Copilăria este vârsta paradisiacă a începutului de poveste a

vieții, este timpul când jocul, bucuria, emoțiile se împletesc

treptat cu etape de cunoaștere și explorare a lumii din jur. În
inocența lui copilul întreabă, se miră, descoperă universul
apropiat. De aceea rolul și influența părinților, a familiei sunt
esențiale pentru a modela devenirea ființei, pentru a crea
atmosfera de calm și bucurie, formând deprinderi, atitudini,
oferind modele de comportament social, de comunicare cu
ceilalți, aspect pe care școala, educația le vor completa și
multiplica.
Miracolul nașterii, puritatea absolută din ochii de copil,
întoarcerea noastră, a celor maturi, la inocență, promovarea
bunăstării copiilor, puterea de a avea dorințe și vise reprezintă
tot atâtea repere pe care le explorăm în această ocazie,
invocand Ziua Copilului.

Decizia statelor de a stabili o zi internaţională a copilului are

legătură cu data de 1 iunie 1925, o zi în care consulul general
al Chinei la San Francisco a adunat câţiva zeci de copii chinezi
orfani pentru a celebra împreună Festivalul Bărcii Dragon, o
importantă sărbătoare chinezească.

Ziua Internaţională a Copilului – 1 iunie, a intrat în istorie,

având începuturile în august 1925, an în care la Geneva s-a
ţinut Conferinţa Mondială pentru bunăstarea copiilor. Atunci, în
prezenţa reprezentanţilor a 54 de state din întreaga lume, era
adoptată Declaraţia pentru Protecţia Copilului, iar după
conferinţă, unele guverne au introdus Ziua Copilului ca
sărbătoare internaţională, celebrată în unele state la 1 iunie, iar
în altele, la diferite date ale anului.

La 11 decembrie 1946 se înfiinţa UNICEF (Fondul Naţiunilor

Unite pentru Copii), de către Adunarea Generală a ONU, cu
scopul de a furniza ajutoare de urgenţă, constând în alimente,
haine şi produse medicale, copiilor europeni care se confruntau
cu foametea şi bolile, în urma celui de-al Doilea Război
Mondial.
La 1 iunie 1950, Ziua copilului a fost sărbătorită pentru prima
dată în România, iar în anul 1954, Fondul Internațional pentru
Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF) a emis o
recomandare care prevedea faptul ca fiecare stat să marcheze
o zi a copilului – „Universal Children’s Day”- care să fie
sărbătorită la 20 noiembrie.

Ziua copiilor în lume

Pentru prezentarea de astazi am ales sa spun cateva cuvinte
despre ziua copiilor din Japonia, sarbatorita pe 5 Mai.

In 1948, guvernul nipon a decretat această zi pentru a fi o

sărbătoare națională pentru a sărbători fericirea tuturor copiilor
și de a-și exprima recunoștința față de mame. A fost
redenumită Kodomo no Hi (Ziua Copilului) și a fost modificată
pentru a include atât băieți cât și fete, japonezii initial
sarbatorind doar baietii.

Înainte de această zi, familiile ridică steagurile koinobori

în formă de crap (din cauza legendei chineze, potrivit căreia un
crap care înoată în amonte devine un dragon și modul în care
steagurile unduiesc în vânt parcă înoată), câte unul pentru
fiecare băiat (sau copil), afișează o păpușă Kintarō de obicei
călărind pe un crap mare, și casca militară tradițională
japoneză, kabuto. Kintarō și kabuto sunt simboluri ale unui
băiat puternic și sănătos.
In mod tradițional în această zi copiii sunt serviti cu torturi de
orez (Mochi) înfășurate în frunze de stejar (kashiwa) sau
umplute cu gem de fasole roșie.

In Luca 18:16-17 gasim scris: Isus a chemat la Sine pe copilași

și a zis: „Lăsaţi copilașii să vină la Mine și nu-i opriţi, căci
Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei. Adevărat vă spun
că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaș cu
niciun chip nu va intra în ea.”