Catedra CFDP Disc.

Drumuri auto Braguta E

5.1. DETERMINAREA LOCURILOR DE CONCENTRARE A ACCIDENTELOR

RUTIERE PE BAZA DATELOR STATISTICE

În general, accidentele de circulaţie pe căile rutiere se datoresc unor abateri de la regulile de

circulaţie, echipamentului tehnic, unor defecte fizice ale conducătorilor, pietonilor, obstacolelor, stării
drumului şi condiţiilor atmosferice.
Elementele geometrice ale drumului şi omogenitatea acestor caracteristici, vizibilitatea în curbe,
modul de amenajare a intersecţiilor, calităţile de uniformitate şi de rugozitate ale părţii carosabile constituie
elemente esenţiale ale studiului siguranţei circulaţiei rutiere. Dar chiar pe un drum foarte bine amenajat se
produc numeroase accidente datorită fie defectării vehiculelor, fie conducătorilor.
Accidentele pe drumuri ating cifre foarte ridicate. Ele se produc în mod continuu, diar în general
nu fac decît victime izolate, motiv pentru care preocupă mai puţin opinia publică decît accidentele de cale
ferată sau catastrofele aeriene, care comparativ sînt mult mai puţin numeroase. Astfel, din totalul
accidentelor de orice fel, aproximativ 42% sînt accidente de circulaţie, iar dintre acestea 85% sînt produse de
circulaţia cu autovehicule.
Numărul total de accidente rutiere depăşeşte 7,5 milioane pe an, din care 4...5% îşi pierd viaţa. În
unele ţări, numărul victimelor, raportate la vehicul-kilometiru, atinge 9...10 %. Frecvenţa accidentelor creşte
în cazul vehicullelor cu două roţi, a unei circulaţii puţin omogene, la circulaţia pe trei benzi în ambele
sensuri, precum şi în cazul căilor unidirecţionale cu mai multe benzi de circulaţie dar care nu sînt prevăzute
cu zonă mediană pentru separarea sensului de circulaţie. Totalul pagubelor pricinuite anual de accidentele
de circulaţie rutieră este de ordinul miliardelor de dolari.
Pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2011, au fost înregistrate 2.081 accidente rutiere (-0.3%,
a.p.2.088) soldate cu 269 persoane decedate (-6.3%, a.p.287) şi 2.652 traumatizate (-2.9%, a.p.2.731). 816
(a.p.821) accidente au fost calificate ca accidente grave, soldate cu 269 (a.p.287) persoane decedate şi 1.062
(a.p.1.129) traumatizate. De asemenea au fost înregistrate 8.212 accidente soldate cu pagube materiale.
Din numărul total de accidente, cea mai mare parte o constituie: tamponarea pietonilor – 709 accidente
(34,1% din numărul total de accidente comise în perioada respectivă).
Statistica accidentelor de circulaţie are un dublu scop: permite studiul cauzelor accidentelor şi
scoate în evidenţă punctele periculoase de pe reţea.
În anumite puncte de pe reţea rutieră, statisticile arată o acumulare anormală a accidentelor (fig.
5.1.1). Aceste puncte periculoase trebuie să fie depistate şi ameliorate sistematic. Este însă mult mai uşor să
se numere accidentele într-o porţiune de şosea localizată decît să se pună în evidenţă statistic o
imperfecţiune proprie unui întreg sector de drum. Cînd procentul de accidente este mai mare decît
media generală, trebuie să se analizeze dacă acest procent este semnificativ pentru fenomenul
studiat sau dacă nu este un simplu efect a întâmplării.
În acest scop, se foloseşte legea lui Poisson: probabilitatea ca numărul de accidente să fie x este :

P(x) = (e – a) • ( ax / x!), (5.1.1)

unde a - este valoiarea medie a acidenteilor pe sectorul de drum respectiv.

Tabelele întocmiite pe baza formulei Poissoin dau valoarea a1 pentru care a are 95 % şanse de a nu fi
inferior. Dacă a1 este evident mai mare decît media generală a accidentelor, este probabil ca sectorul de
drum analizat să fie periculos.
 Catedra CFDP Disc. Drumuri auto Braguta E

Fig. 5.1.1. Graficul liniar de amplasare a accidentelor rutiere:

● – o persoană decedată; o - o persoană traumatizată.
Un drum ideal
este acela care
prin modul în care
a fost conceput,
executat şi este
exploatat evită pe
cit posibil ca
participanţii la
trafic să aibă
prilejul de a comite
imprudenţe şi ca
vehiculele să fie
supuse riscurilor
de pe urma
defecţiunilor.
Drumurile
moderne bine amenajate pot să contribuie la evitarea a 50% din accidente. Pe autostrăzi, statisticile arată că
se înregistrează o reducere de 60% din numărul de accidente pe vehicul-kilometru. Rezultă că prin
amenajarea generală a reţelei rutiere se oibţine o sporire considerabilă a siguranţei circulaţiei rutiere.
Pentru apreierea nivelului de percol relativ al sectoarelor de drum sau reţelei rutiere se foloseşte
coeficientul de avariere relativă Ca.r.
Mărimea coeficientului de avariere relativă se determină prin formula următoare:
106  A
Ca . r .  , (5.1.1)
365  L  N

unde: A – numărul anual al accidentelor rutiere,

N- intensitatea traficului rutier medie anuală în 24 de ore; av.fiz/24h;
L- lungimea sectorului de drum sau reţelei rutiere, km.
Ca.r. este egal cu numărul accidentelor revenit la 1 mln autovehicule – kilometru.
Mărimea Ca.r. se foloseşte pentru prelucrarea iniţială datelor statistice a accidentelor rutiere pe
sectoarele de drum sau reţelei. Pentru atingerea rezultatlui sigur în aprecierea nivelului de pericol relativ al
sectoarelor de drum sau reţelei rutiere trebuie de folosit datele din statistica accidentelor rutiere după 3-5
ani.

Caracteristica
Puţin Foarte
sectorului de Nepericulis Periculos
periculos periculos
drum
Ca.r < 0,4 0,41 – 0,8 0,81- 1,2 > 1,2