O alimentație sănătoasă – echilibrul vieții

Elev: State Gabriela Adriana

Profesor: Șerban Ecaterina
Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară Fetești, Ialomița

  Argument
O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea diferitor alimente apartinand grupurilor
alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si legume;
cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri.
Desi pare simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui
individ. Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita
consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.
Este important sa se acorde atentie nu numai la ce se consuma, dar si la ce anume se
indeparteaza din dieta. Pentru aceasta ar fi recomandat elaborarea unui jurnal in care sa se
noteze tot ce se consuma si se bea timp de o saptamana.
Aplicarea cunoștințelor despre alimentația sănătoasă este recomandat să fie făcută
prin planificarea zilnică sau săptămânală. Pentru acest lucru, se pornește de la piramida
alimentară și se construiește propria piramidă alimentară, bazată pe ce și cât mâncăm din cele
cinci grupe alimentare. Cea mai practică metodă este planificarea scrisă. 
 Conținut
Consumând alimente din toate grupele piramidei se realizează un aport adecvat de
macro şi micronutrienţi. Piramida alimentară subliniază echilibrul, varietatea şi moderaţia cu
care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor,
legumelor şi fructelor. Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, deoarece au un
conţinut scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr şi sodiu. Ele trebuie acompaniate de
alimente bogate în proteine (lapte, brânză, peşte, carne şi produse din carne cu un conţinut
scăzut în grăsimi), reprezentate grafic în al treilea nivel al piramidei, punându-se accent în
ultima perioadă pe consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roşii (care tind să urce în
partea superioară a piramidei).
Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi şi de produse
zaharoase. Această porţiune nu are ataşate recomandări în ceea ce priveşte numărul de porţii,
ci doar menţiunea de a fi consumate rar şi în cantităţi mici.
De asemenea, se recomandă reducerea cantitaţii de sare, iar alcoolul trebuie consumat în
cantităţi mici.
Piramida oferă posibilitatea alegerii alimentelor din fiecare grupă reprezentată, putându-
se crea combinaţii în funcţie de preferinţele individuale. În cazul în care una din categoriile de
alimente nu poate fi consumată, este necesar ca nutrienţii furnizaţi de respectiva grupă să fie
aduşi din alte produse. De exemplu, carnea şi peştele reprezintă surse majore de fier, zinc şi
vitamine din grupul B în majoritatea dietelor. Dacă sunt evitate alimentele de origine animală,
acestea trebuie furnizate de alte alimente, precum cerealele îmbogăţite în fier, spanac, fasole
uscată, linte, mazăre.
Este foarte important să aplicăm corect ceea ce am învățat legat de alimentația
sănătoasă, iar acest lucru se poate face doar dacă ne analizăm și apoi adaptăm totul la propriul
organism: gusturile (ce ne place și ce nu), obiceiurile alimentare, ce și cât muncim, cât și cum
ne relaxăm, ce și câtă activitate fizică facem.
Cea mai mare greseala facuta in domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiva a
hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiva si care se gasesc in: zahar, dulciuri,
faina, bauturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism in depuneri de grasimi.
Multe persoane, in special femei, iau medicamente de sinteza pentru slabit, care au
efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca un laxativ.
Folosirea permanenta a acestor medicamente creaza dependenta si perturba
metabolismul apei si a sarurilor din organism, provocand edeme, rinichii sunt afectati, se
produc tulburari psihice si de ritm cardiac.
 Au aparut regimurile pe baza de pulberi, care, in prima faza, produc o scadere
insemnata in greutate, deoarece organismul pierde multa apa, dar nu scade si grasimea.
Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70% din glucidele din cereale,
fructe, legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-
12% din proteine. O alimentațiesănătoasă implică
reducerea consumului de alimente bogate în colesterol
(slănină, unt,margarină de consistență crescută,
smântână gălbenuș de ou, carne-în specila carnea
roșie). S-a demonstrat că un aport crescut de crăsimi
crește riscul apariției bolilor de inimă, a
vezicii biliare,obezitate și chiar a unor tipuri de cancer
. Cel mai potrivit pentru organism este un consum moderat (<30% din totalul caloriilor) de
grăsimi mai sănătoase, uleiuri vegetale(nehidrogenate), floarea-soarelui, soia, măsline. Este
important să ne hrănim cu alimente cuconținut redus de zaharuri și dulciuri rafinate, iar
alimentația zilnică să fie bogată în cereale,fructe și legume.Proteinele au rolul lor în
metabolismul zilnic, dar nu trebuie să depășească 1/3 din totalul caloriilor zilnic consumate.
Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrișorul,
chimionul și ienupărul pe lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie
la procesul de digerare și eliminare a grăsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele,
portocalele,căpșunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit și lămâia au rol în distrugerea
proteinelor. O hrană sănătoasă este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanțe vitale,
alcaline, cu multesăruri minerale și oligoelemente. Alimentația corectă asigură creșterea și
dezvoltarea adecvată a adolescenților și îmbunătățește sănătatea și buna funcționare a
organismului.
În mod special, alimentația sănătoasă îi ajută pe
adolescenți să își îmbunătățească performanțele la
învățătură și în sport. În același timp, alimentația
necorespunzătoare poate duce la schimbarea greutății
corporale, precum și la apariția unor boli cronice.
O alimentaţie sănătoasă conţine o varietate echilibrată de
produse din principalele grupuri de alimente și o cantitate
suficientă de produse alimentare pentru a satisface
necesitățile adolescentului. 
 Un tânăr ar trebui să aibă un regim alimentar echilibrat care să includă alimente din
toate cele cinci grupuri. În plus, este necesar să alegeți alimentele care nu conțin multă sare și
să limitați produsele cu multe grăsimi sau glucide.
Adolescenții care sunt supuși zilnic unor activități fizice intense sau care practică un
sport de performanță au nevoie de o alimentație diferită de cea a altor tineri de aceeași vârstă.
De exemplu, sportivii au nevoie de o cantitate mai mare de lichide în timpul exercițiilor,
precum și de o cantitate mai mare de carbohidrați, aceștia fiind principala sursă de energie.
Pentru ca sănătatea să nu aibă de suferit, carbohidrații trebuie asimilați din cereale integrale și
din fructe, și nu din produse cu un conținut ridicat de zahăr rafinat.

BIBLIOGRAFIE
1. “Ghidul pentru alimentaţie sănătoasă „ (Societatea de Nutriţie din România),
2. https://www.ziarulderoman.ro/beneficiile-unei-alimentatii-sanatoase
3. https://www.romaniatv.net/piramida-alimentara-reguli-pentru-o-alimentatie-sanatoasa
4. http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/alimentatia-sanatoasa