METODE ACTIVE DE PREDARE -

ȊNVǍŢARE - EVALUARE.
TEORIA INTELIGENŢELOR
MULTIPLE APLICATǍ LA LECŢIA
DE ENGLEZǍ

NICOLA DIANA-MIHAELA
 1.
Introducere

2.
5. Necesitatea utilizǎrii
Concluzii metodelor active în
procesul de predare-
CUPRINS învǎţare – evaluare

4.
Aplicaţie practicǎ a 3.
teoriei inteligenţelor Teoria inteligenţelor
multiple la o lecţie multiple
de englezǎ
 Identificarea profilului de
inteligenţă a fiecărui elev şi
realizarea în acest sens a unor
demersuri educative
Obiectivul
lucrĂrii
Dezvoltarea atitudinii activ-
participative a elevilor în cadrul
lecţiei de engleză şi sporirea
motivaţiei învăţării
Valorificarea şi dezvoltarea
inteligenţelor individuale ale
elevilor, bazate pe instruirea
diferenţiată în cadrul activităţilor
curriculare (la orele de limba
englezǎ)
Formarea şi dezvoltarea
competenţei comunicative a
elevilor, în mod individual sau în
cadrul unui grup de elevi, cu
acelaşi tip de inteligenţă.
 “a învăţa să
cunoşti”

Direcţii de
susţinere ale
“a învăţa să “a învăţa să
convieţuieşti”
educaţiei faci”
secolului
XX

“a învăţa să fii”
 Inteligenţa Inteligenţa Inteligenţa logico-
intrapersonală lingvisticǎ matematicǎ

Inteligenţa Tipuri de Inteligenţa

interpersonală inteligenŢĂ muzical-ritmicǎ

Inteligenţa Inteligenţa
Inteligenţa spaţială
kinestezică naturalistă
 Presupune: Cum învaţǎ elevii:
• gândire cu precădere în cuvinte;
• utilizarea limbii pentru a exprima şi a • prin lecturǎ;
• cu ajutorul dezbaterilor în grupuri
înţelege realităţi complexe;
• capacitate mare pentru înţelesul şi
Inteligenţa (mici sau mari);
ordinea cuvintelor; lingvisticǎ • folosindu-se de fişe de lucru;
• prin lecturarea unor cǎrţi;
• sonoritatea şi ritmurile limbii;
• învǎţarea rapidǎ a limbii materne şi a • prin activitǎţi de scriere;
limbilor străine; • cu ajutorul jocurilor de cuvinte;
• citirea cu plăcere (din pasiune); • utilizând jurnale, povestiri, variante
• folosirea metaforelor în exprimare de citire, etc.

Sarcini de lucru:
1. Scrieţi literele alfabetului şi scrieţi câte un fruct, care să
înceapă cu fiecare literă a alfabetului, oferind şi câte o mică
explicaţie în dreptul fiecărui fruct, după modelul prezentat în
filmul vizionat;
2. Imaginaţi-vă un dialog între legumele vizionate;
3. Tineţi un mic discurs cu tema: “Care sunt cele mai sănătoase
legume?”
 Presupune:
• analiza cauzelor şi a efectelor;
• înţelegerea relaţiilor dintre acţiuni,
obiecte şi idei;
• priceperea de a calcula, a cuantifica,
a evalua propoziţii;
• priceperea în a efectua operaţii logice
complexe;
• abilităţi de gândire deductivă şi
inductivă;
• capacităţi critice şi creative de
rezolvare a problemelor.
Cum învaţǎ elevii:
• prin desfǎşurarea de activitǎţi ce
Inteligenţa presupun organizare, sistematizare,
clasificǎri şi calcule;
logico- • prin stabilirea de prioritǎţi, ipoteze
ştiinţifice, argumentǎri;
matematicǎ • prin deducţii logice, demonstraţii
originale şi activitǎţi de testare;
• prin utilizarea cu uşurinţǎ a
simbolurilor şi a reprezentǎrilor
grafice.

Sarcini de lucru:
1. Compuneţi şi rezolvaţi o problemă cu legumele vizionate, ţinând
cont de greutatea lor comestibilă (la unele legume se pot consuma
numai foile, pe când la altele partea rădăcinoasă sau tulpina);
2. Compuneţi şi rezolvaţi o problemă cu legumele vizionate, ţinând
cont de preţul lor de vânzare;
3 Compuneţi şi rezolvaţi o problemă cu legumele vizionate, indicând
ponderea acestor legume într-o alimentaţie echilibrată (exemplu: cât
costă legumele necesare unei salate, pe care o veti consuma la cină).
 Presupune: Cum învaţǎ elevii:
• gândirea în sunete, melodii, ritmuri,
rime; • analiza muzicii şi legarea melodiilor
• sensibilitate la sunetele muzicale; Inteligenţa de concepte;
• recunoaşterea, crearea şi • regǎsirea ritmului şi a sunetelor în
reproducerea muzicii folosind un muzical- evenimente şi fapte de viaţǎ;
• utilizarea unui ritm propriu de
instrument sau vocea proprie;
• perceperea, transformarea şi
ritmicǎ învǎţare;
exprimarea oricǎrei forme muzicale. • reţinerea informaţiilor prin
transpunerea acestora în cântece, prin
murmur, fluierat, etc.

Sarcini de lucru:
1. Compuneţi câte un cântec/o melodie fără versuri pentru fiecare
categorie de legume prezentate până la începerea refrenului
cântecului vizionat;
2. Compuneţi câte un cântec/o melodie fără versuri sau interpretaţi un
cântec deja cunoscut pentru legumele preferate;
3. Compuneţi câte un cântec/o melodie fără versuri sau interpretaţi un
cântec deja cunoscut pentru legumele care vă displac.
 Presupune: Cum învaţǎ elevii:
• gândire în imagini; • prin perceperea relaţiilor dintre
• percepere cu claritate a lumii vizuale; culori, linii, forme şi spaţiu;
• abilitatea de a gândi în trei • vizualizarea şi transpunerea în
dimensiuni, de a transforma Inteligenţa reprezentǎri grafice a imaginilor din
percepţiile şi a recrea aspecte ale spaţiu;
experienţei vizuale cu ajutorul spaţială • înţelegerea propriei poziţii într-un
imaginaţiei; spaţiu matriceal;
• capacitatea de a înţelege relaţiile din • descifrarea şi elaborarea de hărţi,
spaţiu şi de a lucra cu obiecte. grafice, diagrame, fotografii, filme,
povestiri după imagini, pictură,
colaje, arte vizuale.
Sarcini de lucru:
1. Asociaţi fiecărei legume vizionate un semn grafic/o imagine specifică, pe care v-o imaginaţi şi
scrieţi pe o coloană semnele/imaginile asociate legumelor acide iar pe o altă coloană, cele asociate
legumelor dulci;
2. Realizaţi trei legume din cele vizionate folosind tehnica Tangram (un joc compus din şapte figuri
geometrice, numite tanuri, care au diferite forme geometrice, respectiv două triunghiuri mari,
un triunghi mijlociu, două triunghiuri mici, un pătrat şi un paralelogram. Toate acestea formează un
pătrat mare şi pot fi folosite pentru a crea forme stilizate);
3. Desenaţi mai multe legume-personaj şi creaţi apoi un poster/afiş care să ilustreze o alimentaţie
echilibrată.
 Presupune: Cum învaţǎ elevii:
• capacitatea de recunoaştere şi • antrenarea în activităţi de cunoaştere
clasificare a comportamentelor şi a mediului, activităţi ecologice,
tiparelor;
• aprecierea impactului naturii asupra
Inteligenţa activităţi de cunoaştere şi îngrijire a
plantelor şi animalelor;
omului şi al impactului omului
asupra naturii;
naturalistă • interacţiunea cu creaturi vii,
fenomene legate de viaţă şi de forţele
• dragoste pentru naturǎ, plante şi naturii;
animale; • implicarea în activitǎţi cu caracter
• priceperea de a recunoaşte şi de a ecologic.
clasifica indivizi şi specii şi de a
stabili relaţii ecologice.

Sarcini de lucru:
1. Clasificaţi diferitele legume dintre cele vizionate, pentru planificarea
unui regim de viață sănătos;
2. Realizaţi un poster în care să prezentaţi perechi formate din legumele
vizionate şi un animal care le consumă;
3. Alegeţi-vă o legumă dintre cele prezentate şi povestiţi pe scurt ciclul
ei de viaţă.
 Presupune: Cum învaţǎ elevii:
• gândirea în mişcări;
• preluarea informaţiei prin senzaţii
• folosirea corpului în moduri
corporale;
sugestive şi complexe;
• coordonarea mişcărilor întregului Inteligenţa • prin mişcǎri creative, mimă,
dramatizare, exerciţii fizice, lucru
corp şi ale mâinilor în manipularea
obiectelor;
kinestezică manual, experienţe tactile;
• utilizarea limbajului corporal,
• coordonarea (armonizarea) dintre
exerciţii de relaxare fizică, jocuri de
trup şi spirit.
rol, învǎţare experenţialǎ, etc.

Sarcini de lucru:
1. Modelaţi din plastelină cât mai multe din legumele vizionate;
2. Identificaţi legaţi la ochi fiecare legumă prezentată, confecţionată din
plastelină;
3. Vizionaţi din nou cântecul, asociind fiecărei legume o anumită
poziţie a corpului.
 Presupune:
• manifestarea empatiei şi preocuparea
pentru binele altor persoane;
• aprecierea modului de gândire al
oamenilor;
• sensibilitate faţǎ de motivele,
intenţiile şi stǎrile celor din jur;
• capacitate de soluţionare
conflictelor;
• capacitatea de a avea încredere, de a
respecta, de a fi lider, de a-i motiva
pe ceilalţi în atingerea unor scopuri.
Cum învaţǎ elevii:
• prin cooperarea în grup (echipǎ);
• prin implicarea în viaţa şcolii;
Inteligenţa • prin desfǎşurarea de acţiuni la nivelul
comunităţii etc;
interpersonală • prin interacţiunea cu cei din jur;
a • nevoia de a menţine permanent
contactul cu oamenii.

Sarcini de lucru:
1. Alegeţi câte o legumă din cele vizionate. Purtaţi între voi un scurt dialog
despre importanţa pe care o aveţi în menţinerea sănătății oamenilor;
2. Alegeţi câte o legumă din cele vizionate şi discutaţi cu ceilalţi membrii ai
grupului (în calitate de consumatori) încercând să înţelegeţi de ce nu vă
preferă;
3. Alegeţi câte o legumă din cele prezentate şi discutaţi cu ceilalţi membrii ai
grupului (în calitate de consumatori) încercând să întelegeţi de ce vă preferă.
 Presupune: Cum învaţǎ elevii:
• capacitatea de a avea o reprezentare
de sine corectǎ (de a-şi cunoaşte • prin studiu independent;
calitǎţile şi punctele slabe); • stabilirea unui ritm propriu de
• capacitatea de autodisciplinǎ, Inteligenţa învǎţare;
• posibilitatea de a avea opţiuni pentru
autoînţelegere şi autoevaluare;
• planificarea corectǎ a acţiunilor în intrapersonală tema de acasă;
vederea atingerii obiectivelor • amenajarea unui spaţiu propriu
personale; pentru învǎţare;
• monitorizarea şi controlul eficient al • petrecerea timpului gândind,
gândurilor şi al emoţiilor. reflectând, analizând, autoevaluând.

Sarcini de lucru:
1. Dacă ar fi să alegeţi o legumă din cele vizionate, ce legumă aţi dori sa fiţi?
Argumentaţi răspunsul prin propoziţii scurte;
2. Imaginaţi-vă că sunteţi o legumă din cele vizionate şi mentionaţi-vă
principalele calităţi;
3. Imaginaţi-va că sunteţi o legumă din cele vizionate şi mentionaţi ce măsuri aţi
lua pentru a vă dezvolta armonios.
 Rezultate observate În urma aplicĂrii
teoriei inteligenŢelor multiple

POZITIVE
• o asimilare rapidǎ și plǎcutǎ a
cunoștintelor predate;
• o rezolvare eficientǎ și mult mai
rapidǎ a sarcinilor de lucru;
• generarea unei explozii de idei
creatoare;
• rezolvarea tuturor sarcinilor de lucru
din proprie iniţiativǎ;
• autoevaluare din punct de vedere al
caracteristicilor tipului de inteligenţǎ
pe care elevul o posedǎ.
NEGATIVE
• consum mare de timp alocat pentru
explicarea sarcinilor de lucru și
urmǎrirea modului lor de rezolvare în
cadrul fiecǎrei grupe;
• dificultǎţi în gândirea și formularea
sarcinilor de lucru pentru toate
grupurile, deoarece profesorul va
manifesta preferinţǎ pentru tipurile de
activitǎţi specifice inteligenţei sale
proprii;
• colaborarea profesorilor, care sǎ
posede toate tipurile dominate de
inteligenţǎ, din aria curricularǎ
respectivǎ.
 RECOMANDĂRI
• un profesor sǎ lucreze numai cu elevii, care posedǎ un singur tip de inteligenţǎ; este
recomandat ca atât cadrul didactic, cât și elevii sǎ posede același tip de inteligenţǎ;
• suplimentarea cadrelor didactice, ceea ce presupune mǎrirea fondului de salarii dar și a
spaţiilor necesare desfǎșurǎrii cursurilor;
• folosirea unor cadre didactice creative, cu multǎ dedicaţie și adaptabilitate;
• finanţarea şcolilor cu resurse / materiale de lucru adecvate;
• adaptarea conţinutului și a schimbarea modalitǎţii de desfǎșurare a tuturor examenelor de
evaluare naţionalǎ;
• familiile elevilor sǎ fie avertizate, cǎ pot exista discrepanţe între meseriile pe care copiii lor
le pot practica în urma aplicǎrii în şcoli a acestei teorii și cererea acestor meserii pe piaţa
muncii;
• elevii trebuie încurajaţi să îşi cunoască şi să utilizeze în învăţare inteligenţele cele mai
potrivite structurii lor;
• activităţile de învăţare să fie proiectate în aşa fel încât să implice diferitele tipuri de
inteligenţă;
• evaluarea învăţării trebuie să măsoare multiple forme ale inteligenţei.
Bibliografie
Cerghit I, Metode de învǎţǎmânt, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Cristea S, Fundamentele psihologiei, Editura Polirom, Iaşi, 2010
Gardner H,, Inteligenţe multiple. Noi orizonturi pentru teorie şi practicǎ, Editura Sigma, Bucureşti, 2019
Nastas S, Pisǎu A, Hîncu I, Sîrbu M, Ghid Metodologic: Instrumente de implementare a tehnologiilor în învǎţǎmântul
general, Editura Institutului de Știinte a Educaţiei, Chişinǎu, 2008

Surse electronice
https://www.youtube.com/watch?v=Ds6tUxatnTs