Strategiile politicii

monetare ale Băncii

Naţionale a Moldovei
Elaborat de : Grupa FCA 101m
Roşca Constantin,
Dabija Olesea,
Samson Vitalie
Oleinic Igor
Obiective de studiu:
Obiectivele politicii monetare a BNM;

Strategiile politicii monetare a BNM;

Instrumentele politicii monetare a BNM;

Analiza indicatorilor macroeconomici

la nivel naţional;

Analiza indicatorilor macroeconomici

la nivel international;

Perspective macroeconomicela nivel naţional prin

prisma politicii monetare a BNM.
Strategie de politică monetară

caracter pe stabileşte direcţiile

prioritare de activitate
termen mediu
ale BNM

orientate spre atingerea

obiectivului fundamental
„asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor”
 Pentru asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor:
BNM stabileşte obiectivul inflaţiei (măsurată prin indicele preţurilor de
consum(IPC) publicat lunar de Biroul Naţional de Statistică (BNS) ) la
nivel de 5.0 la sută pentru anul 2010 cu o posibilă deviere de ± 1.0
puncte procentuale.

În perioada 2011 – 2012 BNM va asigura încadrarea inflaţiei în

intervalul mijlociu de o singură cifră cu stabilirea anuală a obiectivului
cantitativ.
 Obiectivul politicii monetare şi anume
stabilitatea monedei naţionale până în
anul 2006 presupunea caracter dual:

Rata inflaţiei măsurată prin Rata de schimb în raport cu

indicele preţului de consum -
realizarea şi menţinerea
stabilităţii interne a monedei
naţionale
principalele valutele străine -
realizarea şi menţinerea,
suplimentar şi în paralel, a
stabilităţii externe a monedei
naţionale
Prin aprobarea Legii nr.191-XVI din 30 iunie 2006 cu
privire la modificarea Legii nr. 548- XIII din 21 iulie
1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei,
obiectivul principal al BNM a fost modificat

„realizarea şi „asigurarea şi
menţinerea menţinerea
stabilităţii monedei stabilităţii
naţionale” preţurilor”
 Strategia de politică monetară
Pe parcursul anilor 1994–2008 realizarea obiectivului
politicii monetare s-a efectuat prin intermediul
regimului ţintirii agregatelor monetare.

Implementarea şi promovarea de către BNM a regimului ţintirii

agregatelor monetare a condus la:

diminuarea inflaţiei
stabilizarea macroeconomică
reducerea incertitudinii şi riscurilor în procesul de adoptare a deciziilor
în domeniul investiţiilor
 a consolidat încrederea populaţiei faţă de sistemul financiar al statului
a contribuit la o realizare mai eficientă a reformelor sociale.
Regimul de ţintire a agregatelor monetare
în condiţiile actuale, nu permite atingerea pe deplin a obiectivului
fundamental din următoarele considerente:

• legătura dintre evoluţia agregatelor monetare şi rata inflaţiei în cazul

Republicii Moldova este mai puţin previzibilă, dinamica corelaţiei acestora
diminuându-se din an în an;

• instrumentele de politică monetară existente nu pe deplin asigură gestiunea

eficientă a ofertei de bani (fapt ce decurge din instabilitatea multiplicatorului
monetar şi modificarea cererii structurale de monedă) care să garanteze
stabilitatea preţurilor;

• necesitatea calibrării politicii monetare în funcţie de evoluţia ratei inflaţiei, şi

nu în funcţie de o ţintă intermediară;

• riscurile asociate utilizării cursului de schimb ca ancoră nominală în contextul

unei economii deschise şi liberalizării în continuare a contului de capital.
 Banca Naţională a Moldovei a renunţat în anul
2009 la regimul ţintirii agregatelor monetare.

Regimul adecvat de politică monetară care permite asigurarea

obiectivului fundamental este regimul axat pe atingerea obiectivelor
specifice privind inflaţia, ţinând cont de un număr de variabile
relevante:

Agregatele monetare Influenţează indirect

Ratele dobânzilor politica monetară pe
Cursul de schimb termen scurt
S-a stabilit obiectivul ratei inflaţiei la nivel de 9.0 la sută către finele anului
cu o deviere posibilă de ± 1.0 puncte procentuale.
În perioada 2011-2012 Banca Naţională a Moldovei va continua să se axeze
pe stabilirea şi realizarea asigurării obiectivului privind inflaţia.
 Regimul ţintirii directe a inflaţiei

are mai multe avantaje faţă de celelalte regimuri ale politicii

monetare, dat fiind faptul că acesta permite:
• asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor la costuri moderate;
• o ancorare mai eficientă a anticipărilor inflaţioniste;
• o responsabilitate sporită a Băncii Naţionale a Moldovei faţă de
îndeplinirea obiectivului
fundamental;
• un grad mai înalt de comunicare şi transparenţă a măsurilor de
politică monetară.
! Este un regim mai flexibil şi operaţional chiar în cazul instabilităţii
relaţiei între agregatele monetare şi inflaţie.
 COCLUZII:

Din această diagramă putem observa că presiunea inflaţionistă în 2010

este generată, în principal, de factori nemonetari aflaţi în afara
controlului BNM.

Acest lucru explică de ce, chiar dacă se ştie că rata inflaţiei pentru 12
luni până în luna mai 2010 este de 7,9% (mult peste obiectivul de 5%
+ / - 1 p.p.), BNM nu înăspreşte politica monetară.

Conform prognozelor BNM, nivelul inflaţiei va reveni la ţinta inflaţiei

în anul 2011 şi din acest considerent nu este necesară acum înăsprirea
politicii.
 Indicele inflaţiei de bază

Ritmul anual al inflaţiei de bază a continuat evoluţia descendentă

începută în trimestrul II 2010, astfel încât acesta s-a diminuat de la 5.1
la sută în luna iulie până la 4.8 la sută în luna septembrie 2010.

Ritmul anual al IPC înregistrează o evoluţie mai “sensibilă” în

comparaţie cu inflaţia de bază.
Banca Naţională a Moldovei consideră că o inflaţie
joasă şi relativ stabilă va:

• menţine ratele nominale ale dobânzii la un nivel redus, care vor

stimula investiţiile pe termen lung şi vor permite păstrarea
competitivităţii agenţilor economici pe plan intern şi extern;
• descuraja activităţile speculative şi va consolida stabilitatea
financiară;
• sprijini creşterea economică de durată, crea locuri de muncă şi va
duce la creşterea productivităţii, ce va îmbunătăţi calitatea vieţii
populaţiei;
• proteja veniturile fixe ale păturilor social-vulnerabile, care sunt în
mod special afectate de rata înaltă a inflaţiei prin erodarea
veniturilor din investiţii sau plăţi sociale (pensii, indemnizaţii, etc.).
 Obiectivele secundare a BNM

Pe lângă, asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, fiind

obiectivul fundamental al politicii monetare, BNM are şi alte
obiective macroeconomice secundare

Asigurarea creşterii economice Ocuparea forţei de muncă

 COCLUZII:
Pe parcursul şi după criza financiară din Rusia din 1998, RM a înregistrat o creştere
negativă a PIB-ului de -6.5% şi, respectiv, -3,4%. O redresare rapidă a fost
înregistrată în 2000 şi 2001, urmată de o creştere relativ stabilă a PIB-ului, până la
apariţia noii crize.
Această diagramă arată clar că principalii factori de creştere au fost: creşterea
constantă a Investiţiilor Străine Directe (ISD), precum şi creştere impresionantă a
remiterilor. Când aceste surse s-au epuizat, ne-am confruntat cu realitatea şi, astfel,
am avut o aşa-numită “aterizare dură", o scădere de 6,5% a PIB-ului în 2009. Acest
lucru arată, de asemenea, că modelul de creştere economică existent nu este durabil
şi că RM ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a trece în termen rezonabil la
o creştere bazată pe export.
În trimestrul I 2010, RM a înregistrat o creştere de 4,7% comparativ cu trimestrul I
2009. S-a înregistrat o creştere a producţiei industriale, a celei agricole şi în servicii.
Cu toate acestea, contribuţia principală a acestei creşteri a avut-o rezultatul
deosebit de bun al colectărilor impozitelor.
După cum a relatat domnul viceprim-ministru Valeriu Lazăr, investiţiile în activele
fixe în trimestrul I 2010 au înregistrat o descreştere de 22%. Acest lucru
demonstrează necesitatea de a analiza cu prudenţă rezultatele înregistrate în
trimestrul I 2010 şi a concentrării asupra măsurilor necesare pentru a atrage
investiţiile străine şi autohtone.
 COCLUZII:
Sub aspect istoric RM a avut un buget echilibrat. În 2009 RM a
înregistrat un deficit bugetar semnificativ de -6.8% în urma
următorilor factori: scăderea remiterilor şi ISD, scăderea consumului,
scăderea importurilor şi, în final, scăderea impozitelor colectate,

Măsura de consolidare fiscală întreprinsă de guvern la sfârşitul anului

2009 şi 2010 şi sprijinul din partea partenerilor noştri străini, inclusiv
FMI, au fost singurele modalităţi de a stabiliza într-o perioadă extrem
de scurtă a deficitului bugetar şi pentru a sprijini cheltuielile bugetare,
în special, plata pensiilor şi remunerarea angajaţilor instituţiilor
publice.

Se pare că 2010 va fi un an fiscal bun. Guvernul a aprobat deja o

creştere a veniturilor bugetare şi o creştere mai mică a cheltuielilor
bugetare (concentrată, în principal, asupra domeniului social).
Excedentul suplimentar al veniturilor asupra cheltuielilor va fi folosit
pentru a reduce şi mai mult deficitul bugetar.
 

COCLUZII:
Datoria externa este astăzi un subiect fierbinte în lume şi în, special, în
Europa.

Din această diagramă este evident că datoria externă totală actuală a

RM este mai mică decât cifrele înregistrate după criza anterioară din
1998.

Datoria publică şi a autorităţilor monetare arată mai mult decât

satisfăcătoare, chiar dacă a înregistrat o creştere de 7 puncte
procentuale în 2009.

Ţările care se confruntă acum cu probleme derivate din datoria

externă (şi implicit presiuni bugetare pentru deservirea acestei datorii)
au o datorie publică externă mult mai mare de 100% din PIB.
 CONCLUZIE
La 30 septembrie 2010, structura datoriei de stat a Republicii Moldova
a fost reprezentată în proporţie de 29.2 la sută de datoria de stat
internă şi 70.8 la sută de datoria de stat externă.

Datoria de stat internă s-a majorat comparativ cu situaţia de la

începutul anului cu 310.7 mil. lei şi a constituit 5415.6 mil. lei.

Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării

emisiunii VMS prin licitaţie şi răscumpărării VMS plasate prin
subscriere.

Soldul datoriei de stat externe a constituit 13147.1 mil. lei,

echivalentul a 1094.1 mil. dolari SUA, majorându-se cu circa 320.5 mil.
dolari SUA în comparaţie cu soldul de la 01 ianuarie 2010.
 Evoluţia comerţului extern
(% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent)
 CONCLUZIE
O dată cu redresarea cererii din partea principalilor parteneri externi
ai Republicii Moldova, exporturile de produse autohtone în trimestrul
III, 2010 au înregistrat creşteri substanţiale, în luna august
înregistrându-se cea mai mare creştere pe parcursul ultimilor doi ani
(cu 25.3 la sută mai mult faţă de august 2009), fapt ce consolidează
tendinţa de recuperare a cererii externe. De la începutul anului până
în luna august 2010, exporturile au crescut cu 9.2 la sută faţă de
ianuarie-august 2009.
Totodată, în trimestrul III, 2010 s-a consemnat creşteri ale
importurilor, menţinându-se trendul ascendent, început încă de la
mijlocul anului 2009. Astfel în luna august 2010, importurile au crescut
cu 28.9 la sută faţă de aceeaşi lună a anului precedent, înregistrând cel
mai înalt nivel din ultimii 2 ani, ceea ce denotă recuperarea economiei
naţionale. De la începutul anului până în luna august, importurile au
crescut cu 14.8 la sută faţă ianuarie-august 2009.
 Instrumentele Politicii Monetare
Realizarea obiectivului fundamental va fi efectuată prin utilizarea
instrumentului principal de politică monetară:

operaţiunile de piaţă deschisă,

deschisă precum şi de instrumentele auxiliare:

facilităţile permanente,
norma rezervelor obligatorii,
intervenţiile pe piaţa valutară.

! Aceste instrumente au un impact direct asupra nivelului ratelor

dobânzilor nominale pe termen scurt pe piaţa monetară.
* Nivelul ratei de bază va fi stabilit de către Consiliul de administraţie al BNM în conformitate
cu art. 26 al Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei
 Instrumentele Politicii Monetare
Pe parcursul trimestrului III, 2010 Banca Naţională a Moldovei a
păstrat conduita prudentă a politicii monetare prin menţinerea ratelor
de politică monetară la acelaşi nivel şi a gestionat ferm surplusul de
lichiditate din sistemul bancar prin operaţiuni de sterilizare.

Nivelul ratelor de dobândă la instrumentele sale de reglementare

monetară, menţinându-le a şasea lună consecutiv la acelaşi
nivel (7.0 la sută - rata de bază, 4.0 şi 10.0 la sută - ratele dobânzilor
ataşate facilităţii de depozit şi, respectiv, de credit overnight).
 COCLUZII:
În situaţia menţinerii ratei de bază la acelaşi nivel, randamentele
valorilor mobiliare de stat (VMS) de 91 zile au consemnat valori în jur
de 7.0 la sută anual al doilea trimestru la rând.

În acelaşi timp, evoluţia ratei medii a dobânzii pe piaţa creditelor/

depozitelor interbancare a fost neuniformă, datorită numărului
mic de tranzacţii (în lunile iulie şi septembrie a fost înregistrată câte o
tranzacţie) şi a scadenţelor ce diferă de la o lună la alta: rata medie a
dobânzii a coborât în luna iulie până la 4.50 la sută anual, iar în luna
august – până la 3.92 la sută anual (sub limita de jos a coridorului
ratelor) şi a urcat în luna septembrie până la 5.0 la sută anual.

De menţionat, că în toate trei luni ale trimestrului, ratele dobânzilor

interbancare s-au plasat în partea inferioară a coridorului ratelor
dobânzilor, sub nivelul ratei de bază a BNM
 OPERAŢIUNI PE PIAŢA DESCHISĂ -
instrument principal al PM
 Vânzări de Certificate ale BNM (CBN)

 Operaţiuni REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat (VMS)

Rata medie a dobânzii la CBN
emise de BNM în trimestrul III,
2010 a constituit 7.0 la sută anual.

Licitaţii săptămânale pentru

operaţiuni de vărsare a
lichidităţilor pe termen de 7 zile –
REPO de cumpărare a VMS la rata
fixă (rata de bază a BNM), pe
parcursul trimestrului III
2010, ! cereri din partea
băncilor n-au fost înregistrate.
 Instrumentele auxiliare a PM
Facilităţile permanente
În trimestrul III, 2010 soldul mediu zilnic al depozitelor overnight a constituit 295.7
mil. lei, în scădere cu 113.1 mil. lei, sau cu 27.7 la sută faţă de trimestrul precedent.
A permis băncilor gestionarea eficientă a lichidităţilor proprii şi a oferit BNM un plus
de flexibilitate în realizarea PM.

Rezervele obligatorii menţinute de bănci

MDL - 1223.5 mil., în creştere cu 47.5 mil.(4.0%)
dolari SUA - 43.7 mil, în creştere cu 1.6. USD (3.8 %)
Euro - 51.5 mil., în creştere cu 2.8 mil. (5.8 %)
! la 30.09.2010 faţă de 30.06.2010
Intervenţiile pe piaţa valutară internă
BNM a continuat să promoveze în trimestrul III, 2010 o politică valutară flexibilă şi să
monitorizeze evoluţiile pe piaţa valutară internă.
Pe parcursul trim III 2010 BNM a intervenit pe piaţa valutară internă în calitate de
cumpărător de valută străină, în scopul atenuării fluctuaţiilor excesive ale cursului de
schimb al monedei naţionale. Volumul net al cumpărărilor BNM efectuate pe piaţa
valutară internă a constituit echivalentul a 35.04 mil. dolari SUA.
Îndeplinirea prevederilor Memorandumului Politicilor
Economice şi Financiare şi consistenţa programului
monetar al FMI cu politica monetară a BNM:
 CONCLUZII:

La 30 septembrie 2010 BNM a îndeplinit criteriile de performanţă din

cele stabilite în programul monetar pentru trimestrul III, 2010 şi
anume:

Activele interne nete (-345.6 mil. lei),

Baza monetară (-330.6 mil. lei) ,
Rezervele internaţionale nete (28.4 mil.USD).
Realizarea limitelor programate de FMI pentru baza monetară a fost
efectuată prin deciziile de politică monetară orientate spre sterilizarea
excesului de lichiditate în condiţiile procurării valutei străine de la
bănci în suma de 35.0 mil. USD.
 COCLUZII:
Conform rundei actuale de prognoză, creşterea economică este de 3.4
la sută în anul 2010, şi de 3.3 la sută pentru anul 2011, o tendinţă de
creştere rămâne a fi înregistrată şi în anul 2012 - de 4.3 la sută.
Proiecţia PIBului din runda actuală de prognoză ia în consideraţie şi
reevaluarea poziţionării ciclice a cererii agregate spre niveluri mai
favorabile procesului de creştere economică, datorită publicării de
către BNS a datelor privind creşterea PIB real pentru trimestrul I, 2010
de 4.7 la sută. Acest fapt a determinat modificarea proiecţiei pentru
perioada de prognoză.
Prin urmare, a fost reconsiderat PIB-ul potenţial, în urma căruia a avut
loc implicit şi reevaluarea deviaţiei PIB. Deşi începând cu trimestrul III,
2010 se va observa o tendinţă de diminuare a diferenţei dintre PIB-
ulefectiv şi cel potenţial, atingerea nivelului potenţial al activităţii
economice se va realiza în afara orizontului
de prognoză.
 COCLUZII:

Conform proiecţiei curente rata anuală a inflaţiei IPC la finele anului

2010 va înregistra valoarea de cca 8.2 la sută, fiind un nivel inferior
comparativ cu proiecţia precedentă din cauza unor presiuni
inflaţioniste mai reduse.

Pentru anul 2011 rata anuală a inflaţiei se proiectează la un nivel de

cca 7.4 puncte procentuale, ce se datorează unor posibile creşteri ale
preţurilor reglementate şi ale produselor alimentare.

Pe parcursul anului 2012, rata anuală a inflaţiei va ajunge în

proximitatea unui nivel durabil pe termen lung de cca 5.0 la sută.
În cadrul şedinţei Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a
Moldovei din 27 ianuarie 2011 s-a adoptat următoarea hotărâre:
1. Se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de
politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 8.0 la sută
anual.
2. Se menţin ratele de dobândă:
● la creditele overnight la nivelul actual de 11.0 la sută anual;
● la depozitele overnight la nivelul actual de 5.0 la sută anual.
3. Ratele nominalizate la punctele 1 şi 2 se aplică începând cu data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri până la data intrării în vigoare a
ratelor noi.
4. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în
lei moldoveneşti şi în valută străină, de la 8.0 până la 11.0 la sută din
baza de calcul. (are drept scop îmbunătăţirea mecanismului de
transmisie a politicii monetare, impulsionarea economisirii, diminuarea
devierii PIB şi a riscurilor aferente intrărilor speculative de capital.)
 SURSE:
 www.bnm.md;
 www.gov.md;
 www.bns.md;
 www.minfin.md.
 VĂ MULŢUMIM
PENTRU ATENŢIE!!!