Sunteți pe pagina 1din 23

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA


FACULTATEA „FINANŢE”
CATEDRA „FINANŢE ŞI ASIGURĂRI”

DAREA DE SEAMĂ PENTRU


PRACTICA DE LICENŢĂ

SERVICIUL VAMAL AL REPUBLICII MOLDOVA


,,BIROUL VAMAL MUNICIPAL CHIŞINĂU”

Coordonator: Zugrav Sabina


Asistent universitar

A efectuat : Rosca Gheorghe


Studentul anului – V
Grupa FA – 224
Chişinău - 2007
Conform ordinului de repartizare A.S.E.M., în baza Regulamentului cu privire la
practica de producţie, pe parcursul a 12 săptămîni (17.01.2007 – 9.04.2007) am efectuat
practica de producţie în cadrul Serviciului Vamal al RM şi anume la ,,Biroul Vamal
CHIŞINĂU”. Acest birou este constituit din următoarele secţii: secţia ,,Informatică şi
Statistică”, secţia ,,Tranzacţii Economice Externe”, secţia ,,Economie şi Control
financiar”, secţia ,,Juridică”. Am fost repartizat în toate secţiile sus numite înafară de
ultima, astfel am luat cunoştinţă mai mult sau mai puţin cu secţiile acestui birou vamal
şi cu funcţiile acestora.
Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale. Autoritatea centrală de
specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova
este Serviciul Vamal. Organele vamale sunt organe de drept care constituie un sistem
unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Statutul, funcţiile şi
competenţa Serviciului Vamal sunt determinate de Guvern.
Toate persoanele beneficiază de drepturi egale pentru a introduce şi a scoate din
Republica Moldova mărfuri precum şi mijloace de transport care sunt aprobate de
legislaţia în viguoare ce prevede introducerea şi scoaterea acestora în/din ţară, pentru
condiţii de securitate a statului, de protecţia mediului înconjurător, a obiectelor de artă,
de apărare a altor interese ale ţării.
Scoaterea sau returnarea mărfurilor şi mijloacelor de transport în Republica
Moldova se efectuerază din contul persoanei care trece mărfurile peste frontiera vamală
sau din contul transportatorului. Dacă mărfurile şi mijloacele de transport nu pot fi
scoase sau returnate imediat pe teritoriul vamal, ele sunt păstrate în depozite provizorii
cel mult 3 zile.
Trecerea mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează
în dependenţă de regimul vamal în care sunt plasate, conform proceduriistabilite de
Codul Vamal şi de alte acte normative.

Sunt stabilite următoarele regimuri vamale:

1. Import

2
2. Reimport
3. Tranzit
4. Depozit vamal
5. Magazinul duty free
6. Perfecţionare activă
7. Transformare sub supravegere vamală
8. Administrare temporară
9. Zona liberă
10.Depozit vamal liber
11.Perfecţiopnare pasivă
12.Exportul
13.Reexport
14.Nimicirea
15.Renunţare în folosul statului

Mărfurile şi mijloacele de transport sunt supuse vămuirii şi controlului vamal


conform Codului Vamal şi a altor acte normative. Respectiv trecerea mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală este permisă numai în locurile stabilite
de organele vamale şi în orele lui de program. Dispunerea de mărfuri şi mijloace de
transport care trec frontiera vamală şi utilizarea lor au loc în dependenţă de regimul
vamal ales. Deci, mărfurile şi mijloacele de transport puse în circulaţie pentru care au
fost stabilite facilităţi vamale pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost stabilite
facilităţile. Utilizarea acestor mărfuri şi mijloace de transport în alte scopur poate fi
permisă numai de organul vamal.
Mijloacele de transport care trec frontiera vamală trebuie să oprească în locuri
prevăzute de organul vamal. Durata staţionării mijlocului de transport este stabilită de
organul vamal în dependenţă de timpul necesar vămuirii, efectuării controlului vamal.
Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18
ani după nivelul de stidii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal.
La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de 6 luni pentru
instruire. Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea
Serviciului în organele vamale purtînd uniformă atribuită gratuit.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali:

a) sunt reprezentaţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului;


b) se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile intrnaţionale;
3
c) sunt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct;

Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe


care legislaţia nu le-a dat în sarcină organelor vamale.

Declaraţia vamală în detaliu este actul juridic prin care declarantul:

a)solicită un regim vamal pentru marfa prezentată;


b)se angajează să-şi îndeplinească obligaţiile ce îi revin prin regimul declarat;
c)furnizează informaţiile necesare pentru luarea măsurilor şi aplicarea dispoziţiilor
pentru realizarea obligaţiilor fiscale;

Este interzis inspectorilor vamali să participe la redactarea declaraţiilor vamale şi


respeciv rolul serviciilor vamale este de a controla declaraţia vamală. Declaraţiile
Vamale în detaliu cuprinde declaraţia primară şi declaraţia complementară. Declaraţia
complementară se întocmeşte atunci cînd declararea cuprinde mai multe articole
încadrate la poziţii tarifare diferite. Acceptarea Declaraţiei Vamale se produce prin
aplicarea ştampilei de înregistrare a acesteea şi cuprinde numărul de înregistrare şi data
înregistrării declaraţiei vamale.
La scoaterea mărfii, controlul fizic se efectuează în prezenţa inspectorului vamal,
care verifică marfa şi plombează transportul. Din momentul acesta marfa se află sub
supraveghere vamală pînă ce este scoasă de pe teritoriul Republicii Moldova. La
introducerea mărfii controlul fizic se efectuiază după sosirea mărfii la locul de destinaţie
pentru declarare. Agentul este dator pînă la acest moment să întocmească Declaraţia
Vamală şi să valideze acest document.
Conform art.47 Cod Vamal al RM, mijloace de transport, mărfuri şi obiecte ce aparţin
persoanelor fizice şi juridice, inclusiv organizaţiilor şi reprezentanţilor internaţionali şi
străine se declară vămii. Alte obiecte se declară Vămii în cazuri stabilite de Serviciul
Vamal al RM. Procesul de declarare are loc în locurile determinate în raza activităţii
organului vamal, unde se află expeditorul sau destinatorul mărfurilor, obiectelor.
Declararea se face în modul stabilit de organul vamal prin expunerea după o formă
determinată (scris sau oral) a datelor veridice despre mărfuri şi obiecte, despre scopul

4
trcerii lor peste frontiera vamală, precum şi alte date necesare controlului vamal şi
perfectării actelor vamale.
Mijloacele de transport cu pasageri se declară la intrare, nu mai tîrziu de 3 ore după
trecerea frontierei vamale; la ieşire nu mai tîrziu de 3 ore pînă la trecerea frontierei
vamale. Dacă persoanele fizice transportă mărfuri nu în scopuri comerciale, a bagajului
de mînă şi cel însoţit, declararea se face odată cu prezentarea mărfurilor.
Declarantul, adică persoana ce face declararea poate fi persoana ce transportă
mărfurile şi mijloacele de transport sau reprezentantul acestuia.
Preţul mărfii se determină de declarant conform metodelor de stabilire a acestuia,
stabilit de ,,Regulamentul despre modul de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor şi
bunurilor importate pe teritoriul Republicii Moldova” – aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr.99 de la 27.02.96. Mărfurile şi obiectele sunt lăsate să treacă peste
frontiera vamală, orice lucru de uz personal, cu excepţia celor a căror introducere sau
scoatere de pe teritoriul vamal şi al căror tranzit pe acest teritoriu sunt interuise, adica
cu autorizarea organelor vamale. Toate mărfurile, obiectele, mijloacele de transport care
trec hotarul (frontiera vamală) nemijlocit trebuie să fie descrise în declaraţia vamală
după un formular oficial existent. La bază stau anumite acte normative care
reglementează trecerea peste frontiera de stat (vamală) a persoanelor fizice, juridice,
persoanelor ce au anumite înlesniri conform statutului lor. Introducerea mărfurilor de
către persoanele fizice pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se efectuiază conform
regimurilor vamale cu condiţia achitării taxelor vamale, respectării cerinţelor politicii
economice (ex. licenţiere) şi a altor circumstanţe.
Un principiu deosebit de important este cel al legităţii – trecerea, declararea vamală,
achitarea taxelor vamale şi a altor acţiuni trbuie să fie înfăptuită numai conform
legislaţiei în viguoare a Republicii Moldova.
Conform codului vamal al Rpublicii Moldova, toate persoanele atît fizice, cît şi
juridice, în condiţii egale au dreptul la importul şi exportul mărfurilor, mijloacelor de
transport, avînd unele limitări prevăzute doar de legislaţia în viguoare (spre exemplu: în
prezent este permis importul băuturilor alcoolice – 1 litru, bere – 5 litre, ţigări – 200
pachete fără achitarea taxelor vamale). De asemenea e stabilită interzicerea importului
unor mărfuri ( spre ex.: nuci, fructe uscate, unele obiecte ale securităţii de stat, a ordinii
5
publice, operei de artă, istorice, obiecte de proprietăţi intelectuale, apărarea intereselor
consumatorilor).
În general putem menţiona că există o serie de cerinţe, care trebue să fie respectate
atît la intrarea, cît şi la ieşirea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Mai putem
menţiona un principiu – înfăptuirea declaraţiei vamale de către persoane special
autorizate pe bază de contract, avînd certificate de declarant vamal. Declaraţia vamală
este îndeplinită într-un document special oformat şi este întocmit în locuri special
amenajate pentru aceasta (pentru persoane juridice – declaraţia vamală în detaliu,
persoane fizice – declaraţia vamală simplă). Declaraţia vamală nu poate fi respinsă de
organul vamal, fiind un act juridic care stă la baza treceri frontierei vamale.

Respectiv Declaraţia Vamală se întocmeşte în 6 exemplare, din care:

• exemplarul nr.1 rămîne la unitatea vamală emitentă


• exemplarul nr.2 se transmite la Centrul Informaţional Specializat pentru
realizarea statisticii vamale
• exemplarul nr.3 rămîne la vama emitentă în secţia economică
• exemplarul nr.4 în cazul exportului şi tranzitului însoţeşte marfa pînă la punctul
de trecere a frontierei vamale în cazul importului rămîne la unitatea vamală emitentă
• exemplarul nr.5 pentru exportator/importator
• exemplarul nr.6 pentru declarant
Instituţiile vamale duc evidenţa strictă a declaraţiilor vamale asigurînd păstrarea
arhivelor exemplarelor nr.1 ale Declaraţiilor Vamale. Arhivele se formează în
termen de 10 zile a lunii următoare, şi ele trebuie să fie cusute, sigilate, să conţină
numărul de declaraţii înregistrate, repartizate pe fiecare puct vamal aparte.

Rubricile Declaraţiei Vamale sunt următoarele:

Rubrica 1 – TIP;
Rubrica 2 – Expeditor;
Rubrica 3 – Formulare;
Rubrica 4 – Liste de încărcare;
Rubrica 5 – Articole;

6
Rubrica 6 – Total colete;
Rubrica 7 – Numărul de referinţă;
Rubrica 8 – Destinatar;
Rubrica 9 – Responsabil financiar;
Rubrica 10 – Ţara primei destinaţii;
Rubrica 11 – Ţara tanzacţiei;
Rubrica 12 – Elemente pentru valoare;
Rubrica 13 - Bordereoul de transport;
Rubrica 14 – Declarant;
Rubrica 15 – Ţara de expediţie;
Rubrica 16 – Ţara de origine;
Rubrica 17 – Ţara de destinaţie;
Rubrica 18 – Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport la plecare;
Rubrica 19 – Contăinere;
Rubrica 20 – Condiţia de livrare;
Rubrica 21 – Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport la plecare;
Rubrica 22 – Moneda şi valoarea totală facturată;
Rubrica 23 - Curs de schimb;
Rubrica 24 - Natura tranzacţiei;
Rubrica 25 - Modul de transport la frontieră;
Rubrica 26 - Modul de transport interior;
Rubrica 27 - Locul încărcării;
Rubrica 28 - Informaţii financiare şi bancare;
Rubrica 29 - Vama de ieşire/intrare;
Rubrica 30 - Localizarea mărfurilor;
Rubrica 31 - Cotele şi descrierea mărfurilor;
Rubrica 32 - Articolul nr.;
Rubrica 33 - Codul mărfii;
Rubrica 34 - Codul ţării de origine;
Rubrica 35 - Greutatea brută;
Rubrica 36 - Preferinţe;
Rubrica 37 - Regim;
Rubrica 38 - Greutatea netă;
Rubrica 39 - Cota;
Rubrica 40 - Declaraţia sumară;
Rubrica 41 - Unităţi de măsură;
Rubrica 42 - Preţul articolului;
Rubrica 43 - Metoda de evaluare;
Rubrica 44 - Menţiuni speciale;
Rubrica 45 - Valoarea în vamă;
Rubrica 46 - Valoarea statistică;
Rubrica 47 - Calculul impozitării;
Rubrica 48 - Raport de plată;
Rubrica 49 - Identificarea antrepozitului;
Rubrica 50 - Responsabil;
Rubrica 51 - Vama de trecere prevăzută
7
Rubrica 52 - Garanţie;
Rubrica 53 – Vama de destinaţie;
Rubrica 54 - Locul şi data;

Una din secţii în care am fost mai mult timp, efectuînd practica de producţie a fost
secţia : ,,Economie şi Control financiar”. Funcţiile acestei secţii sunt de a determina
valoarea în vamă a mărfii declarate, determinarea ţării de origine a mărfii şi perfectarea
corectă a declaraţiei vamale şi a actelor anexate la declaraţia vamală.
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate
mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal. Modul de aplicare a sistemului de
determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de către guvern în baza
prevederilor Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal şi al acordurilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a
acestei autorităţi vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor
introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de
către guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care ţara
noastră este parte.
Drepturile şi obligaţiile declarantului. Valoarea în vamă a mărfii anunţată de
declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin
acte. În cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea ăn vamă a mărfii anunţate,
declarantul este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu
gajarea anumitor bunuri sau mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea
în scris a declarantului, este obligată în termen de o lună, să-i expună în scris motivele
neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la calcularea taxei
vamale.
Taxa vamală se calculează şi se percepe ăn baza valorii în vamă a mărfii, conform
legislaţiei. Taxa vamală încasată se varsă la bugetul de stat.

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin


următoarele metode:
- în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă;

8
- în baza valorii tranzacţiei cu marfa indicată;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
- în baza costului unitar al mărfii;
- în baza valorii calculate a mărfii;
Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi
netarifare orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi
scoaterii acestora de pe acest teritoriu. Modul de determinare a ţării de origine a mărfii
se stabileşte de către guvern în baza prevederilor legii RM cu privire la tariful vamal şi a
acordurilor internaţionale.
Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a
fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de legislaţie. Drept ţară
de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o uniune vamală de ţări, o parte
a ţării, în cazul cînd este necesar de ale evidenţia în scopul determinării originei mărfii.

Pe parcursul efectuări practicii de producţie am reuşit să analizez mai mult sau mai
puţin anumite lucruri ca cum ar fi:
a) am studiat legislaţia cu privire la activitatea vamală (Codul Vamal, precum şi într-o
măsură mai mică Codul fiscal, am făcut cunoştinţă şi cu legea bugetului pentru 2006
ş.a.)
b) am asistat la perfectarea declaraţiilor vamale şi verificarea actelor anexate la
declaraţie
c) am verificat veridicitatea anumitor certificate de origine
d) am studiat funcţiile secţiilor din cadrul Biroului Vamal.

Poltica vamală internaţională

Parte componentă a politicii fiscal-comerciale a unui stat, politica vamală este


realizată cu ajutorul reglementărilor adoptate de stat care viziază intrarea sau ieşirea
în/din ţară a mărfurilor şi care implică: controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat a
mărfurilor şi mijloacelor de transport, îndeplinirea formalităţilor vamale şi plata taxelor
vamale (sau impunerea vamală). Instrumentele principale cu ajutorul cărora se
9
realiziază politica vamală sunt, în primul rînd tarifele vamale care cuprind taxele vamale
care se percep asupra mărfurilor importate (sau exportate) şi în al doilea rîn legile
vamale, codurile vamale şi regulamentele vamale, situaţia prezentînduse diferit de la un
stat la altul în ce priveşte gama de instrumente de politică vamală folosite.
În cadrul politicii vamale, impunerea vamală a jucat şi continuă să joace rolul
principal, ea îndeplinind trei funcţii:
- de natură fiscală (taxele vamale fiind o sursă de venit destul de importantă la bugetul
statului);
- de natură protecţionistă (protejează economia naţională de concurenţă străină în
sensul că taxa vamală percepută la import ridică preţul mărfii importate reducîndui
forţa concurenţială);
- de negociere (în sensul că statele pot negocia într-un cadru bilateral sau multilateral
concesii vamale reciproce sau nereciproce – care pot stimula schimburile
comerciale);
Impunerea vamală s-a practicat şi în orănduirile precapitaliste, îndeplinind în special
o funcţie fiscală. În capitalism, pe lîngă funcţie fiscală, s-au accentuat funcţiile de
protejare, de negociere şi adesea chiar de discriminare în relaţiile comerciale
internaţionale.

Taxele vamale

Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de către stat asupra mărfurilor atunci
cînd acestea trec graniţele vamale ale ţării respective. Din această difiniţie rzultă că
taxele vamale sunt un instrument de politică comercială de natură fiscală constituind o
sursă de venit la bugetul statului.
Taxele vamale pot fi clasificate după următoarele criterii:
a)după scopul impunerii
b)după obiectul impunerii (sau după felul operaţiei de comerţ exterior, sau direcţia
circulaţiei mărfurilor în comerţul exterior)
c)după modul de percepere (sau de aşezare)
d)după modul de stabilire (sau fisare de către stat)

10
A) După scopul impunerii, taxele vamale se împart în două categorii: taxe vamale cu
caracter fiscal şi taxe vamale cu caracter protecţionist. Ele se deosebesc după nivelul
impunerii, cele cu caracter fiscal au în general un nivel redus, singurul scop pentru
care se percep fiind obţinerea de venituri la bugetul statului, cele cu caracter
protecţionist au în general un nivel mai ridicat, prin intermediul lor urmărindu-se în
primul rînd reducerea forţei concurenţiale a mărfurilor importate şi implicit
protejarea pieţei interne de concurenţa străină.

B) După obiectul impunerii, taxele vamale sunt de trei feluri: de import, de export şi de
tranzit. Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importate atunci cînd
acestea trec graniţele vamale ale ţării importatoare. Ele constituie un principal mijloc
de protejare a produselor naţionale faţă de concurenţa străină, contribuind direct la
ridicarea preţului mărfurilor importate şi fpcîndule din acest punct de vedere mai
puţin competitive.
Taxele vamale de export se percep de către stat asupra mărfurilor indigene atunci
cînd acestea sunt ixportate. Ele nu au o largă răspîndire pe plan internaţional,
comparativ cu cele de import, se percep la un nomenclator redus de produse şi pe
perioade limitate de timp. Prin intermediul lor, pe lîngă scopul fiscal, se pot urmări, în
general două obiective şi anume:
• fie ridicarea preţului la produsele respective pe piaţa internaţională (cu condiţia că
statul respectiv să fie un principal exportator şi furnizor pe piaţa internaţională la
produsele vizate);
• fie limitarea unor exporturi (de regulă, produse neprelucrate – materie primă
industrială sau agricolă) pentru a încuraja dezvoltarea anumitor ramuri industriale
pentru care ţările respective dispun de o bază corespunzătoare de materie primă;
O serie de ţări în curs de dezvoltare au recurs şi recurg destul de fregvent la impunerea
unor taxe vamale de export la unele materii prime (bumbac, lînă,piei,minereuri,etc.).
Taxele vamale de tranzit se percep de către stat asupra mărfurilor străine care
tranzitează teritoriul vamal al ţării respective. Ele nu au răspîndire prea largă pe plan
internaţional, şi de regulă atunci cînd se percep ele au un nivel scăzut întrucît statele
sunt interesate să încurajeze tranzitul pe teritoriul lor, aceasta fiind o impotantă sursă de

11
venituri (ca urmare a utilizării căilor şi mijloacelor de transport, aporturilor, a
depozitelor,etc.). Scopul perceperii taxelor vamale de tranzit este pur fiscal.
C)După modul de percepere a taxelor vamale, acestea sunt de trei feluri: ad-
valorem,specifice şi combinate.
D) După modul de stabilire sau fixare de către stat, taxele vamale se împart în 4
categorii: autonome (sau generale), convenţionale (sau contractuale), preferenţiale (sau
de favoare), de retorsiune (sau de răspuns), acestea din urmă îmbrăcînd două forme
(taxe anti-dumping şi taxe compesatorii).
Taxele vamale autonome (generale) sunt stabilite de către stat în mod independent şi
nu pe baza unor convenţii bi sau multe laterale încheiate cu alte state. De regulă aceste
taxe se percep asupra mărfurilor care provin din ţările cucare statul respectiv nu are
încheiate acorduri comerciale şi nu se aplică în relaţiile cu aceste state.
Taxele vamale convenţionale (contractuale) se stabilesc de către stat prin înţelegere cu
alte state, conform clauzelor stabilite prin acordurile stabilite bi sau multilateral. Ca
regulă generală, aceste taxe se percep asupra mărfurilor provenite din celelalte ţări care
îşi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate
Taxele vamale preferenţiale (de favoare) sunt taxe foarte reduse (uneori chiar zero)
care se aplică tuturor sau numai anumitor mărfuri importate din anumite ţări şi care nu
se extind asupra mărfurilor provenind din celelalte ţări. Ele reflectă un regim de favoare
ce se stabileşte între anumite ţări şi care nu se extinde asupra celorlalte state.
Aranjamentele preferenţiale au proliferat în perioada postbelică (ex. Grupările
economice integraţioniste, S.G.P., S.G.P.C., protocoale preferenţiale, convenţii
preferenţiale, etc.).
Taxele vamal de retorsiune (de răspuns) se aplică de către stat ca răspuns la politica
comercială neloială a altor state (politica de duping şi politica de subvenţionare a
exporturilor). Aceste taxe îmbracă două forme: taxe anti-duping şi taxe compesatorii şi
se percep ca taxe vamale suplimentare, peste taxele vamale în viguoare. Ele au un nivel
prestabilit în sensul că nu pot depăşi un anumit nivel, respectiv taxele anti-duping nu pot
depăşi marja de duping (adica diferenţa dintre preţul internaţional şi preţul dumping –
mai redus – cu care s-a încercat penetrarea pe o anumită piaţă), iar cele compensatorii
nu pot depăşi nivelul subvenţiei de export (sau al primei directe la export).
12
Tarifele vamale
Tariful vamal este un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse
impunerii vamale precum şi taxa vamală percepută asupra fiecărui produs sau grupă de
produse. Ca regulă generală, sunt cuprinse în acest catalog şi produsele scutite de
impunerea vamală la importul lor pe teritoriul vamal al ţării respective (sau la export).
Încercări de clasificare a mărfurilor în tarifele vamale s-au făcut şi în trecut, luîdu-se
ca bază criterii diferite: originea mărfurilor (animală, vegetală, minerală) şi gradul lor de
prlucrare (materie primă, semifabricate, produse finite) sau o combinaţie a acestor două
criterii. Cît priveşte tipurile de tarife vamale folosite pe plan internaţional, acestea sunt
de două feluri: simple şi compuse. Tarifele vamale simple sunt acelea care au o singură
coloană de taxe vamale pentru toate produsele supuse impuneri vamale, indiferent de
provenienţa lor (taxe convenţionale). Acestea sunt folosite, de regulă, de unele ţări în
curs de dezvoltare, deşi în practică şi unele dintre acestea folosesc mai multe tipuri de
taxe vamale (îndeosebi preferenţiale). Tarifele vamale compuse sunt acelea care au
două sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare aplicîndu-se mărfurilor provenind
din anumite ţări. Taxele vamale înscrise în aceste coloane pot fi: convenţionale,
autonome, preferenţiale (pe bază de reciprocitate sau pe bază de nereciprocitate). Acest
gen de tarife are cea mai largă răspîndire pe plan internaţional, fiind folosite nu numai
de ţările dezvoltate ci şi de ţări în curs de deuvoltare şi ţări în tranziţie la economiea de
piaţă.
Tarifele vamale implicînd impunerea vamală, sunt instrumente de plitică comercială
admise de către GATT, cu condiţia să nu fie prohibitive (în ce priveşte nivelul taxelor
vamale), cu ajutorul cărora se protejează piaţa internă de concurenţă străină, pe baza
cărora se pot negocia concesii tarifare sau se pot institui mărfuri de discriminare în
relaţiile comerciale cu anumite state.

Teritoriul vamal
Teritoriul vamal este acel teritoriu în interiorul căruia este în viguoare un anumit
regim vamal, o anumită legislaţie vamală. De regulă teritoriul vamal al unui stat
coincide cu teritoriul său naţional. Sunt însă şi cazuri fregvente, în perioada postbelică,

13
cînd teritoriul vamal al unui stat este mai mare sau mai mic decît teritoriul său naţional.
În aceste cazuri avem de-a face fie cu extinderea teritoriului vamal, fie cu restrîngerea
acestuia. Dacă două sau mai multe state convin să fondeze împreună o uniune vamală,
atunci teritoriul vamal însumează teritoriul statelor participante la această uniune. În
acest caz are loc extinderea teritoriului vamal (anexiune sau includere vamală). Ţările
care participă la formarea uniunii vamale desfiinţează barierele tarifare şi netarifare în
relaţiile comerciale reciproce (pentru toate bunurile sau numai pentru o parte din
acestea), iar în relaţiile cu terţii aplică o politică comercială comună şi în primul rînd, un
tarif vamal comun.
Uniunile vamale sunt principala formă de extindere a teritoriului vamal şi sunt de
două feluri:
a) perfecte (sau complete), cînd sunt vizate toate produsele care se schimbă reciproc şi
cu terţii
b) imperfecte (incomplete), cînd sunt vizate numai o parte din produsele care se
schimbă reciproc şi cu terţii
O formă secundară de extindere a teritoriului vamal o constituie şi zonele de liber
schimb. În cazul acestora, ţările participante la zonă elimină (dintr-o dată sau treptat)
barierele tarifare şi netarifare. În relaţiile comerciale reciproce pentru toate produsele
sau numai pentru o parte din acestea, iar în relaţiile cu terţii nu instituie o politică
comercială comună, fiecare ţară membră păstrîndu-şi independenţa în materie de
politică comercială. Deci aceste zone de liber schimb constitue o formă de extindere a
teritoriului vamal numai în ce priveşte schimburile comerciale reciproce nu şi cu
terţii.Ele sunt tot de două feluri:
- perfecte (complete)
- imperfecte (incomplete)
Primele vizează toate produsele care se schimbă reciproc, iar celelalte vizează numai
o parte din produsele care se schimbă reciproc. Crearea de uniuni vamale şi zone de
liber schimb este admisă de către Acordul General pentru Tarife şi Comerţ. Restrîngerea
teritoriului vamal (excludere sau exceptare vamală) este exceptarea de la regimul vamal
în viguoare a unei porţiuni dintr-un stat naţional (un port, o parte dintr-un port, sau altă
zonă comercială sau industrială). În aceste zone nu se percep taxe vamalr de import.
14
Prin exceptarea de la regimul vamal în viguoare a acestor zone, teritoriul vamal al unui
stat este mai mic decăt teritoriul statului naţional, iar graniţele vamale nu mai coincid cu
cele ale statului.
Aceste zone exceptate de la regimul vamal în viguoare al unui stat poartă denumirea
generică de zone libere. Pe plan internaţional ele îmbracă diferite denumiri cum sunt
spre exemplu: zone portuoare scutite de impozite, zone libere comerciale, zone libere
industriale de export, zone economice speciale, zone libere industiale de depozitare,
porturi libere sau porturi franco, etc.
Ca regulă generală mărfurile străine introduse temporar în aceste zone sunt scutite de
plata taxelor vamale pînă la precizarea ulterioară a destinaţiei lor, dar nu sunt scutite şi
de plata taxelor de antrepozitare. În interiorul acestor zone, mărfurile pot suferi anumite
prelucrări, transformări, recondiţionări, selectări, reambalări, măsuri,etc., în urma cărora
pot fi orientate spre piaţa internă (în teritoriu vamal) fiind, în acest caz, supuse
impunerii vamale, pot ieşi din teritoriul statului respectiv pe care îl pot tranzita spre alte
state, rămînînd scutite de plata taxelor vamale de import (sau şi tranzit), sau pot fi
introduse în procesul productiv în zona liberă unde au fost depozitate temporar. Şi în
acest caz ele rămîn scutite de plata taxelor vamale de import. De regulă, în aceste zone
libere pot fi create întrprinderi comerciale de import şi export, întreprinderi industriale
în vederea transformării produselor importate pentru a fi ulterior exportate, fără
perceperea taxelor vamale sau impunerea de alte restricţii, dar cu respectarea legilor în
viguoare în aceste state.
Zonele economice speciale, care au început să fie create în R.P.Chineză în ultimii
10-15 ani, păstrează caracteristica zonrlor libere (scutite de taxe vamale de import), dar
prezintă şi unele particularităţi, cum sunt:
dimensiunea acestora este mare şi foarte mare (mii de ha) în raport cu zonele libere
obişnuite care au dimensiune redusă (cîteva zeci de ha.); obiectivul urmărit prin
constituirea acestor zone este atragerea capitalului străin căruia i se acordă facilităţi
însemnate (scutiri de impozite pe venit, scoaterea din ţară a profitului în valută,etc.)
pentru a pune în valoare resursele naturale însemnate şi forţa de muncă imensă de care
dispun zonele respective.

15
Experienţa arată că aceste zone au ocupat o parte însemnată a teritoriului chinez,
atrăgînd importante investiţii de capital şi investiţii de alt gen astfel ridicînd nivelul de
dezvoltare economică a acestora. Cît priveşte antrepozitele vamale, acestea sunt
depozite în care pot fi depuse şi păstrate mărfuri importate (sau mărfuri străine în
tranzit) pe o perioadă determinată de timp, fără a se plăti taxele vamale de import, dar
cu plata legală a taxelor de antrepozitare. Antrepozitele vamale pot fi plasate în centrele
comerciale şi industriale mai importante sau în zone care facilitează tranzitul mărfurilor.
Ele sunt de două feluri: reale şi nominale.
În concluzie, se poate spune că prin crearea de zone libere, statele urmăresc o serie de
obiective, cum sunt: promovarea şi dezvoltarea regiunilor respective, punerea în valoare
a resurselor naturale interne şi a forţei de muncă disponibile, atragerea de capital străin,
încurajarea tranzitului pe teritoriul ţării respective, sporirea încasărilor la bugetul
statului,etc.

Politica vamală a Republicii Moldova

Politica comercială a unui stat constituie politica promovată de acesta în domeniul


relaţiilor economice externe şi are ca obiectiv fie lărgirea şi liberalizarea, fie
restrîngerea şi limitarea schimburilor economice cu restul lumii. Principalele forme de
politică economică în această sferă sunt liberul schimb şi protecţionismul.
În timp, după ruperea relaţiilor comerciale şi financiare cu ţările fostei URSS, la
sfîrşitul anului 1993 au fost semnate acorduri de comerţ liber cu ţările C.S.I. oficial, în
comerţul cu aceste ţări nu există bariere vamale. Totuşi în cadrul acestor acorduri,
fiecare ţară menţine anumite tarife. Deoarece ţările C.S.I. ar fi principalii parteneri ai
Moldovei, îndeplinirea acestor acorduri este de o importanţă crucială. Problema
tranzitului prin Ucraina a subminat serios exportul de vinuri în Rusia în prima jumătate
a anului 1997.
În principiu, comerţul exterior este efectuat relativ liber. Barierele netarifare, cum ar fi
controlul medical, nu reprezintă o piedică majoră în desfăşurarea comerţului exterior al
Republicii Moldova. Există, însă dificultăţi, în ce priveşte aplicarea TVA în diferite ţări.
Federaţia Rusă aplică TVA şi accizele după principiul ţării de origine, adică exporturile
de energie către Moldova se impozitează. În trecut la unele mărfuri exportate din
16
Moldova se aplicau taxe la consumator, de exemplu TVA la vînzarea merelor. Taxa
vamală de import nu se percepe pentu mărfurile şi obiectele produse şi importate din
România şi din ţările membre ale C.S.I., care au ratificat Acordul privind crearea Zonei
de Comerţ liber sau cu care Republica Moldova a încheiat acorduri interstatale
bilaterale privind comerţul liber.
Toate mărfurile, indiferent de ţara de origine, se supun, la import, unei taxe speciale în
proporţie de 5% din costul lor vamal. Această taxă se aplică la toate mărfurile şi
obiectele la care este stabilită cota zero. Taxa specială nu se aplică la: cărbune, păcură,
gaz de sondă, şi alte hidrocarburi gazoase, energie electrică, mărfurile importate din
contul creditelor şi granturilor acordate Guvernului Republicii Moldovsa sau acordate
cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare
internaţionale (inclusiv din cota-parte a guvernului Republicii Moldova), destinate
realizării proectelor respective, conform listei aprobate de Guvern, utilajul şi alte bunuri
materiale importate pentru activitatea de producţie de către Compania de Exportare a
Resurselor Naturale ,, Redeco” L.T.D. din SUA, conform condiţiilor acordului de
concesiune privind prospecţiunea şi exploatarea resurselor de petrol şi gaze.
Codul vamal al RM adoptat la 9.03.1993 prin legea nr.1321-XII în vigoare de la
21.10.1993 cu modificări în 12.04.1994, şi altele încă ceva mai tîrziu, în care sunt
stabilite principiile de organizare şi desfăşurare a activităţii organelor vamale din RM,
este orientat spre asigurarea respectării de către organele vamale şi organele de
autoadministrare locală, persoane fizice şi juridice, a drepturilor şi obligaţiilor în
domeniul activităţii vamale. Politica vamală a RM este parte integrală a politicii externe
şi interne a statului. Trecerea bunurilor peste frontiera vamală a republicii, aplicarea
taxei vamale, perfectarea actelor vamale şi supravegherea vamală, precum şi alte
modalităţi de realizare a politicii vamale, constituie activitatea vamală. Activitatea
vamală este supusă în seama organelor vamale. Organele vamale sunt organe de drept şi
constituie un sistem de stat unic, care include Serviciul Vamal, Birourile Vamale,
posturile vamale, după cum deja sa mai şi spus.

Comerţul exterior

17
În scopul perfecţionării mecanismului de reglementare a comerţului exterior,
liberalizării în continuare a exportului de mărfuri, evidenţei importului şi exportului de
materii prime, inclusiv în baza contractelor de prelucrare (executarea lucrărilor, prestare
a serviciilor) în lohn (cooperare de producţie) cu partenerii străini, s-a stabilit că
începînd cu 1 septembrie 1997, exportul, importul, precum şi reexportul de mărfuri
(lucrări, servicii) se va efectua liber, prin declararea acestora în vamă, cu excepţia
mărfurilor indicate în anexa nr.1, al căror import-export şi reexport necesită deţinerea
unei licenţe respective, eliberate de către organele specificate în aceeaşi anexă. Organele
abilitate vor elibera licenţele şi vor înregistra contractele în modul stabilit prin
Regulamentul cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru exportul şi importul
mărfurilor şi Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi supraveghere a
exporturilor-importurilor de materie primă în baza contractelor de prelucrare în lohn,
conform anexelor nr.2 şi nr.3. Exportul-Importul provizoriu de materii prime pentru
producerea mărfurilor supuse accizelor, livrate în baza contractelor de prelucrare în
lohn, se va efectua conform regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi
supraveghere a exporturilor-importurilor de materii prime în baza contractelor de
prelucrare în lohn. Agenţii economici care efectuează operaţiuni de import-export în
baza contractelor de cumpărare – vînzare, sînt obligaţi să completeze declaraţia de
repatriere a valutei sau fişa de plată conform tipizatelor stabilite de Banca Naţională a
Moldovei atît pentru exportul mărfurilor, cît şi pentru transferul mijloacelor valutare în
vederea importului mărfurilor, cu excepţia livrărilor de mărfuri, destinate consumului
final în zonele antreprenoriatului liber.

Anexa nr.1
Nomenclatorul mărfurilor, exportul, importul, şi reexportul cărora se efectuiază pe baze
de licenţe; Eliberate de către:
Comisia specială a Guvernului Republicii Moldova: armamente, muniţii, tehnică
militară şi articole speciale de completare pentru producerea acestora, lucrări şi servicii
în domeniul colaborării tehnico-militare; substanţe explozive; materiale nucleare,
tehnologii, utilaj şi instalaţii pentru fabricarea acestora;

18
Ministerul Sănătăţii: produse farmaceutice, tehnică optică şi instrumente medicale,
părţi şi accesorii ale acestora, reactive chimice, teste de diagnostic, dezinfectanţi,
stupefiante şi substanţe psihotrope, materiale pentru obţinerea acestora.
Ministerul Agriculturii: otrăvuri, produse chimice şi biologice de protecţie şi stimulare
a creşterii plantelor, instrumente şi aparate pentru medicina veterinară.
Ministerul Finanţelor: metale presioase şi obiecte din acestea, aliaje, semifabricate,
resturi şi deşeuri ce conţin metale preţioase (cu excepţia produselor electronice, ce
conţin metale preţioase), benzină, motorină.
Ministerul Economiei: produse textile (pentru exportul în ţările Comunităţii
Europene).

Anexa nr.2
Modul de eliberare a licenţelor pentru exportul şi importul mărfurilor
Licenţa de export- import reprezintă o autorizaţie, eliberată de către stat unui agent
economic pentru efectuarea tranzacţiilor economice de comerţ exterior pe o anumită
perioadă de timp şi în limitele indicate în licenţe. Licenţele sînt eliberate agenţilor
economici înregistraţi pe teritoriul Republicii Moldova şi nu sunt transmisibile. În
Republica Moldova se eliberează următoarele tipuri de licenţe: licenţă generală, prin
care se permite efectuarea de către titularul ei a operaţiunilor de export-import cu o ţară
în volum stabilit: licenţă ordinară, ce constituie o autorizaţie nominală, eliberată unui
agent economic pentru efectuarea unei anumite tranzacţii economice externe. Licenţele
se eliberează în decurs de 5 zile de la data prezentării tuturor documentelor necesare.
Licenţele de export şi certificatele de origine pentru produsele textile (exportate în
ţările Comunităţii Europene), perfectate în conformitate cu prevederele Acordului
privind comerţul cu produse textile, semnat între Guvernul Republicii Moldova şi
Consiliul Comunităţii Europene la Bruxeiies, la 31 ianuarie 1997. Informaţiile privind
modificarea condiţiilor de eliberare a licenţelor, inclusiv listele întreprinderilor şi
persoanelor, ale căror tranzacţii comerciale au fost temporar suspendate, se prezintă în
mod operativ Departamentului Vamal.

Anexa nr.3

19
Modul de evidenţă şi supraveghere a exporturilor-importurilor de materii prime în baza
contractelor de prelucrare în lohn stabileşte mecanismul de exportare – importare a
materiilor prime pentru producerea mărfurilor supuse accizelor în baza contractelor de
prelucrare în lohn, precum şi modul de importare şi tranzitare pe teritoriul Republicii
Moldova a produselor fabricate din materii prime indigene.
Contractele de prelucrare în lohn se înregistrează la organele Serviciului Vamal, fiind
luate sub un control riguros respectarea regimului stabilit de export-import. Organele
Serviciului Vamal sunt în drept să ceară de la agenţii ecopnomici solicitanţi informaţii
suplimentare privind contractele în cauză. Agenţii economici poartă răspundere pentru
autenticitatea informaţiei prezentate. Iar organele vamale ale Serviciului Vamal sunt
obligate să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate.
Contractele se vor înscrie într-un registru special de către persoane abilitate ale
departamentului sus numit, care le vizează aplicîndule ştampila respectivă.Înregustrarea
contractelor se efectuează în termen de 5 zile din data primirii documentelor.
Înregistrare contractului poate fi refuzată în cazul: prezentării incomplete a
documentelor, necorespunderii clauzelor contractuale cu prevederile legislaţiei în
viguoare , nerepatrierii valutei şi mărfurilor în termenile stabilite. După înscrierea în
registrul respectiv, persoanele cu funcţie de răspundere ale organului vamal verifică
respectarea termenilor de returnare a producţiei finite, care nu va depăşi două luni de la
data încheerii ciclului tehnologic. În cazul nerespectării de către agenţii economici a
termenilor stabilite de returnare a producţiei finite, organele controlului vamal vor
aplica sancţiuni corespunzătoare conform prevederilor legislaţiei în viguoare a Codului
Vamal. În cazul tranzitării prin teritoriul Republicii Moldova a producţiei fabricate în
alte ţări , pe ambalajul sau eticheta cărora se specifică originea ei moldovenească,
organele vamale sunt obligate să verifice dacă aceasta este însoţită de acte care să
confirme corectitudinea determinării originii mărfii, conform normelor internaţionale.
Organele vamale nu vor permite tranzitul producţiei ambalajul căreia indică originea
moldovenească, pînă la prezentarea actelor confirmătoare – certificatele de origine,
eliberate de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. În caz contrar
organele vamale sunt în drept de a lua măsurile corespunzătoare şi de a le aplica
conform legislaţiei vamale în viguoare.
20
Astfel făcînd o geneză la cele evidenţiate pînă acum putem spune că este prezentă o
legislaţie în viguoare care continuă să se dezvolte permaent, suportînd modificări
esenţiale pentru perfecţionarea sistemului vamal. Legea Republicii Moldova cu privire
la tariful vamal stabileşte modul de formare şi de aplicare a tarifului vamal la mărfurile
introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, regulile de supunere a acestora, taxelor
vamale, precum şi metodelor de determinare a valorii în vamă şi a ţării de origine a
mărfurilor. Scopul aplicării tarifului vamal: - optimizarea structurii importului de
mărfuri; - echilibrarea importului şi exportului de mărfuri, protecţia producătorilor de
mărfuri autohtoni; - crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei
Republicii Moldova în economia mondială.
Conform art.47 Cod Vamal al RM, mijloacele de transport, mărfurile şi obiectele ce
aparţin persoanelor fizice şi juridice, inclusiv organizaţiilor şi reprezentanţilor
internaţionale şi străine se declară vămii. Alte obiecte se declară vămii în cazurile
stabilite de Serviciul Vamal al RM. Procesul de declarare are loc în locurile determinate
în raza activităţii organului vamal, unde se află expeditorul sau destinatarul mărfurilor,
obiectelor. Declararea se face în modul stabilit de organul vamal (Serviciul Vamal) prin
expunerea după o formă determinată (scris sau oral) a datelor veridice despre mărfuri şi
obiecte, despre scopul trecerii lor peste frontiera vamală, precum şi alte date necesare
controlului vamal şi perfectării actelor vamale.
Preţul mărfii se determină de declarant conform metodelor de stabilire a acestuia,
stabilit de ,,Regulamentul despre modul de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor şi
bunurilor importate pe teritoriul RM” – aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.99 de la
27.02.1996.
Conform Codului Vamal al RM, toate persoanele atît fizice cît şi juridice, în condiţii
egale au dreptul la importul şi exportul mărfurilor, mijloacelor de transport, avînd unele
limitări prevăzute de legislaţia în viguoare. În general, putem menţiona că exsistă o serie
de cerinţe, care trbuie să fie respectate atît la intrare, cît şi la ieşirea de pe teritoriul
vamal al RM.
Taxele vamale se plătesc atît în monedă naţională, cît şi în valută străină, pe care
băncile din RM le cumpără şi lucrează respectiv cu astfel de valute. Se cunosc mai
21
multe tipuri de taxe vamale pe care le-am enumerat mai mult sau mai puţin pe acestea
ceva mai sus. Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acestora se stabilesc de către
parlament. Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi
nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de acordurile
internaţionale.
Sistemul de deferminare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate
mărfurile introduse su scoase de pe teritoriul vamal. Modul de aplicare a sistemului de
determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de către guvern în baza
prevederilor Legii Republicii Moldova cu privire la tariful vamal şi al acordurilor
internaţionale. La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în
vamă a acesteia autorităţii vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a
mărfurilor introduse sau/şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se
stabilesc de către guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale.
Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi
netarifare orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi
scoaterii acestora de pe acest teritoriu. Modul de determinare a ţării de origine a mărfii
se stabileşte de guvern în baza prevederilor legii RM cu privire la tariful vamal. Drept
ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost
supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de lege. Pentru confirmarea
originii mărfii, autoritatea vamală este în drept să-i solicite declarantului certificatul de
origine a mărfii. Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea
acesteea din ţara respectivă şi să conţină:
1. declaraţia exportatorului;
2. adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat
certificatul care confirmă autenticitatea datelor din certifica.
Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte
documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere
a certificatului se prezintă dublicatul auttentificat oficial al acestuia. În cazul în care se
pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau a datelor ce se conţin
în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au eliberat
22
certificatul sau organizaţiilor specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii
pentru a obţine date suplimentare sau precizări.
Conform regulamentului stabilit de către organele vamale, şi conform legislaţiei în
viguoare, sunt stabilite şi un şir de facilităţi penru diferite categorii de agenţi economici,
acesta însă fiind considerate ca nişte cazuri aparte.

În cele expuse în acestă lucrare am încercat de a scoate în evidenţă unele


noţiuni,lucrări şi idei care au fost acumulate de mine pe parcursul a 12 săptămîni,
perioadă ce a avut loc practica de producţie. Raportul privind practica de producţie
incluzînd atît conţinut practic cît şi teoretic. Pe parcursul practicii de producţie am reuşit
într-o măsură oarecare de a face cunoştinţă cu domeniul de activitate a organelor
vamale, luîn un înalt nivel de cunoştinţe atît din domeniul vamal cît şi din cel fiscal,
care sper că vor fi de bun augur şi pe viitor.

* * *

23

S-ar putea să vă placă și