Eseu despre comunicare

Este vorba aici despre comunicare. Dar nu despre comunicare in sensul restrans de
comunicare verbala interumana. Este vorba de comunicarea universala ca si mod unic de a
lega intre ele si de a le misca impreuna partile componente ale Vietii, realizand un tot unitar.
Este de mare folos sa intelegem fundamentele comunicarii caci aceste tehnici pot fi folosite
oriunde si oricand si de catre oricine in stabilirea unei conexiuni cu oricine. Nu doar
comunicarea intre parinti si copii, intre sot si sotie, parteneri de afaceri, dar si intre specii
diferite, ca intre om si animal, om si copac, pasari, ocean, sau om – extraterestru (cand acestia
vor fi intalniti), intre planete si galaxii, si mai departe.
Intai sa intelegem principiile primordiale ale Vietii precum si functiile lor specifice.
Feminin si Masculin. Yin si Yang. Intuneric si Lumina. Pasiv si Activ. Imaginati-va simbolul
Yin si Yang cu cele doua parti, alba si neagra, dar nu static ci in perpetua miscare, albul
trecand in negru si negru in alb. Sau vizualizati propria voastra respiratie, cu faza activa a
inspiratiei care trage aerul inlauntru ca o gaura neagra, si faza pasiva, care lasa cea mai mare
parte a aerului inapoi afara. Este un perpetuum mobile.
Acum sa vedem care a functia fiecarui principiu. E clar ca principiul activ/masculin are rolul
de „a face” adica de a crea ceva din nimic. Utilizeaza in acest scop aparatul numit Minte.
Principiul feminin/pasiv are o functie diferita, de a oferi suport si directie pentru actul creator
masculin, precum si acela de a „curata”, folosind aparatul numit Inima.
Gandul si Emotia sunt mecanismele de descoperire si transformare a informatiei. Ele ne vor
ghida intelegerea fundamentelor comunicarii. Spun ca informatia se poate doar descoperi, ea
fiind mereu acolo, dar in stare invizibila, latenta, fiinca atentia Mintii nu lumineaza pe ea.
Informatia
Informatia in forma ei cea mai simpla este o anume secventa sau model aranjat de mici puncte
de lumina in spatiul gol de intuneric. Codul Morse arata vizibil cum punctele de lumina
intercalate cu spatii de pauza sau lipsa a luminii pot calatori si purta informatia de la un
emitator la un receptor. Informatia poate fi invizibila, inaudibila sau intangibila, de
nereceptionat cu simturile noastre, si poate fi vizibila, audibila, tangibila ca de exemplu un
obiect, un sunet, o miscare a aerului. Diferenta intre informatia invizibila si cea vizibila este
pur si simplu o diferenta de densitate a punctelor de lumina in raport cu spatiile de intuneric,
informatia vizibila avand o densitate a luminii mult mai mare.
Va invit sa definim acum experienta umana. Sa cadem de acord a fi un anume punct de
lumina expandat, asemenea unui balon de sapun, in care sunt reunite informatii vizuale,
auditive, tactile, olfactive, precum si anumite emotii care determina vibratia specifică:
semnatura energetica, atmosfera, ambienta. Fiecare balon de sapun-experienta este pozitionat
la intersectia a doua dimensiuni specifice: spatiu si timp. Fiecare experienta are loc intr-un
anume loc si un anumit moment din timp. Atunci cand experientele se inlantuie intr-o
secventa de bule, fiecare pastrand semnatura energetica si cea mai mare parte din informatia
bulei initiale, vorbim despre o poveste.
Comunicarea leaga o poveste de alta poveste sau doar un balon de alt balon datorita nevoii
intriseci de impartasire a experientei. Aici trebuie subliniat cat de puternica este aceasta
nevoie primara de a privi propria experienta printr-o alta pereche de ochi, cu o alta
perspectiva. Este confirmarea autenticitatii propriei existente.
Asadar comunicarea este puntea de legatura intre miriadele de particele componente ale Vietii
ca tot unitar, unde si omul si furnica si planeta se incadreaza in egala masura, doar la
dimensiuni diferite. Deci comunicarea interumana si comunicarea intre specii nu este diferita
in esenta, doar in forma in care se desfasoara.
Acest lucru este util de retinut in contexul simplificarii si in speranta redobandirii autenticitatii
comunicarii interumane. Extragand esenta comunicarii din comunicarea nonverbala intre
specii, o putem regasi in sau adauga la comunicarea interumana.

Capacitatea de a primi

Orice forma de comunicare are ca scop transmiterea unui mesaj informational. A transmite
presupune realizarea a doua actiuni: a trimite si a primi.
Vom vorbi mai tarziu si despre care anume informatie este vitala sau necesar a transmisa,
selectata din multitudinea informationala inconjuratoare. O informatie poate fi interesanta sau
deosebita fara a fi necesara. Ea poate doar fi adaugata la enorma baza de date de care un
individ beneficiaza la un moment dat. Dar comunicarea, verbala sau nonverbala, este un
fenomen involuntar care se produce spontan, fara a trece prin mecanismele de reglare ale
mintii, si este intotdeauna in serviciul Vietii ca Tot.
Deci mesajul comunicarii este un cadou al Vietii pentru tine. Trebuie doar sa inveti sa-l
primesti. Ca sa il primesti, e nevoie sa iti deschizi inima si mintea. Incepi sa faci asta prin a
adopta o atitudine noua fata de ceilalti, informatie si comunicare.
„Ascult cu inima. Daca mesajul e pentru mine, mintea il va primi prin filtrele inimii. Daca
mesajul e doar bruiaj pentru a-mi distrage atentia, atunci doar inima il va primi ca si sunet sau
combinatie de sunete, fara semnificatie cognitiva.”
De expemplu, o atitudine sanatoasa pentru sot ar fi „sunt dispus sa primesc darul sotiei mele,
emotia!” Iar pentru sotie „sunt dispusa sa primesc darul sotului meu, ratiunea!” Atunci cand
fiecare e dispus sa primeasca ce are celalat sa ofere, frustrarea, care apare din cauza unui
blocaj al comunicarii, nu mai poate avea cauza fiindca transferul informatiei s-a realizat. E
important de retinut ca fiecare transfer informational are un anumit moment in timp cuvenit,
moment care poate fi foarte simplu intuit folosind doar acel mecanism propriu oricarui individ
condus de constiinta: bunul simt. Asadar, „acum e momentul sotiei de a-si impartasi darul. Sa
nu bruiez acest moment cu ratiunea mea” este atitudinea sotului.
Darul celuilalt trebuie intotdeauna primit chiar daca mintea se sperie „nu vreau emotia asta ca
nu e placuta”. Asa cum stim sa apreciem toate culorile curcubeului si toate notele muzicale,
toate starile vremii, fara a considera pe unele dezirabile si pe alte indezirabile, la fel e necesar
sa invatam sa nu mai lasam mintea noastra limitata sa judece ce e rau si ce e bine. Oricum,
nimic nu dureaza o eternitate, toate vin si trec, si bune si rele. In final, cel ce invata sa le
traiasca pe toate, cum vin ele si cum sunt, fara a incerca sa le schimbe este cel mai avanjat.
Fiindca, fiecare moment trait in prezenta spiritului tau este un moment castigat in paharul
vietii. Asadar, de fapt noi ne ajutam unii pe altii sa invatam sa traim iubind.

Informatia necesara

Innotand zi de zi intr-un ocean de informatie, considerand toate sursele posibile de unde ea ar

putea veni (apropiati, familie, prieteni, vecini, cunoscuti sau necunoscuti ca reprezentanti
mass media, voci amintite sau imaginate in minte, amintiri din trecut sau griji pentru viitor)
poate fi extrem de dificil pentru mintea noastra sa trieze si sa selecteze doar informatia
necesara pentru viata. Din fericire aceasta slujba poate fi scoasa din raspunderile mintii si
transferata inimii. Inima, sau centrul simtirii, functioneaza dupa criterii stricte specifice Vietii.
Simtirea nu poate avea loc decat aici si acum, loc si timp in care Viata se intampla
intotdeauna. Chiar daca ne amintim o intamplare din trecut, noi ii simtim energia care o
emana aici si acum. Asadar, pentrul centrul simtirii noastre numai informatia care e relevanta
la aici si acum este receptionata. Restul trece pe langa noi precum apa valurilor, purtandu-ne
poate in sus si in jos dar fara a ne disturba plutirea noastra lina pe suprafata.
Cu totii cunoastem centrul simtirii, doar trebuie sa ne amintim sa ne aducem intreaga atentie
asupra lui. Centrul simtirii nu este totuna cu starile emotionale. El este centrul nostru, pur si
gol, precum e piata centrala a unui oras, unde toate vin sa se intample si de unde toate apoi
dispar: ganduri, idei, amintiri, imaginatii, emotii, povesti …

Semnificatia comunicarii fundamentale

„Salut!” Adica „te vad”, „sunt prezent prezentei tale”.

„Vrei sa ne conectam in simtire? Da!” Acest mesaj este de obicei nonverbal, transmis si
receptionat aproape spontan prin semnale energetice.
„Ce simti tu acum si aici?” „Dar tu?”
„Hai sa ne jucam un joc! Ce este aici vizibil? Dar ce se simte aici? Sa cautam impreuna!”

Cand mintea se simte coplesita sau obosita sau speriata, iti amintesti doar atat: „e vremea sa
ma intorc acasa.”

„La revedere!” Adica „m-am bucurat de comuniunea noastra. Sper sa ne revedem alta data, in
alt loc, alt timp!”