EDUCAȚIA PERMANENTÃ

 educația este conceputã ca o dimensiune a întregii vieți sau istorii individuale, ca un fenomen continuu, care
se identificã cu însãşi existența individualã.
 Aşa cum remarca Kidd, vechea separație dintre viațã şi învãțare este pe cale de dispariție; viața însãşi devine o
experiențã perpetuã de învãțare; educația va fi înțeleasã ca un continuum existențial a cãrui duratã se
confundã cu însãşi durata vieții (1981, p. 175).
Factorii obiectivi ce determinã educația permanentã
- implicațiile revoluției tehnico-ştiințifice în toate sectoarele vieții şi activitãții umane, cu “explozia” de
informații ce o provoacã, dar şi cu creşterea vitezei de învechire a acestora;
- continua transformare a vieții sociale şi mai ales ritmurile din ce în ce mai accelerate ale acestei
transformãri;
- dinamismul vieții economice şi mobilitatea profesiunilor;
- multiplicarea şi diversificarea extraordinarã a mijloacelor de informație;
- nivelul crescând al aspirațiilor culturale şi al nevoilor diferitelor vârste;
- utilizarea timpului liber etc.
Obiectivele educației permanente:
 formarea unei atitudini pozitive fațã de educație şi instruire, favorabile continuei dezvoltãri şi perfecționãri;
 înarmarea individului cu tehnici de a învãța toatã viața;
 îmbogãțirea şi împrospãtarea sistematicã a cunoştiințelor de culturã generalã şi profesionalã;
 transformarea educației şi instruirii în autoeducație şi autoinstruire;
 adecvarea omului la ritmurile de dezvoltare a societãții.

AUTOEDUCAŢȚIA
Ideea de autoeducație are douã semnificații:
 libertatea omului de a deveni într-o mare mãsurã opera propriei sale voințe;
 competența a ceea ce poate sã facã din sine, ca educator al propriei sale personalitãți, în condițiile în care
aceastã libertate nu se oferã, ci se “cucereşte”
Autoeducația este o direcție de evoluție a educației vizând ca finalitate transformarea obiectului educației
în subiect al propriei sale formări.
Ca activitate pedagogică, autoeducația are simultan:
 caracter subiectiv – autoeducația trece de la intenție la produs prin subiecul uman, care este
deopotrivă „subiectul” şi „obiectul” propriei educații;
 caracter autoreglator – saltul de la conexiunea inversă externă la conexiunea inversă internă;
 caracter procesual – pe traseul şi de la nivelul autoeducației potențiale la autoeducația reală, posibilă
după apariția conştiinței de sine.
Pentru a ne face noi înşine educația, trebuie să avem un ideal în viață; mai trebuie să ne cunoaştem
natura cu calitățile şi deficiențele ei, precum şi împrejurările în care trăim.
Reflecții asupra autoeducației:
I. Kant: „Cel mai bun mijloc de a înțelege (....) este ceea ce înveți oarecum prin tine însuți”
R. Hubert: „Veritabila educație este aceea pe care şi-o dă omul sieşi”
E. Boutroux: „Adevărata misiune a profesorului este să-l învețe pe elev cum să se dispenseze de el”
R. Dubois: „Educația pe care o primim prin alții nu este decât prima treaptă, şcoala copilăriei; la vârsta rațiunii
începe educația cea mai eficace: educația prin sine însuşi”
*** „Orice bun educator aspiră să devină inutil”
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

TIPURI DE CURRICULUM
 Curriculum real = este suma cunoştințelor, capacităților şi experiențelor de învățare
transmise efectiv din curriculum oficial, din cel elaborat de şcoală
şi din cel ascuns, prin efortul zilnic al educatorilor
 Curriculum general (curriculum comun, trunchi comun de cultură generală, curriculum
central, core curriculum, curriculum de bază) este asociat cu
obiectivele generale ale educației şi cu conținuturile educației
generale-sistemul de cunoştințe, abilități intelectuale şi practice,
competențe, stiluri atitudinale, strategii, modele acționale şi
comportamentale de bază, obligatorii pentru educați pe parcursul
primelor trepte ale şcolarității.
 Curriculum de profil şi specializat vizează formarea şi dezvoltarea comportamentelor,
competențelor, abilităților şi strategiilor caracteristice unor
domenii ale cunoaşterii, care îşi găsesc corespondent în anumite
profiluri de studii (ştiințe umaniste, ştiințe exacte, muzică, arte
plastice, sporturi ş.a.m.d.);
 Curriculumul informal cuprinde ansamblul experiențelor de învățare şi dezvoltare
indirecte, care apar ca urmare a interacțiunilor celui care învață cu
mijloacele de comunicare în masă, a interacțiunilor din mediul
social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al
comunității etc.
 Curriculumul formal (oficial) este cel prescris oficial, care are un statut formal şi care
cuprinde toate documentele şcolare oficiale care stau la baza
proiectării activității instructiv-educative la toate nivelele
sistemului şi procesului de învățământ. Este validat de factorii
educaționali de decizie şi include următoarele documente oficiale:
documente de politică a educației, documente de politică şcolară,
planuri de învățământ, programe şcolare şi universitare, ghiduri,
îndrumătoare şi materiale metodice suport, instrumente de
evaluare;

1
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

 Curriculumul recomandat este susținut de grupuri de experți în educație sau de

autorități guvernamentale şi este considerat ghid general pentru
cadrele didactice;
 Curriculumul scris are, de asemenea, caracter oficial şi este specific unei anumite
instituții de învățământ;
 Curriculumul predat se referă la ansamblul experiențelor de învățare şi dezvoltare
oferite de educatori celor educați în activitățile instructiv-
educative curente;
 Curriculumul de suport cuprinde ansamblul materialelor curriculare auxiliare: culegeri
de probleme, culegeri de texte, îndrumătoare didactice, atlase,
software etc.;
 Curriculumul învățat se referă la ceea ce educații au asimilat ca urmare a implicării lor
în activitățile instructiv-educative;
 Curriculumul evaluat are în vedere partea curriculumului care este supusă, prin diferite
metode şi tehnici, măsurării, aprecierii calității şi deciziei de
reglare a desfăşurării eficiente a procesului de predare învățare.
 Curriculum nucleu = cuprinde ansamblul experiențelor de învățare oferite de şcoală
elevilor, pentru a deveni capabili să răspundă cerințelor unei
realități în schimbare. Este concretizat în disciplinele obligatorii
din planul de învățământ, cu programe elaborate de specialişti şi
aprobate de MECT. Reprezintă unicul sistem de referință pentru
diferitele tipuri de evaluări naționale (examen de capacitate,
bacalaureat, examen de absolvire)
 Curriculum la decizia şcolii este ales de către cadrele didactice din şcoală în funcție atât
de particularitățile individuale ale copiilor, cât şi de particularitățile
şcolii ca instituție coroborate cu interesul comunității. Din
curriculum la decizia şcolii fac parte:
 Curriculum aprofundat = se realizează cu elevii mai slabi, prin diversificarea
activităților de învățare, până la acoperirea numărului
maxim de ore din plaja orară (se face numai la
materiile prevăzute în trunchiul comun (curriculum
nucleu)

2
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

 Curriculum extins = presupune parcurgerea întregii programe şcolare

(inclusiv segmentele cu asterisc) şi se realizează cu
elevii ce dovedesc interes pentru învățătură
 Opționale din cadrul disciplinelor din trunchiul comun = sunt discipline
apropiate sau derivate din cele cuprinse în trunchiul
comun, sau care apar la alte specialități, care
completează plaja orară la una din ariile curriculare
vizând aplicații practice sau îmbogățirea informațiilor
pentru disciplina respectivă
 Curriculum elaborat în şcoală = discipline de sine stătătoare cu programe
alcătuite de cadrele didactice, diferite de cele propuse
de autoritatea centrală ; programele sunt avizate de
consiliile de administrație ale şcolii şi de către
inspectoratele şcolare
 Activități extracurriculare =activități complementare de stimulare şi
sprijinire a performanțelor, având ca scop
satisfacerea trebuințelor de dezvoltare personală a
elevilor (olimpici, performeri sportivi, creatori de artă,
interpreți în diferite domenii) aceste activități se
numesc cercuri de interes (aceste activități au la bază
programe, cu obiective de referință, conținuturi,
finalități, însă rezultatele lor nu se notează în catalog)
Curriculum ascuns = cuprinde abilitățile dobândite colateral actului educațional în sine,
cum ar fi „învățarea meseriei de elev”, „formarea bunului simț”, „alegerea unor modele
comportamentale”, „luarea unor decizii în afara şcolii”. Reprezintă „efectele subliminale”
ale programelor şcolare, ca urmare a influențelor explicite sau implicite, interne sau
externe (mediul clasei, relațiile educaționale).

3
Data:_____________________
Manualul evaluat:___________________________________________________________
___________________________________________________________________________

EVALUAREA MANUALULUI ŞCOLAR

NR.
CRITERII DE EVALUARE 1 2 3 4 5
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24. Total
1. Foarte bine 5. Foarte slab
 EVALUAREA MANUALELOR ŞCOLARE
(criterii şi indicatori)
Autor: prof. univ. dr. Dan Potolea

Criterii de evaluare Indicatori de evaluare

1. Concepţia curriculară
1.1. Informaţii despre concepţia/principiile care au stat la baza F. clare, sistematice Clare, sistematice Acceptabile Slab prezentate F. slab Lipsesc
construcţiei manualului (prefaţă, ghidul profesorului etc.) 5 4 3 2 1 0
1.2. Calitatea concepţiei, proiectării curriculare, principii ale învăţării F. bine fundamentată Bine Acceptabil Slab F. slab Lipseşte
şi dezvoltării etc. 5 4 3 2 1 0
1.3. Consecvenţa aplicării concepţiei în elaborarea manualului Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab Lipseşte
5 4 3 2 1 0
2. Conformitatea cu prevederile programei Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab
2.1. Conformitatea cu obiectivele programei 5 4 3 2 1
2.2. Conformitatea cu conţinutul programei 5 4 3 2 1
2.3. Relevanţa conţinuturilor generale pentru obiectivele prevăzute 5 4 3 2 1
3. Calitatea conţinutului
3.1. Acurateţea ştiinţifică, tehnologică, pertinenţa culturii etc. 5 4 3 2 1
3.2. Dimensiunea axiologică a conţinuturilor (promovarea valorilor 5 4 3 2 1
recunoscute, absenţa discriminărilor rasiale, etnice, religioase, de gen,
etc.)
3.3. Organizarea sistematică, coerentă 5 4 3 2 1
3.4. esenţializarea, reprezentativitatea informaţiilor 5 4 3 2 1
3.5. Raţionalitatea volumului informaţiilor 5 4 3 2 1
3.6. Structuri interdisciplinare Întotdeauna pe unităţi Frecvent Uneori Rareori F. rar Lipsesc
de instruire 4 3 2 1 0
5
4. Principiul accesibilităţii Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab
4.1. Nivelul accesibilităţii conţinutului tematic (gradul de dificultate a 5 4 3 2 1
noţiunilor, numărul de noi noţiuni pe unitatea de instruire)
4.2. Accesibilitatea limbajului (claritate, construcţia frazei, stil etc.) 5 4 3 2 1
4.3. Accesibilitatea sarcinilor de învăţare (întrebări, exerciţii, 5 4 3 2 1
probleme)
5. Organizarea şi conducerea învăţării Întotdeauna Frecvent Uneori Rareori F. rar
5.1. Declanşarea şi cultivarea atenţiei şi motivaţiei învăţării pe unităţi 5 4 3 2 1
de instruire (informaţii interesante, situaţii problematice, conflictuale,
grafică atractivă etc.)
5.2. Utilizarea metodelor care promovează învăţarea activă, pe unităţi 5 4 3 2 1
de instruire (întrebări, excerciţii, rezolvări de probleme)
5.3. Relevanţa metodelor de învăţare activă în raport cu obiectivele Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab
proiectate 5 4 3 2 1
5.4. Activităţi prevăzute pentru dezvoltarea capacităţlor cognitive F. frecvent Frecvent Uneori Rareori F. rar
superioare şi a creativităţii (explicarea / interpretarea unor fenomene şi 5 4 3 2 1
idei noi, rezolvare de probleme, capacitate de gândire critică, capacităţi
creative)
5.5. Prevederi pentru tratarea diferenţiată a elevilor (exerciţii, 5 4 3 2 1
probleme, texte suplimentare etc.)
5.6. Diferenţierea şi reliefarea conceptelor, principiilor, teoremelor Întotdeauna Frecvent Uneori Rareori F. rar
esenţiale prin mijloace specifice (caracterele literelor, încadrarea în 5 4 3 2 1
chenar sau bandă colorată etc.)
5.7. Sinteze, rezumate ale ideilor de fond 5 4 3 2 1
5.8. Teme pentru acasă 5 4 3 2 1
5.9. Îndrumări, sugestii privind modul de abordare şi realizare a 5 4 3 2 1
sarcinilor de învăţare (recomandări explicite sau implicite privind
tehnicile de învăţare)
5.10. Manualul, prin construcţia sa internă, poate servi îndeplinirii 5 4 3 2 1
obiectivelor disciplinei cosiderate, fără a mai fi nevoie să se apeleze la
resurse suplimentare majore
6. Suportul iconic Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab
6.1. Calitatea grafică estetică a suportului (claritate, expresivitate, 5 4 3 2 1
culoare, valoare estetică etc.)
6.2. Calitatea funcţională a suportului (adecvarea la obiective şi 5 4 3 2 1
conţinut)
7. Probe de evaluare Întotdeauna Frecvent Uneori Rareori F. rar Lipsesc
7.1. Evaluări parţiale, în cuprinsul unităţii de instruire (rol de feed- 5 4 3 2 1 0
back)
7.2. Evaluări finale 5 4 3 2 1 0
7.3. Calitatea ştiinţifică şi relevanţa metodelor de evaluare în relaţia cu Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab
obiectivele şi conţinuturile considerate 5 4 3 2 1
8. Originalitatea materialului Excelent Bine Acceptabil Slab F. slab
8.1. Originalitatea din punctul de vedere al selecţiei şi organizării 5 4 3 2 1
conţinuturilor
8.2. Originalitatea din punctul de vedere al strategiilor şi metodelor de 5 4 3 2 1
predare-învăţare
8.3. Originalitatea din punctul de vedere al probelor de evaluare 5 4 3 2 1
8.4. Originalitatea din punctul de vedere al prezentării şi graficii 5 4 3 2 1
manualului