pe caiet

2
Cei trei ani au trecut ca o boare
Parcă-au fost numai primăveri
Rămas bun, dragilor educatoare
Gălăgioşii au tăcut azi şi ei!

În grupa mică-am învăţat

Să salutăm, să ne jucăm,
Prieteni buni cu toţi să fim,
Să modelăm, să construim.
Ia să repetăm puţin,
Oare ne mai amintim?

Dar voi stiti culorile ?

Haideti că vi le spun
Rosu este macul
Ce-nfloreste vara
Galben cozonacul
Grâul si secara.

Verde este bradul

Iarba din cărare.
Iar albastrul cerul
Si intinsa mare.

Violetă-i zarea
Când e către seară.
Si oranj rotundă,
Buna portocală.
Ia! Ghiciti ce va spun eu?
Băbuţa săptămâna
Chiar şapte fete are
Frumos se tin de mână
Si pleacă la plimbare.

Luni, marti, miercuri

Sunt primele trei.
Mijlocie este apoi joi.
Vinerea si sâmbăta,
Si apoi duminica.
şapte fete cucuiete,
şapte flori- şapte surori.
Ştim (sunt zilele saptamanii);

3
Ieri a fost, azi a venit.
Si nici bine n-ai clipit
C-a trecut si astă clipă.
Mâine v-a sosi in pripă
Si v-a trece-n graba mare.
Cine-i cel ce zboară oare? (timpul)

Douăsprezece luni
Sunt in anul cel mare
Si câte trei fiecare anotimp are :
Martie , aprilie si mai
Sunt luni cu flori de primăvară.
Iunie, iulie si august
Sunt luni calde de vară.
Septembrie , octombrie si noiembrie
Sunt luni bogate de toamnă.
Decembrie , ianuarie si februarie
Sunt luni friguroase de iarnă

Dar la grupa mijlocie,

Vă mai amintiţi, copii?
Ce mai zarvă, veselie,
Făceam multe ghiduşii!

Despre cuvinte opuse

Lucruri noi am învăţat,
Despre plante, animale,
Să le ocrotim cu drag.
Ia să repetăm puţin
Oare ne mai amintim?

Muntele din zare

De nu-i mic, e (. . .).

Norul ce s-a dus

De nu-i jos, e (. . .)

Mierea care curge

Nu-i amara-i, (. . .)

Plopul de la gard
De nu-I scund e (…)

4
Iar zapada dalbă
De nu-I neagră. e (….)

Gheata ce se trece
De nu-i calda-i (. . . )

Felicitari copii! .
la ghicitori stiti să răspundeti?

Pe cerul noptii e doar una

Si se numeste (. . .)

Sunt harnic si la toti le plac

Cu mine cosi si sunt un (. . .)

Sare iute prin crengute Masinute, păpusele

Cu alune in lăbute Trenulete, mingi zglobii
Si roscată e blănita Toate sunt intrun cuvânt
Cin’ sa fie ? (. . . ) Niste (. . . )

- Ce voi fi ? am intrebat pe mama.

Care meserie să-mi aleg ?
Mama a zâmbit privindu-mi faţa
Si mi-a zis domol s-o inteleg :
Multe meserii sunt inventate Vorba ei in gând mereu imi sună
Insă lucrul cel mai minunat Si mă -ntorc spre sfatul său mereu
E să-nveti a fi intâi de toate Zilnic am să fac o faptă bună
Tine minte : om adevărat. Ca s-ajung un om ca mama mea.

Însă anii au trecut,

Am ajuns la grupa mare
Ne mirăm cât am crescut
Şi deştepţi, aşa se pare!

Numerele învăţate,
Adunate toate, toate
Într-un şir s-au aranjat
Şi o horă au format.
0 E clădirea goală, fără un copil in ea.
1 E un carligel, si e singur- singurel.
2 E lebăda frumoasă, printre trestii gratioasă.

5
 3 A fost un covrigel, dar Gigel, muscând din el, jumătate l-a mâncat,
jumătate l-a lăsat.
4 E un scăunel, răsturnat de Dorinel.
5 E semnul de- ntrebare, răsturnat de nu stiu care.
Ochelarii lui Tănase, niteluş s-au rupt si-s şase
7 Este ca o coasă, aşezată după casă.
8 E implinit colac, si cu miere si cu mac.
9 I sase răsturnat, dar cu atât n-am terminat.
Că din asta intamplare, s-a trezit cu 3 mai mare.
Uite , nu stiu cum să zic , dintrun 1 si nimic
Si prin nu stiu ce-ntâmplare, este nota cea mai mare.

La grupa mare am invătat si să socotim

Nouă pepeni mari cât roata

Si-ncă unul a luat tata
Eu i-am pus bine la rece
Si acum cu totii sunt 10.

Si mai bine o să fie Zece curci parcă-s plouate

Cine o scădea să stie :
Sunt 8 porumbei pe casă
Si stau bucurosi la masă
Unul zboară jos in drum
Câti au mai rămas acum?
Stau in curte supărate
Una pleacă la plimbare
Câte sunt acuma oare ?

Am ascultat poveşti şi basme,

Din care multe-am învăţat,
Să fim mai buni, mai drepţi şi harnici
Mai ţineţi minte, nu-i aşa?

A fost odata un cocos Stiu un urs cu coada-n cleste

Care s-a-ntors bogat la mos. Fiindc- a vrut să prindă peşte

Lupul clănţăne din dinti

. Intrebând pe la părinti
Care copii nu ascultă
Ca să-i vâre iute -n burtă!

La grupa mare-am învăţat

Natura să o ocrotim,
Pământul să îl protejăm,

6
De vrem mai bine să trăim.

Adio, grădiniţa mea cea dragă

Sosit-a ziua grelei despărţiri
Te vom purta în gând o viaţă-ntreagă
Ca pe-un album frumos de amintiri

Rămas bun, vouă măsuţe mititele

Vouă, scăunele dragi şi jucării
Aici răman atâtea părticele
Din gingăşia noastră de copii.

Ne-aşteaptă şcoala şi aş vrea

Să nu uit grădiniţa mea
Că tare dragă ea mi-a fost
Cu jucării, cu cuburi şi cu tot.

Cântec: Risipind mărgăritare

Peste-a şcolii-ntreagă zare
Glasul lin, cunoscut sună a chemare
Ref: Cling, cling, s-a iscat,
Subţiratic, legănat,
Spiriduş mărunţel,
Glas de clopoţel.
El e cel dintâi la treabă
Şi în zori mirat se-ntreabă
Ce mai staţi, hai intraţi
Vremea trece-n grabă:

Adio, dragă grădiniţă

Adio, deci acum plecăm
Urcăm mai sus pe treapta vieţii
Şi tare mult ne bucurăm
Şi tare mult noi regretăm.

Priviţi, gătită-I sala

În care noi am stat
În care mii de taine
Cu drag le-am dezlegat.

Dragi colegi de grupă

De joacă şi de nebunii

7
Permiteţi-ne acum, la despărţire
Să vă dorim din suflet numai bucurii!

Să v-amintiţi cu drag de noi,

Cum ne jucam la soare, afară,
Cântam săream şi alergam
Păcat că anii parcă zboară!

Ne părăsiţi cu toţi acum

Plecaţi spre şcoală, un nou drum
Până la anul când ne întîlnim
Succes la şcoală vă dorim.

Urarea o primim cu drag

Iar când vom trece-al şcolii prag
Vom dovedi c-am fost cuminţi
Că ne iubim educatoarele, învăţătoarele şi pe părinţi!

CÂNTEC:
Am fost trei ani de zile
La grădiniţă, zău,
Să-ţi aminteşti copile
Că nu-I aşa de greu.
Ref: E frumoasă grădiniţa
Ce ne-aşteaptă-n prag
E frumoasă şi fetiţa
Şi băiatul drag!
La şcoală noi vom merge
Şi nu vom regreta,
Căci viaţa va allege
Şi multe vom afla.
Ref: Grădiniţă, şti tu oare
Că îmi este greu
M-ai crescut aşa de mare
Mi-amintesc mereu

Voi, toţi aceia ce rămâneţi

La grădiniţă, dragi copii
Aveţi în noi, şcolari de mâine,
Prieteni buni la jucării.

Bun rămas, lume de basme,

8
Cuibul primei bucurii,
Nesecat ţi-a fost izvorul
De poveşti şi poezii

.
CÂNTEC: V-am adus o floricea
Floare de Nu mă uita
Grupa mare intr-un glas
Azi va spune : Bun rămas!

Înainte de plecare
Hai să facem o urare
Doamnelor educatoare:

La tine suflet blând

Vin astăzi cu o floare
Aceea ce mi-aţi fost
Prima educatoare.
Ştiu că din partea mea
Prea multe aţi răbdat
Că nu puteam să scriu
Un semn cât mai rotat

Că până-n grupa mare

Greşeam cu număratul
Că nu înţelegeam
Ce-nseamnă cifra patru.
M-aţi dojenit pe drept
Şi-adânc aţi mai oftat
Când am pictat păpuşa
Şi haina mi-am pătat.

Şi inima şi ochii
Şi mintea ne-aţi deschis
Anii de grădiniţă
Au fost un frumos vis.
Astăzi v-aş prinde-o floare
Pe iia cu altiţă
Care-o-mbrăcaţi adesea
Întâia-mi dăscăliţă.
Vă fac urare astăzi
Să fiţi fără tristeţe
Şi să vă bucuraţi

9
 Mereu de tinereţe.

Mulţi ani în grădiniţă

Păstrând acelaşi har
Cu dragoste şi stimă,
Eu, fostul preşcolar.

Dar acum, noi, grupa mare

Vă rugăm s-aveţi răbdare,
Nu prea mult, doar să dăm glas
Unui gând de bun rămas.

Prima zi de grădiniţă-mi vine-n minte

Au trecut de-atunci trei ani
Eu eram fetiţa cea sfioasă
Cu codiţe lungi şi şorţuleţ aveam.

Mă ţineam de mama cu-ndârjire,

Nu vroiam să mă despart de ea,
Grădiniţa cu ferestre înalte
Şi cu gard înalt mă speria.

A ieşit în prag educatoarea

Şi mi-a spus cu glas surâzător:
-Hai, copile, să intrăm în clasă
M-am desprins de mama-ncetişor.

Şi-am urmat-o ca pe-o zână bună,

Răsărind din cartea cu poveşti.
Datorită ei sunt înţeleaptă,
Ştiu acum să cânt, să povestesc.

Am cules trei frunze de arţar

Şi le-am pus să doarmă în album
Grădiniţei să le-aduc în dar
Frunzele îmi vor aduce-aminte
De educatoarea mea,
De ochii ei,
De glasul ei cel moale şi fierbinte.

Bun rămas cămin iubit,

Dragi educatoare,
De plecare s-a gătit

10
Astăzi grupa mare.
Dulăpioare, jucării,
Cuburi plastilină
Le lăsăm altor copii
Grupei ce-o să vină.

Deci, plecăm, am împlinit

Şase ani cu soare
Bun rămas, grădiniţă iubită
Dragă educatoare.

CÂNTECUL “PARCĂ IERI NE-AM ÎNTÂLNIT”

Parcă ieri ne-am întâlnit
Şi spre “grădi” am pornit
Zâmbind cald şi cu pasul grăbit
Doar trei ani noi aveam
Şi timizi mai eram
Parcă ieri, parcă ieri, parcă azi.

Anii repezi s-au scurs

Ca un stol de cocori
Ca un fum ce se pierde prin nori
Ne-am jucat şi-am cântat
Şi-mpreună am învăţat
Parcă ieri, parcă ieri, parcă azi.

Dac-am fost uneori

Poate prea zvăpăiaţi
Poate fără să vrem v-am greşit
Vă rugăm ne iertaţi
Şcoala ne aşteaptă azi
Vă rugăm ne iertaţi, ne iertaţi.

Bun rămas, jucării,

Bun rămas, bun rămas
Ne luăm de la toate într-un glas
Vă lăsăm la alţi copii
Ce la toamnă vor veni
Bun rămas, bun rămas, rămas bun.

Grădiniţă acum te las

M-am făcut mai mare

11
Acum îţi zic bun rămas
Copii, salutare!!!

Doamnelor educatoare
Eu spun, iar mâna mamei scrie
Aceste rânduri de scrisoare
Aşa cum inima mă-nbie.

Acum sunt la bunici acasă

Şi vă trimit o sărutare
Ca pe o floare azi culeasă,
O gingaşă şi albă floare.

Acum, cât loc îmi mai rămâne,

Închei, cu dor de grupa noastră
De jucăriile frumoase
Şi mai ales, de dumneavoastră.

Vă mulţumesc, iubite-educatoare
Pentru căldura şi iubirea ce mi-aţi dat,
Dac-am fost vreodată rău, îmi cer iertare,
Deşi eu ştiu că-ntotdeauna m-aţi iertat.

Vă mulţumesc, iubite-educatoare
Că-n grădiniţă cu răbdare m-aţi crescut,
Sub ochii voştri m-am schimbat, m-am făcut mare,
Şi-acum eu văd că anii repede-au trecut.

Atâtea lucruri aş dori, la despărţire

Să spun din suflet: că mi-oi aminti
De chipul bland, de surâsul cu iubire
De sfatul bun ce-n viaţă mă va însoţi.

Şi-acum cu toţii întrun glas,

Noi vă spunem bun rămas!!

CÂNTEC: La revedere, grădiniţă!

La revedere, noi plecăm,
Să şti tu dragă, ce rău ne pare
Şi cât de mult noi regretăm

Ref: Doamnele-educatoare

12
Care ne-au învăţat,
Le mulţumim din suflet
Adio şi-am plecat.

13