Temă

Integrale improprii pe un interval nemărginit

I. Calculați următoarele integrale improprii:

1) ∫ ;2) ∫ ;3) ∫ ;4) ∫ ;5) ∫ 6) ∫ ;

√

7)∫ ; 8)∫ ; 9) ∫ ;10) ∫ √

.

Soluții. (schițe)

1) ∫ ∫ | ( ) (div).
2) (conv).

3) ∫ | | (conv).

4) ∫ ∫ | (div).

5) | (div).

6) | ( ⏟) (div)

Obs. Funcțiile trigonometrice nu au limită la .

7) I= | (div)

( )
Obs. Am folosit faptul că ∫ ( ) .

8) ∫ | || (conv).
9) ∫ ∫
⏟ ∫
⏟

| ⏟ ⏟ . Analog, , deci (conv).

Obs. În acest caz, deoarece și sunt convergente, putema calcula și astfel:

| ( )

dar, de regulă, se recomandă să se scrie integral ca sumă de două integrale.

Obs. Funcția ( ) este pară (adică ( ) ( )), deci ∫ ∫

10) Deoarece funcția ( ) √

este pară,

∫ √
( √ )| (div)
II. Calculați prin metoda de integrare prin părți următoarele integrale improprii:

1) ∫ ; 2) ∫ ; 3) ∫ ; 4) ∫ √ ; 5) ∫
.

Soluții. 1) ∫ ∫
⏟

Aplicăm formula de integrare prin părți: ∫ ∫

Funcțiile care apar, fiind elementare, sunt derivabile și cu cu derivatele continue, deci formula
se poate aplica.

∫ ( ) ( ) | ∫ ( ) ⇒ (div)

Soluția a 2-a. Notăm ( ) ( ) și avem ( ) , deci din,

aplicând criteriul necesar de convergență pentru integralele improprii, rezultă că integral este
divergentă (= ).

2) ∫ ∫ ( ) (se aplică de două ori integrarea prin

părți). Soluția a 2-a: se folosește criteriul necesar.

Generalizarea problemelor 1 și 2: ∫ ∫( )
3) ∫ ∫
⏟

Vrem să scriem ca o derivată. Pentru aceasta, calculăm ∫

Observație. Am utilizat formula ∫ pentru .

∫ ( ) | ∫ ( ) ( )

( ) (conv), deoarece ,
(sau se aplică regula lui l’Hospital).

4) Cum ( ) √ este o funcție pară, decum că

∫√ ∫√ ∫√
⏟

( )
∫ √ ∫ √ √ ∫ √
√ ∫ √

√
= √ ( √ ) ∫ √ √ (
√ ) ∫ √ √ ( √ )

Prin urmare

√ ( √ )
Deci (div).

Soluție alternativă foarte rapidă: cu criteriul necesar.

5) ∫ ∫
⏟

∫ ∫ ( )

Prin urmare I nu există (div).

III. Calculați prin metoda schimbării de variabilă următoarele integrale improprii:

1) ∫ ;2) ∫ ;3) ∫ ;4) ∫ ;5) ∫ √

Soluții. 1) Notăm ⇒ ⇒ .

Schimbăm capetele{ ⇒{ .

Prin urmare ) ∫ ∫ ∫ (conv)

Obs. Se putea folosi direct formula ∫ , fără a mai schimba variabila.

2) Notăm ⇒ ⇒ .

Schimbăm capetele{ ⇒{ . Integrala devine

∫ ∫ ∫ (div)

Obs. După trecerea în u, dacă se dorește, se poate reveni în x.

3) Notăm ⇒ . Schimbăm capetele{ ⇒{ .

Integrala devine

∫ ∫ ∫
(√ )

√ √ √ √
(conv)
√ √ √ √

4) Notăm ⇒ . Schimbăm capetele{ ⇒{ .

Integrala devine ∫ (div).

 5) Notăm ⇒ .Schimbăm capetele{ ⇒{ .

Integrala devine ∫ √ ∫ (div). O altă soluție mai rapidă se putea

obține folosind criteriul necesar, care este valabil și la

IV. Aplicând, eventual, criteriile de convergență pentru integralele improprii, stabiliți

convergența integralelor:

1) ∫ ;2) ∫ ;3) ∫ ;4) ∫ ;5) ∫

6) ∫ .

Soluții.1) ∫ ∫ (conv).

Am folosit criteriul de comparație la limită și faptul că ∫ { .

( )

Obs. Integrala era dificil de calculat

∫ ∫ ∫ ∫ ( √ )( √ )
etc (se
( ) (√ )
descompune în fracții simple).

2) ∫ ∫ ∫ (div).

3) ∫ ∫
⏟ ∫ , deci ∫ are aceeași natură cu ∫ .

∫ ∫ ⇒ ∫

√
Obs. Prin metode mai avansate se poate arăta că ∫ (integrala Euler-Poisson,
cu importanță în statistică).

4) Folosim criteriul comparației:

| |
|∫ | ∫ | | ∫ ∫ (conv)

5) ∫ ∫ ( ) | ∫ ( ) ( ) ∫
(conv)

Obs. nu se poate calcula exact.

| |
, deoarece aplicăm criteriul majorării: | | (când ).

V. Utilizând diverse metode de integrare, calculați următoarele integrale:

1) ∫ ;2) ∫ ;3) ∫ .
1) Folosim metoda de integrare prin părți ∫ și apoi schimbarea de
variabilă sau folosim criteriul necesar. .

2) ∫ ∫ ( ) (conv).

3) Folosim schimbarea de variabilă și apoi integrarea prin parți.

∫ ∫ ∫ ∫
∫ ( ) (conv).

Integrale improprii pe un interval mărginit

I. Calculați următoarele integrale improprii:

1) ∫ ; 2) ∫ ; )∫ ;4) ∫ ; 5) ∫ ; 6) ∫
√

7) ∫ ;8) ∫ ; 9) ∫ √
; )∫ √
.

Soluții. 1)

∫ ∫ ∫ | | | (div).

2) ∫ =∫ | (div)
√

Obs. √ √ √ .

∫ .

3) ∫ | (div).

4) ∫ ∫ | || (div)

√
5) ∫ ∫ | || (div).

6) ∫ ∫ ∫ | || (div).

√ √
7) ∫ ∫ ∫√ ∫
⏟ ∫
⏟√

√
∫ | || (div)
√ (√ ) √ √ √
√ √
Prin urmare, I este divergentă (ar fi convergentă doar dacă și ar fi convergente).

8) ∫ ∫
⏟

∫ = ∫ ( ) ( ( ))| |
( )

Obs. Sau (descompunere în fracții simple).

( )

( ) (div).

9) Funcția de sub integrală nu este definită în niciunul din capete ∫ √

.

Funcția ( ) ( )
√
este pară, deci ∫ √

∫ ∫ |
√ √

Prin urmare, (conv).

11)

∫ √
∫ √
( √ )| ( √
)

(conv)

II. Calculați prin metoda de integrare prin părți următoarele integrale improprii:

1) ∫ 2) ∫ ; 3) ∫ ( ) ; 4) ∫ ; 5)
∫ ( ) .

Soluții. 1) Funcția logaritmică nu este definită în 0, deci

∫ ∫ ∫
⏟

∫ | ∫

(⏟ ⏟ ) (conv).

Obs. Am aplicat faptul că .

2) Se aplică de două ori, succesiv, integrarea prin

 ∫ ∫ ( ) (conv)

Obs. ( ) , folosind formula de derivare a funcțiilor compuse ( ) .

3) ∫ ( ) ∫ ( ) (conv)

4) ∫ ∫
⏟

∫ ( ) ⇒ ⇒ ⇒
(div)

Obs. Se putea utiliza și schimbarea de variabilă, notând .

5) ∫ ( ) ∫ ( ) ∫
⏟ ( )

∫ ( ) ( ) ( ) (se aplică de două ori integrarea

prin părți)
Obs. ( ) se calculează cu formula ( ) .

( ) ( ) ⏞ ( ) ⏞ ( )
Prin urmare, , deci .

Obs. Criteriul majorării: | ( )| | | |⏟ ( )| | | ( ).

III. Calculați prin metoda schimbării de variabilă următoarele integrale improprii:

√
1) ∫ ; 2) ∫ ; 3) ∫ ; 4) ∫ ; 5) ∫ √
√

Soluții. 1) Notăm ⇒ ⇒ . Schimbăm capetele{

⇒{ . Integrala devine ∫ ∫ ∫
( ) ( ) ⏟ ( )

∫ | || ( ) ( )

Așadar, ( ( ) ( )) (div).

Obs. Am folosit prima schimbare de variabilă. O puteam folosi și pe cea de-a doua (adică să-l
scoatem pe x), astfel:

⇒ ⇒ și ajungeam la aceeași integrală.

√ √
2) ∫ ∫
√ √
 Notând √ ⇒ √
, integrala devine ∫ (conv).
3) ∫ ∫

Notând √ ⇒ √
, integrala devine ∫ (conv).
4) ∫ .

Notând ⇒ , integrala devine ∫ ∫

⏟ ∫
⏟ .

| | și , deci (nedeterminare) (div).

5) ∫ √ ∫ √ ∫ √

Notând √ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒

⇒ ⇒ ( ) ⇒
( )

Schimbăm capetele{ ⇒{ . (a doua metodă de schimbare de variabilă)

Integrala devine
∫ ( )
∫ ( )
(minusul întoarce intoarce capetele)

Notăm ∫( )
și ∫( )
(neglijăm constanta)

( ) ( )
Avem ∫( )
∫ ∫
( ) ( )

( )
∫ (*)
( )

∫ (**)

Adunând relațiile (*) și (**), obținem ( ).

Prin urmare, ( )|

IV. Aplicând, eventual, criteriile de convergență pentru integralele improprii, stabiliți natura
integralelor:

( )
1) ∫ √ 2) ∫ √ ;3) ∫ ;4) ∫ ; 5) ∫ .
( ) ( )

Folosim criteriul care afirmă că ∫ {

( ) ( )

( )
1) ∫ √ ∫ √ √ ∫ ( conv)
( )
2) ∫ √( ∫ ( , div)
) ( ) √ ( )

∫ √( ) ( ) √
∫ ( , div)
( )

Obs. Era suficient să fie divergentă doar la un capăt.

3) ∫ ∫ ( , div)

( )
4) ∫ ∫ ( , div)

5) ∫ ∫ ( , div) (sau cu criteriul necesar)

V. Utilizând diverse metode de integrare, calculați următoarele integrale:

( )
1) ∫ ( ) ;2) ∫ ;3) ∫ .

Soluții.

1) Notând ⇒ , integrala devine ∫ și se arată

folosind integrarea prin părți că limita nu există (div).
( )
2) ∫ ∫ ( ) ∫ ( ) ( ) (div)

3) Notând ⇒ , integrala devine ∫

(conv)