Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
educația este conceputã ca o dimensiune a întregii vieți sau istorii individuale, ca un fenomen continuu, care
se identificã cu însãşi existența individualã.
Aşa cum remarca Kidd, vechea separație dintre viațã şi învãțare este pe cale de dispariție; viața însãşi devine o
experiențã perpetuã de învãțare; educația va fi înțeleasã ca un continuum existențial a cãrui duratã se
confundã cu însãşi durata vieții (1981, p. 175).
Factorii obiectivi ce determinã educația permanentã
- implicațiile revoluției tehnico-ştiințifice în toate sectoarele vieții şi activitãții umane, cu “explozia” de
informații ce o provoacã, dar şi cu creşterea vitezei de învechire a acestora;
- continua transformare a vieții sociale şi mai ales ritmurile din ce în ce mai accelerate ale acestei
transformãri;
- dinamismul vieții economice şi mobilitatea profesiunilor;
- multiplicarea şi diversificarea extraordinarã a mijloacelor de informație;
- nivelul crescând al aspirațiilor culturale şi al nevoilor diferitelor vârste;
- utilizarea timpului liber etc.
Obiectivele educației permanente:
formarea unei atitudini pozitive fațã de educație şi instruire, favorabile continuei dezvoltãri şi perfecționãri;
înarmarea individului cu tehnici de a învãța toatã viața;
îmbogãțirea şi împrospãtarea sistematicã a cunoştiințelor de culturã generalã şi profesionalã;
transformarea educației şi instruirii în autoeducație şi autoinstruire;
adecvarea omului la ritmurile de dezvoltare a societãții.
AUTOEDUCAŢȚIA
Ideea de autoeducație are douã semnificații:
libertatea omului de a deveni într-o mare mãsurã opera propriei sale voințe;
competența a ceea ce poate sã facã din sine, ca educator al propriei sale personalitãți, în condițiile în care
aceastã libertate nu se oferã, ci se “cucereşte”
Autoeducația este o direcție de evoluție a educației vizând ca finalitate transformarea obiectului educației
în subiect al propriei sale formări.
Ca activitate pedagogică, autoeducația are simultan:
caracter subiectiv – autoeducația trece de la intenție la produs prin subiecul uman, care este
deopotrivă „subiectul” şi „obiectul” propriei educații;
caracter autoreglator – saltul de la conexiunea inversă externă la conexiunea inversă internă;
caracter procesual – pe traseul şi de la nivelul autoeducației potențiale la autoeducația reală, posibilă
după apariția conştiinței de sine.
Pentru a ne face noi înşine educația, trebuie să avem un ideal în viață; mai trebuie să ne cunoaştem
natura cu calitățile şi deficiențele ei, precum şi împrejurările în care trăim.
Reflecții asupra autoeducației:
I. Kant: „Cel mai bun mijloc de a înțelege (....) este ceea ce înveți oarecum prin tine însuți”
R. Hubert: „Veritabila educație este aceea pe care şi-o dă omul sieşi”
E. Boutroux: „Adevărata misiune a profesorului este să-l învețe pe elev cum să se dispenseze de el”
R. Dubois: „Educația pe care o primim prin alții nu este decât prima treaptă, şcoala copilăriei; la vârsta rațiunii
începe educația cea mai eficace: educația prin sine însuşi”
*** „Orice bun educator aspiră să devină inutil”
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
TIPURI DE CURRICULUM
Curriculum real = este suma cunoştințelor, capacităților şi experiențelor de învățare
transmise efectiv din curriculum oficial, din cel elaborat de şcoală
şi din cel ascuns, prin efortul zilnic al educatorilor
Curriculum general (curriculum comun, trunchi comun de cultură generală, curriculum
central, core curriculum, curriculum de bază) este asociat cu
obiectivele generale ale educației şi cu conținuturile educației
generale-sistemul de cunoştințe, abilități intelectuale şi practice,
competențe, stiluri atitudinale, strategii, modele acționale şi
comportamentale de bază, obligatorii pentru educați pe parcursul
primelor trepte ale şcolarității.
Curriculum de profil şi specializat vizează formarea şi dezvoltarea comportamentelor,
competențelor, abilităților şi strategiilor caracteristice unor
domenii ale cunoaşterii, care îşi găsesc corespondent în anumite
profiluri de studii (ştiințe umaniste, ştiințe exacte, muzică, arte
plastice, sporturi ş.a.m.d.);
Curriculumul informal cuprinde ansamblul experiențelor de învățare şi dezvoltare
indirecte, care apar ca urmare a interacțiunilor celui care învață cu
mijloacele de comunicare în masă, a interacțiunilor din mediul
social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al
comunității etc.
Curriculumul formal (oficial) este cel prescris oficial, care are un statut formal şi care
cuprinde toate documentele şcolare oficiale care stau la baza
proiectării activității instructiv-educative la toate nivelele
sistemului şi procesului de învățământ. Este validat de factorii
educaționali de decizie şi include următoarele documente oficiale:
documente de politică a educației, documente de politică şcolară,
planuri de învățământ, programe şcolare şi universitare, ghiduri,
îndrumătoare şi materiale metodice suport, instrumente de
evaluare;
1
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
2
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
3
Data:_____________________
Manualul evaluat:___________________________________________________________
___________________________________________________________________________
NR.
CRITERII DE EVALUARE 1 2 3 4 5
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24. Total
1. Foarte bine 5. Foarte slab
EVALUAREA MANUALELOR ŞCOLARE
(criterii şi indicatori)
Autor: prof. univ. dr. Dan Potolea