Sunteți pe pagina 1din 47

Prezinta ?

esut
cartilaginos
Alege?i afirma?ia între Reprezinta o Prezinta
falsa referitoare la suprafe?ele categorie de Sunt articula?ii Sunt articula?ii capsula
artrodii: articulare diartroze sinoviale mobile articulara
Sunt Reprezint
reprezentat Pot avea Pot avea Reprezinta a articula?
e de suprafe?e suprafe?e articula?iile ii
Nu este adevarat suturile articulare articulare u?or dintre corpurile semimobil
despre amfiartroze: craniene plane concave vertebrale e
Sindesmoz Articula?ii care
e sau prezinta între
sincondroze suprafe?ele O
Sinostozele osificate cu Articula?ii Articula?ii articulare ? categorie
reprezinta: vârsta mobile semimobile esut fibros de artrodii
Sinartroze
cu ?esut
cartilagino
s între
suprafe?
Suturile craniene Sindesmoz ele
sunt: e Sincondroze Artrodii Amfiartroze articulare
Articula?ii
cu suprafe?
ele
Articula?iile dintre articulare
corpurile vertebrale u?or Sincondro
sunt: concave Sindesmoze Artrodii Sinostoze ze
Mi?carile
lor depind
Sunt caracteristici ale Nu poseda Sunt articula?ii Prezinta de forma
articula?iilor mobile, cavitate Sunt articula? cu o mare ligamente suprafe?ei
cu excep?ia: articulara ii sinoviale mobilitate articulare articulare
Prin
dezvoltare
Pe seama a zonei
periostului Prin osificare externe,
Cre?terea în grosime prin Prin osificare la encondrala la osteogene
a osului se osificare Prin osificare nivelul cartilajului nivelul ,a
realizeaza: desmala encondrala diafizo-epifizar periostului periostului
Sunt Celulele lor
Este adevarat despre Celulele lor resonsabile prolifereaza spre
cartilajele de prolifereaza de cre?terea diafiza ?i epifiza Se osifica
conjugare diafizo- numai spre în grosime a realizând cre? Apar ini?ial în înainte de
epifizare: diafiza osului terea osului epifiza 20 de ani
Adaposte?
te
segmentele Unul din
periferice Este format oasele
Este fals despre ale Este format din din doua nepereche
viscerocraniu, cu organelor Adaposte?te patru oase perechi de este osul
excep?ia: de sim? encefalul nepereche oase frontal
Nu reprezinta un rol Rol în Protec?ia Antitoxic Sediul Pârghii ale
al osului: metabolism organelor principal al aparatului
ul Hg, Pb, vitale organelor locomotor
F. hematopoietic
e
Matricea organica a 90-95% 20%
osului este alcatuita fibre de 80% reziduu 20% fosfat de hidroxiapa
din: colagen 20% apa uscat Ca tita
Pasiv prin Pasiv prin Activ prin Activ prin
Mi?carea se sistemul sistemul sistemul sistemul
realizeaza: muscular osteoarticular muscular osteoarticular
Epifizele Formate prin Formate prin
Oasele de membrana oaselor osificare osificare Oasele bol?ii
sunt: lungi encondrala desmala cutiei craniene
Realizeaza
Este adevarat despre cre?terea în
osificarea grosime a Da na?tere Da na?tere
encondrala, cu oaselor oaselor oaselor de la Da na?tere
excep?ia: lungi membrelor baza craniului oaselor scurte
Prin aparitia
La nivelul unor centre de
Cresterea in lungime cartilajului osificare, initial
a osului se realizeaza diafizo- Prin osificare in diafiza, ulterior Prin osificare
astfel: epifizar encondrala in epifiza desmala
Se
realizeaza
prin
acela?i tip
de
osificare
Se realizeaza ce da na?
prin acelasi tip tere par?
Nu este caracteristic Se realizeaza de osificare ce Se realizeaza ial
cre?terii în grosime a pe seama da na?tere par? prin osificare mandibule
osului: periostului ial claviculei desmala i
Prezente în Baza
Prezente Prezente modelul dezvoltarii
Centrele de osificare ini?ial în ulterior în cartilaginos al claviculei ?i
primitiva sunt: diafiza epifiza osului lung coastelor
Dupa ce
procesul de
cre?tere a
încetat Dupa ce
epifizele Osificarea lor procesul de cre? În jurul vârstei
ramân începe tere a încetat de 20-25 de
acoperite înaintea epifizele ramân ani se
Sunt afirma?ii false de ?esut osificarii acoperite de ? sudeaza la
despre epifize: hialin diafizelor esut fibros diafize
Sunt oase scurte: Clavicula Stern Carpiene Tarsiene
Sunt oase alungite: Coaste Femur Humerus Radius
Sunt caracteristici ale
claviculei, cu excep? Este un os Este un os
ia: scurt Nu are diafiza Nu are epifiza alungit
Situata în
grosimea
tendonului Un os
mu?chiului triunghiular
cvadriceps situat cu baza
Rotula este: Un os lat femural Un os sesamoid spre posterior
Urmatoarele oase fac Sfenoid Maxilar Etmoid Mandibula
parte din scheletul
capului:
Este alcatuit
În alcatuirea din 6 oase
Nu sunt caracteristici Adaposte? sa intra osul În alcatuirea sa perechi ?i 2
ale viscerocraniului: te encefalul etmoid intra osul frontal nepereche
Este adevarat despre Sunt parte a Sunt parte a
cornetele nazale Sunt oase neurocraniulu Sunt oase viscerocraniul
inferioare: nepereche i pereche ui
Intra în componen?a
scheletului
trunchiului: Clavicula Scapula Osul coxal Sacrul
Prin
suprapunerea
Prezinta Prezinta pediculilor Prin orificiile
Identifica?i informa? anterior posterior vertebrali se intervertebrale
iile gre?ite despre arcul corpul formeaza ies nervii
vertebra tip: vertebral vertebral canalul vertebral spinali
Format prin
suprapunerea
Articulat Triunghiular, pediculilor
Osul sacru este un superior cu median, Cu baza în sus ? vertebrelor
os: coxalul nepereche i vârful în jos sacrale
Sunt curburi în plan
sagital urmatoarele, Lordoza Cifoza
cu excep?ia: Scolioze cervicala Lordoza lombara toracala
Este adevarat despre
curbura coloanei Are Are
vertebrale din zona concavitate Se nume?te Se nume?te concavitatea
sacrala: a posterior lordoza cifoza anterior
Cu
concavitate Cu
a anterior convexitatea
Scoliozele sunt sau la stânga sau
curburi: posterior la dreapta În plan frontal În plan sagital
Ce prezinta
Situat corp, manubriu ? De forma
Sternul este un os: Lat anterior i apendice xifoid literei S
Posterior, arcul
osos al Ultimele
coastelor, se doua
Primele 7 articuleaza cu Coastele VIII, coaste nu
Despre coaste este perechi sunt vertebrele IX, X sunt ajung la
fals, cu excep?ia: adevarate toracale coaste false stern
20% apa ?i
80%
Oseina este alcatuita reziduu Saruri Substan?a
din: uscat minerale Fibre de colagen fundamentala
Face parte din
scheletul antebra?
ului: Ulna Humerus Fibula Oase carpiene
Nu este componenta
a osului coxal: Ileon Ischion Sacru Scapula
Este adevarat despre Este un os Face parte din Este mai Este a?
tibie: lung scheletul gambei voluminoasa ezata spre
decât fibula medial
Reprezint
ao
Cu vârsta pot Sunt Nu poseda categorie
Nu este adevarat deveni reprezentate de cavitate de
despre sincondroze: sinostoze simfize articulara sinartroze
Întâlnim ?esut fibros
între cele doua oase
care se articuleaza în Suturilor Sincondrozelo
cazul: Simfizelor craniene Sindesmozelor r
Pot fi ?esutul care
reprezentate se interpune
de articula? Pot fi între cele doua
Sunt afirma?ii Au un grad iile dintre reprezentate de oase se poate
adevarate despre variabil de corpurile articula?iile osifica cu
diartroze: mobilitate vertrebrale sinoviale vârsta
Reprezinta elemente
structurale ale Capsula Membrana Cavitate Ligamente
sinartrozelor: articulara sinoviala articulara articulare
Se
realizeaza
la om prin
Se Se realizeaza intermediu
realizeaza la om prin l
la om prin Se realizeaza Se realizeaza la intermediul sistemului
intermediul la om prin om prin sistemului nervos
Care dintre sistemului intermediul intermediul osteoarticular central ?i
urmatoarele afirma?ii osteoarticul sistemului sistemului ?i muscular, periferic,
cu privire la mi?care ar, cu rol muscular, cu osteoarticular, ambele cu rol cu rol
este adevarata? pasiv rol endocrin cu rol activ activ integrative
Procesul
Procesul de de
dezvoltare dezvoltare
al oaselor, Totalitatea al oaselor,
ce consta în oaselor a? ce consta
transformar ezate în în
ea ?esutului pozi?ie Dezvoltarea Stimularea transforma
cartilaginos anatomica, periostului dezvoltarii rea ?
al cât ?i oaselor deja articula?iilor esutului
embrionului totalitatea formate prin corpului ?i a conjunctiv
în scheletul articula?iilor osificare gradului lor de o-fibros în
Osteogeneza osos al fixe sau desmala sau mobilitate fa?a cartilagino
reprezinta: adultului mobile encondrala de de os s
Prin osificare endo- Oasele Oasele
conjunctiva se boltii cutiei bazei
formeaza: craniene Femurul Tibia si peroneul Carpienele craniului
Sunt
Se reprezenta
formeaza Sunt te de
prin reprezentate de Se dezvolta oasele
Oasele de osificare Sunt oase humerus si prin osificare bazei
membrana: desmala scurte clavicula encondrala craniului
Cre?terea în lungime Se Are loc la Se produce la Este un Are loc
a oaselor lungi: realizeaza nivelul nivelul centrilor proces ce are dinspre
la nivelul periostului secundari de loc pe tot diafiza
cartilajului osificare parcursul vie? spre
diafizo- ii epifize
epifizar
Ramâne
Despre zona interna, Asigura cartilaginoasa Asigura
osteogena, a cre?terea în pâna în jurul Prolifereaza Prolifereaza cre?terea
periostului putem grosime a vârstei de 20 dinspre epifize dinspre diafiza în lungime
afirma ca: osului de ani spre diafiza spre epifize a osului
Cartilajul articular
este de tip: Hialin Elastic Fibros Lax Reticulat
Ulna,
Radius, fibula,
Dupa forma lor, sunt tibie, fibula, Humerus, Fibula, femur, Parietal, coxal, scapula,
oase lungi ulna, radius, coxal, carpiene, frontal, femur, tibie, femur,
urmatoarele: humerus frontal, tibie stern fibula radius
Se gase?te în
Care dintre grosimea Are rol în
urmatoarele afirma?ii tendonului De?ine epifize si Se articuleaza flexia si
referitoare la rotula Este un os mu?chiului diafiza asemeni cu tibia si extensia
este adevarata? sesamoid croitor oaselor lungi fibula halucelui
Sase oase
Patru oase Patru oase perechi ?i
Neurocraniul este Opt oase în nepereche ?i perechi ?i doua doua Zece oase
alcatuit din: total trei perechi nepereche nepereche în total
Mediana ?
Mediana ?i Posterioara ?i i
Coloana vertebrala posterioara Inferioara a Superioara a laterala a anterioara
este situata în partea: a corpului corpului corpului corpului a corpului
Arcul
vertebral Orificiile
este legat vertebrale
de corpul Pediculii formeaza,
Referitor la vertebra vertebral În partea sa vertebrali prin
tip, urmatoarea prin orificiile Prezinta anterioara, delimiteaza suprapune
afirma?ie NU este intervertebr posterior un prezinta corpul orificiile re, canalul
adevarata: ale arc vertebral vertebral intervertebrale vertebral
În plan
În plan sagital cu
sagital, cu În plan sagital concavitat
concavitate În plan În plan sagital, cu ea
a anterior, frontal, cu concavitatea concavitatea anterior,
Coloana vertebrala numite numite anterior, numite posterior, numite
prezinta curburi: cifoze lordoze lordoze numite cifoze scolioze
Posterior, Coastele sunt Sternul
sunt Sternul este arcuri ramâne
reprezentat un os lung, osteocartilaginoa cartilagino
Despre oasele e de catre situat se, situate in Coastele sunt s pâna în
componente ale cele 12 anterior, pe partea formate jurul
scheletului toracelui, vertebre linie mediana superioara a anterior dintr- vârstei de
putem afirma ca: toracale a toracelui toracelui un arc osos 20 de ani
Scheletul
centurii Scheletul Scheletul
scapulare ?i centurii centurii Scheletul
scheletul pelvine ?i Scheletul scapulare ?i bra?ului ?i
Scheletul membrelor membrului scheletul trunchiului ?i scheletul al
superioare este superior membrului scheletul bra? membrului antebra?
format din: liber superior liber ului inferior liber ului
Clavicula: Este un os Are forma Se articuleaza Se articuleaza Are baza
lung medial cu medial cu mare în
pereche literei L scapula corpul sternal sus
Se
articuleaza
anterior si Provine din Este un os
formeaza sudarea a Se articuleaza Este parte a unde
simfiza doua oase: anterior cu centurii predomina
Osul coxal: pubiana ilion ?i pubis sacrul scapulare lungimea
2 tarsiene
Scheletul piciorului pentru
este format din: 14 falange 8 tarsiene 5 metacarpiene 7 carpiene haluce
La articula? Articula?ia
ia dintre craniului
oasele La articula?ia La articula?ia La articula?ia cu
Cu privire la rolul de gambei ?i craniului cu dintre osul bra? craniului cu coloana
pârghii al aparatului piciorului, coloana ului ?i cele ale coloana vertebrala
locomotor, este rezisten?a vertebrala, antebra?ului, vertebrala, este o
adevarata se afla între rezisten?a se sprijinul se afla for?a se afla articula?ie
urmatoarea afirma? for?a ?i afla între for? între for?a ?i intre rezisten? de ordinul
ie: sprijin a ?i sprijin rezisten?a a si sprijin II
La copii si
La adul?i,
Con?in maduva ro?ie copii,toate La adul?i, La copii, doar La adul?i, doar oasele
hematogena: oasele toate oasele oasele lungi oasele lungi late
Osul este
alcatuit 5-10% din
dintr-o matricea
matrice organica a
organica osului este
Referitor la compozi? solida, Matricea Cea mai reprezenta
ia chimica a oaselor intarita de Osul con?ine organica a osului importanta ta de
este falsa depozitele 20% apa ?i este alcatuita din substan?a substan?a
urmatoarea afirma? de saruri de 80% reziduu 90-95% fibre de cristalina este fundament
ie: magneziu uscat colagen hidroxiapatita ala
Dupa gradul de
mobilitate, articula? Sinartroze ? Artrodii ?i Sinostoze ?i Sincondroze ?i Sinostoze
iile se împart în: i diartroze amfiartroze diartroze diartroze ?i simfize
În cazul sinartrozelor, Amfiartroz
dupa tipul de ?esut Sincondroz e- se
care se interpune e- se Sindesmoze- interpune
între cele doua oase interpune ? se Sincondroze- se Artrodii- se ?esut
care se articuleaza, esut interpune ? interpune ?esut interpune ? conjunctiv
distingem: cartilaginos esut osos fibros esut osos lax
Au suprafe? Au suprafe?e
e articulare articulare u? Sunt articula?ii Sunt articula?ii Sunt
Amfiartrozele: plane or convexe sinoviale fixe, imobile sinartroze
Forma Cantitatea
La nivelul unei suprafe? Compozi?ia de
articula?ii mobile, mi? elor suprafe?elor Aria suprafe? Tipul mi?carii substan?a
carile depind de: articulare articulare elor articulare dezvoltate organica
Elementele
structurale ale
artrodiilor sunt
urmatoarele, cu Epifizele si Capsula Membrana Ligamentele Cavitatea
excep?ia: diafiza articulara sinoviala articulare articulara
Cantitatea de fibre de 90-95% 80% 75-80% 60% 20%
colagen a matricei
organice a osului
este de:
Se
articuleaz
a lateral
Are forma Se articuleaza cu
Este un os dreptunghiula medial cu scheletul
Scapula : lat ra Are baza în jos humerusul mâinii
Celor 4-5 Celor 2-3 Celor 3-4 Celor 5-6 Celor 6-7
Coccigele rezulta din vertebre vertebre vertebre vertebre vertebre
fuzionarea: coccigiene coccigiene coccigiene coccigiene coccigiene
Osul con?ine: 20% apa 60% apa 50% apa 40% apa 30% apa
Osificarea desmala Oaselor Oaselor
da na?tere, par?ial: temporale Claviculelor Mandibulei parietale
Osificarea
encondrala da na? Oaselor Oaselor Oaselor bazei Oaselor
tere: scurte membrelor craniului coxale
În modelul
cartilaginos al unui os
lung apar centre de Mai întai în Mai întai în Ulterior în
osificare: epifize diafiza Ulterior în epifize diafiza
Epifizele
ramân
Epifizele acoperite de
Dupa ce procesul de ramân Epifizele se Epifizele ramân un strat sub?
cre?tere a oaselor a acoperite sudeaza la acoperite de ire de cartilaj
încetat: de periost diartroze cartilajul articular hialin
Dupa forma lor, Oase de Oase de
oasele pot fi: Oase lungi membrana Oase adulte cartilaj
Oasele alungite nu Suprafete
prezinta: articulare Periost Diafiza Epifize
Segmentele Ultimele Segmentele Emisferele
La nivelul centrale ale segmente ale mediale ale cerebrale
viscerocraniului se organelor de aparatului aparatului si
afla: sim? respirator digestiv cerebelul
Este alcatuit
din patru
oase
Referitor la nepereche- Este alcatuit
neurocraniu sunt Etmoidul si frontal, din doua oase
adevarate sfenoidul etmoid, Este format din perechi-
urmatoarele afirma? sunt oase temporal, sase oase temporale si
ii: nepereche parietal perechi zigomatice
Cornet
Sunt oase perechi nazale
ale viscerocraniului: superioare Maxilare Nazale Temporale
Executarea
diferitelor
mi?carile Ax de
Rolurile coloanei ale sustinere a Protejarea Rezervor de
vertebrale sunt de: membrelor corpului maduvei spinarii sânge
Pediculii vertebrali: Formeaza Prin Leaga corpul Sunt câte 4
suprafetele suprapunere vertebral de arc pentru fiecare
articulare delimiteaza vertebra
orificiile de
vertebrale conjugare
Os De forma Situat cu baza
Osul sacru este: Os median nepereche triunghiulara in jos
Curburile în plan
sagital cu
concavitatea
posterior se afla în
regiunile: Toracala Sacrala Lombara Cervicala
Este format
din Este situat
manubriu ?i anterior, pe linia Are forma
apendice mediana a literei "S"
Sternul: xifoid Este un os lat toracelui culcata
Care dintre
urmatoarele perechi
de coaste sunt
coaste false? VIII V VI VII
Cuprinde
câte 3
falange
Este format în pentru
Cuprinde 8 total de 30 de Cuprinde 5 fiecare
Scheletul mâinii: metacarpiene oase carpiene mâna
Se articuleaza
Alcatuie?te cu rotula prin
scheletul Este un os Este cel mai epifiza
Femurul: coapsei lung lung os din corp proximala
2 falange
Scheletul piciorului pentru 7 oase 5 oase
este format din: haluce carpiene 12 falange metacarpiene
Canalul
Oasele au rol de medular Cutia
protec?ie al unor pentru craniana Cutia toracica Oasele
organe vitale, cum ar maduva pentru pentru inima si antebra?ului
fi: spinarii encefal plamâni pentru mu?chi
Rolul antitoxic al
oaselor consta în re?
inerea unor substan?
e toxice, precum: F Hg Pb Ca
Oasele au rol în
metabolismul: Calciului Glicogenului Glucozei Fluorului
Fibrele de
colagen se Oseina este
extind în Matricea alcatuita din
primul rând Osul con?ine organica fibrele de
Sunt false perpendicul 20% apa si alcatuita din 90- colagen ?i
urmatoarele afirma? ar pe liniile 80% matrice 95% fibre de substan?a
ii, cu excep?ia: de for?a organica colagen fundamentala
Substan?a
fundamentala din
compozi?ia oaselor
are o mare afinitate Saruri
fa?a de: minerale Cartilaj hialin Limfa Cartilaj fibros
Articula?iile sunt Oase Mu?chi ?i Mu?chi Organe ?i
organe de legatura oase oase
între:
Sunt
reprezentate
Sunt Nu poseda de articula?iile
articula?ii cavitate Sunt articula?ii dintre corpurile
Sinartrozele: fixe articulara imobile vertebrale
Diartrozele se împart Sindesmoz
în: e Sinartroze Amfiartroze Artrodii
Mi?carile artrodiilor
se pot realiza în jurul
a: Patru axe Doua axe Trei axe Niciunui ax
Articula?ia
genunchiului Membrana Cavitate
cuprinde: sinoviala articulara Rotula Menisc
Ramân
cartilaginoase pâna Diafizele
la vârsta de 20 de oaselor Articula?iile Cartilajele Cartilajele de
ani: lungi mobile diafizoepifizare cre?tere
Prima O alta Prima
vertebra A doua vertebra denumire a vertebra
Axis reprezinta: toracala lombara sacrului cervicala
Sistemul
Miscarea Sistemul muscular
este Miscarea este muscular este este
Urmãtoarea afirmatie realizatã cu Muschii sunt realizatã cu format din alcãtuit
despre sistemul ajutorul organe ajutorul tendoane, doar din
muscular este musculaturii pasive ale musculaturii organe active muschi
adevãratã: striate miscãrii netede ale miscarii fusiformi
Urmãtoarele afirmatii Marele Marele
despre forma drept dorsal
muschilor sunt abdominal Bicepsul este Diafragma este Tricepsul este este un
adevãrate, cu este muschi muschi un muschi în un muschi muschi
exceptia: fusiform fusiform formã de cupolã fusiform patrulater
Corpul
muschiului O portiune Tendoanel
este format centralã ce Tendoanele e au o
din fibre poartã Douã extremitãti au în structura culoare
Muschii scheletici musculare numele de alb-sidefii numite lor tesut alb-
prezintã: striate tendon corp muscular muscular gãlbuie
La
exterior,
Tendonul Tendonul corpul
inserat pe inserat pe Tendonul inserat muscular
În legãturã cu osul fix se osul fix se pe osul mobil se În general, este
structura muschiului numeste numeste numeste originea acoperit
putem afirma originea insertia originea muschiului de o
urmãtoarele: muschiului muschiului muschiului este multiplã capsulã
Din Corpul Fiecare
epimisium muscular Corpul fibrã
pornesc este acoperit Corpul muscular muscular este muscularã
septuri de o este acoperit de acoperit de o este
Despre structura conjunctive membranã o membranã membranã învelitã de
muschiului se pot numite numitã numitã numitã fascia
afirma urmãtoarele: perimisium epimisium perimisium endomisium muschiului
Afirmatia adevãrata Muschiul Muschiul are Inervatia Inervatia Corpul
despre structura are o o muschiului este somaticã muschiului
scheletic
este
inervatie format din
dublã, determinã fibre
muschiului este somaticã si vascularizatie reactii musculare
urmãtoarea: vegetativã sãracã doar vegetativã vasomotorii netede
Muschii În grupul
capului muschilor Muschii
Urmãtoarele afirmatii Muschii grupeazã gâtului se gâtului
despre grupele de maseteri muschii Muschii mimicii gãseste sunt
muschi sunt intervin în mimicii si determinã muschiul asezati pe
adevãrate, cu actul muschii diferite expresii sternocleidom mai multe
exceptia: deglutitiei maseteri ale fetei astoidian planuri
În spatiile
Muschiul În spatiile intercostal
Marii dorsali pielos al intercostale se e se
Afirmatia falsã în sunt situati gâtului este gãsesc gãsesc
legãturã cu grupele superior de un muschi La baza cutiei muschii muschii
de muschi este muschiul superficial la toracice se aflã intercostali intercostali
urmãtoarea: trapez nivelul gâtului diafragma externi interni
Muschii În partea Posterior
anterolatera anterioarã a Medial de de dreptii
li ai abdomenului Muschiul dreptii abdominal
Despre muschii abdomenul se aflã diafragm are o abdominali se i se aflã
trunchiului se pot ui sunt marele si fatã concavã aflã oblicul muschii
afirma urmãtoarele: muschi lati micul pectoral spre torace extern piramidali
Deltoidul Deltoidul este
ridicã Deltoidul principalul Muschii Mâna
membrul ridicã muschi al anteriori ai posedã
Despre muschii superior membrul umãrului, situat antebratului muschi pe
membrelor se pot pânã la superior pânã profund în sunt extensori fata
afirma urmãtoarele: orizontalã la verticalã regiune ai mâinii dorsalã
În loja În jurul Cei trei
lateralã a articulatiei În partea muschi
Afirmatia falsã coapsei se soldului se medialã a adductori
despre muschii aflã gãsesc În loja anterioarã coapsei se sunt mare,
membrului inferior muschiul muschii a coapsei se aflã aflã muschii scurt si
este urmãtoarea: croitor fesieri muschiul croitor adductori lung
Muschii În plan
gambei sunt Loja posterioarã superficial
Despre muschii În loja grupati în loja are în plan Muschii se aflã
membrului inferior se lateralã se anterioarã si profund piciorului sunt muschiul
pot afirma aflã muschii loja muschiul situati doar pe tibial
urmãtoarele: peronieri posterioarã gastrocnemian fata plantarã posterior
La nivelul bratului
gãsim urmãtorii Biceps Biceps
muschi, cu exceptia: sural brahial Triceps Coracobrahial Brahial
La nivelul
antebratului gãsim Extensori
urmãtorii muschi, cu Flexori ai Extensori ai ai
exceptia: Brahial antebratului Flexori ai mâinii mâinii degetelor
În loja anterioarã a
coapsei gãsim Adductor Muschiul drept Muschiul
urmãtorii muschi: Cvadriceps scurt Adductor lung medial fesier
Despre muschii Sunt Determinã Intervin în actul Muschiul Muschiul
gâtului se pot face asezati pe diferite masticatiei sternocleidom pielos al
urmãtoarele afirmatii: mai multe expresii ale astoidian gâtului se
aflã în
regiunea
încreteste posterioar
planuri fetei pielea gâtului ã
Mâna are
Mâna muschi
Despre muschii prezintã un Mâna are numai pe
mimicii sunt aparat muschi numai Mâna are Mâna are fata
adevãrate muscular pe fata muschi numai pe muschi numai dorsalã si
urmãtoarele afirmatii: complex palmarã fata dorsalã interdigital palmarã
Muschiul
are Corpul Tendoanel
Despre structura inervatie Muschiul are muscular este e au în
muschiului se pot dublã, o Muschiul are, în portiunea structura
afirma urmãtoarele, somaticã si vascularizatie general, o centralã, mai lor tesut
cu exceptia: motorie bogatã origine unicã voluminoasã fibros
Muschii
maseteri
Muschii Muschii determinã
Despre muschii maseteri Sunt douã Sunt trei maseteri diferite
capului se poate intervin în categorii de categorii de încretesc expresii
afirma: masticatie muschi muschi pielea gâtului ale fetei
Muschii scheletici
asigurã urmãtoarele, Ritmul Miscarile
cu exceptia: cardiac Tonusul Echilibrul Postura voluntare
Din masa
organismului, muschii
scheletici reprezintã: 40% 35% 45% 90% 25%
Reprezintã
capacitatea Sarcomer
muschiului ul este
de a Este o Reprezintã Sarcomerul cuprins
dezvolta proprietate capacitatea este baza între douã
Despre contractilitate tensiune nespecificã a muschiului de a fiziologicã a membrane
putem afirma: între capete muschiului se alungi contractilitãtii X
Cuplajul Muschii
Se excitatie- rãspund la
Despre excitabilitate datoreazã Se datoreazã Stimulul este contractie este stimul prin
sunt adevãrate proprietãtilo proprietãtilor urmat de un lant de potential
urmãtoarele, cu r nucleului membranei contractie reactii fizico- de actiune
exceptia: celular celulare caracteristicã chimice propagat
Se Este Substratul Substratul
realizeazã Este proprietatea anatomic îl fiziologic îl
pasiv sub proprietatea muschiului de a reprezintã reprezintã
Despre extensibilitate actiunea muschiului de se alungi sub fibrele fibrele
se pot afirma unei forte a se alungi actiunea unei conjunctive din elastice
urmãtoarele: exterioare activ forte interioare tendoane din muschi
Baza
Reprezintã anatomicã
Despre elasticitate se revenirea Este o Reprezintã Revenirea se este
pot afirma activã la proprietate deformarea sub face atunci reprezenta
urmãtoarele, cu forma de specificã actiunea unei când forta a tã de fibre
exceptia: repaus muschilor forte încetat elastice
Tonusul muscular Tonusul O stare de O stare de O Tonusul
reprezintã: muscular relaxare tensiune caracteristica muscular
este de permanentã periodicã a muschilor ce este
naturã au doar voluntar
inervatie
reflexã motorie intactã
Exemplul
de
Tensiunea Tensiunea contractie
muschiului Lungimea muschiului izometricã
Despre contractia creste muschiului rãmâne Muschiul este
izometricã, foarte mult este variabilã constantã pe presteazã prinderea
urmãtoarele afirmatii pe durata pe durata durata lucru mecanic unui pahar
sunt adevãrate: contractiei contractiei contractiei extern cu apã
În
contractia În
izometricã În contractia contractia
lungimea izotonicã În contractia În contractia auxotonic
muschiului lungimea auxotonicã izotonicã ã muschiul
Despre contractia rãmâne muschiului lungimea muschii nu are o
fibrei musculare se neschimbat este muschiului este realizeazã tensiune
poate afirma: ã constantã constantã lucru mecanic constantã
În timpul unui efort
moderat-intens,
metabolismul
muscular este 45-90 20-40 10-15
anaerob în primele: secunde secunde 1-2 minute 2-5 minute secunde
Stimularea fibrelor
musculare provoacã
aparitia unui potential
de actiune propagat
cu o viteza de: 30 m/s 25 m/s 30 km/s 3 m/s 30 m/orã
Muschii
scheletici
au în Muschii
structura lor scheletici au în
Despre sistemul tesut Muschii sunt structura lor Muschii sunt
muscular se pot muscular organe active tesut muscular organe pasive
afirma urmãtoarele: neted ale miscarii striat ale miscãrii
Urmãtorii muschi Marele
sunt de formã drept
patrulaterã: abdominal Biceps Triceps Diafragma
Din muschii
anterolaterali ai
toracelui fac parte
urmãtorii muschi, cu Marele Intercostal
exceptia: pectoral Micul pectoral Dintatul mare i externi
Din grupul celor trei
muschi adductori, din
partea medialã a Adductorul Adductorul
coapsei, fac parte: mare scurt Adductorul lung Adductorul lat
Faza de
latentã, Faza de
faza de contractie, Faza de Faza de
Succesiunea contractie, faza de relaxare, faza de relaxare, faza
componentelor dintr- faza de latentã, faza latentã, faza de de contractie,
o secusã este: relaxare de relaxare contractie faza de latentã
Muschii coapsei sunt Loja
grupati în Loja anteromedial Loja
urmãtoarele loje: lateralã ã Loja posterioarã anterioarã
Din muschii gâtului Muschiul
fac parte urmãtorii sternocleido Muschii Muschiul
muschi: mastoidian mimicii Muschii maseteri trapez
Din grupul muschilor
spatelui si al cefei fac
parte urmãtorii Marele Dreptii Pielosul
muschi, cu exceptia: pectoral abdominali Micul pectoral gâtului
Muschii membrului Muschii
superior sunt grupati Muschii Muschii antebratul
în: umãrului Muschii mâinii bratului ui
Miscarile
Muschii scheletici peristaltice
asigurã urmãtoarele: intestinale Tonusul Mimica Ritmul cardiac
Printre proprietatile Excitabilitat
muschilor regãsim: ea Elasticitatea Extensibilitatea Relaxarea
În contractia Tensiunea
izometricã muschiului Lungimea Lungimea Tensiunea
urmãtoarele afirmatii este muschiului muschiului este muschiului
sunt adevãrate: constantã variazã constantã creste
Baza
Este Reprezintã fiziologicã a
Despre contractilitate proprietate capacitatea Baza anatomicã contractiei
se pot afirma specificã muschiului de a contractiei este este
urmãtoarele: muschiului a se scurta sarcomerul sarcomerul
75 % din
Randamentul Randamentul energia
Urmãtoarele afirmatii contractiei Randamentul contractiei chimicã se
despre manifestarile masei contractiei masei masei transformã
termice sunt musculare musculare este musculare în energie
adevãrate: este de 35 % de 20 % este de 45 % caloricã
Muschii anteriori ai Flexori ai Flexori ai Pronatori ai Extensori ai
antebratului sunt: antebratului mâinii mâinii mâinii
Muschii Muschii Muschii
Muschii trunchiului se Muschii posteriori ai anterolaterali ai spatelui si ai
împart în: gâtului toracelui toracelui cefei
Muschii gambei sunt Loja Loja Loja
împãrtiti în: posterioarã Loja medialã anteromedialã posterolateralã
Este Substratul Substratul
proprietatea Se exercitã anatomic îl fiziologic îl
Despre extensibilitate muschiului sub actiunea reprezintã fibrele reprezintã
se pot afirma de a se unei forte conjunctive din fibrele elastice
urmãtoarele: alungi pasiv exterioare muschi din muschi
Corpul
muschiului
O singurã format din
extremitate O portiune fibre
Muschii scheletici numitã centralã În general o musculare
prezintã: tendon muscularã origine unicã netede
Inervatia
Muschiul somaticã
Despre structura are o Muschiul are Muschiul are o determinã
muschiului se poate vascularizat o inervatie inervatie reactii
afirma: ie bogatã somaticã vegetativã vasomotorii
Urmãtoarele afirmatii Este o stare Este Este Tonusul
despre tonusul de tensiune caracteristic caracteristic muscular nu
muschilor cu
inervatie
motorie muschilor cu
somaticã inervatie este de naturã
muscular sunt false: permanentã intactã senzitivã intactã reflexã
Muschii piciorului Pe fata Pe fata Pe ambele fete Doar pe fata
sunt asezati: dorsalã plantarã ale piciorului plantarã
Muschiul
Dintre muschii pectoral Muschiul Muschiul mare
fusiformi fac parte: mare biceps Muschiul triceps dorsal
Este Ridicã
Urmãtoarele afirmatii principalul Este situat membrul
despre muschiul muschi al imediat sub Realizeazã superior la
deltoid sunt false: umãrului piele abductia bratului verticalã
În loja lateralã a Muschiul Muschiul
gambei gãsim peronier gastrocnemia Muschiul
urmãtorii muschi: scurt n Muschiul solear triceps sural
Cuplajul
Se excitatie-
datoreazã contractie este
proprietatilo Se datoreazã Stimulul este un lant de
Urmãtoarele afirmatii r proprietatilor urmat de reactii
despre excitabilitate membranei citoplasmei relaxarea anatomo-
sunt adevãrate: celulare celulare caracteristicã chimice
Despre muschii Încretesc
capului se pot afirma pielea Sunt trei Sunt muschi Sunt muschii
urmãtoarele: gâtului categorii maseteri mimicii
Tricepsul
Orbicularul Muschiul este un
Despre forma buzelor este Muschiul trapez biceps este un muschi în
muschilor se poate un muschi este un muschi muschi formã de
afirma: patrulater patrulater triunghiular cupolã
Manifestãril
e termice
se
datoreazã Manifestãrile
Urmãtoarele afirmatii fenomenelo mecanice se Potentialul de Toate
despre manifestãrile r electrice studiazã cu actiune se contractiile
contractiei musculare din fibra ajutorul propagã cu 30 voluntare sunt
sunt false: muscularã miografului m/s tetanosuri
Muschii
Dintre muschii flexori ai
anteriori ai membrului Muschiul Muschii flexori ai Muschiul antebratul
superior fac parte: biceps brahial mâinii brahial ui
Unii mu?chi Mi?carea Mu?chii
Sistemul muscular au forma este realizata Mu?chii fusiformi
este caracterizat de patrulatera, de catre scheletici au în Mu?chii sunt sunt
urmatoarele afirmatii, cum ar fi musculatura structura ?esut organe active bicepsul ?i
cu excep?ia: diafragma somatica muscular striat ale mi?carii tricepsul
Care dintre urmatorii
mu?chi are forma Orbicularul Piramidal al Marele
circulara? pleoapelor Diafragma Mu?chiul trapez abdomenului dorsal
Care dintre Inser?ia Corpul mu? Tendoanele sunt Corpul mu? Fascia
urmatoarele afirma?ii mu?chiului chiului localizate la chiului este mu?chiului
în legatura cu se define? reprezinta extremita?i format din este o
structura mu?chiului te ca ata? por?iunea fibre membrana
area
tendonului
la nivelul centrala, musculare conjunctiv
este falsa? osului fix voluminoasa striate a
Cea mai profunda
structura conjunctiva
din alcatuirea mu? Endomisiu
chiului este: m Epimisium Perimisium Fascia Periostul
Mu?chiul
are o
Care dintre Inerva?ia Inerva?ia bogata
urmatoarele enunturi mu?chiului Inerva?ia Inerva?ia mu? somatica vasculariz
în legatura cu inerva? este dubla, mu?chiului chiului este determina a?ie, dar
ia musculara este somatica ?i este exclusiv exclusiv reac?ii nu poseda
adevarat? vegetativa somatica vegetativa vasomotorii inerva?ie
Care dintre urmatorii
mu?chi apar?
inegrupei mu?chilor Sternocleidom
capului: Maseteri Marii dorsali Oblic extern astoidian Trapezi
Mu?chiul
Mu?chiul sternocleido
piramidal mastoidian În plan
Despre topografia este este localizat Mu?chii superficial
mu?chilor, localizat profund de intercostali superior
urmatoarele afirmatii posterior de mu?chiul Marii dorsali se externi se afla se afla
sunt adevarate cu drep?ii pielos al afla inferior de în spa?iile mu?chii
excep?ia: abdominali gâtului mu?chii trapezi intercostale trapezi
Mu?chii anterolaterali Din?atul
ai toracelui sunt: mare Oblic extern Oblic intern Piramidal Trapez
Despre diafragma Poseda o Separa cutia E localizat
sunt adevarate fa?a boltita toracica de Poseda o fa?a la baza
urmatoarele enunturi, spre Este un mu? cavitatea concava spre cutiei
cu excep?ia: abdomen chi lat abdominala abdomen toracice
Sternoclei
Principalul mu?chi al Biceps domastoid
umarului este: Deltoid brahial Trapez Din?at mare ian
Mu?chiul posterior al Semimembran
bra?ului este: Triceps Biceps Cvadriceps os Deltoid
Despre distribu?ia Bicepsul Bicepsul Mu?chiul
mu?chilor sunt femural se Mâna are brahial se afla drept
adevarate afla în loja mu?chi doar În loja anterioara în loja medial are
urmatoarele afirmatii, anterioara a pe fa?a sa a coapsei se afla anterioara a rol în
cu excep?ia: coapsei palmara cvadricepsul bra?ului adduc?ie
Mediala,
Anteromedi anterolater
ala, Anterioara, ala ?i
Lojele musculare ale posterioara Anterioara ?i Posterioara ?i posterioara ?i posterioar
coapsei sunt: ?i laterala posterioara mediala laterala a
Printre mu?chii
membrului inferior se
numara: Solear Piramidal Deltoid Frontal Romboid
Mu?chii lojei laterale Gastrocnemia Tibial
a gambei sunt: Peronieri Tibial anterior Semitendinos n posterior
Afirmatia adevarata Dupa Reprezinta În contrac?iile Substratul În
în legatura cu denervare, aproximativ izotonice toata anatomic al contrac?
fiziologia mu?chilor tonusul 60% din energia chimica elasticita?ii îl iile
auxotonic
e nu
variaza
nici
reprezinta lungimea,
mu?chilor fibrele dar nici
scheletici masa se pierde sub conjunctive din tensiunea
scheletici este: dispare organismului forma de caldura mu?chi mu?chiului
Fibrele
elastice din Fibrele
Baza anatomica a structura conjunctive ?i
contractilita?ii este perimisiumulu elastice din mu? Tonusul Faza de
reprezentata de: Sarcomer i chi muscular contrac?ie
Dupa
Despre tonusul Necesita denervare, Este o
muscular sunt inerva?ie tonusul mu? proprietate
adevarate Este o stare somatica ?i chilor a mu?
urmatoarele enunturi, de tensiune senzitiva Este de natura scheletici chilor
cu excep?ia: intermitenta intacte reflexa dispare scheletici
Un
Care dintre exemplu
urmatoarele afirmatii Mu?chii Lungimea Variaza ?i este sus?
este caracteristica realizeaza mu?chiului lungimea ?i inerea
contrac?iilor lucru ramâne Tensiunea mu? tensiunea mu? posturii
izotonice: mecanic constanta chiului variaza chiului corpului
Metabolismul
muscular este
anaerob, într-un efort
muscular intens ,
pentru o durata de 45 - 90
circa? secunde 30 secunde 2 minute 0,05 secunde 2 - 48 ore
Electromiog
rama
reprezinta Placa
Afirma?ia adevarata înregistrare Fibrele Poten?ialul de motorie
asupra a activita?ii musculare nu ac?iune se poate
manifestarilorelectric electrice a pot fi propaga în Se studiaza cu stimula
e ale contrac?iei întregului stimulate lungul fibrei cu o ajutorul artificial
musculare este: mu?chi decât artificial viteza de 3 m/s miografului contrac?ia
Amplitudin
ea secusei
Care dintre Faza de variaza cu
urmatoarele afirmatii contrac?ie intensitate
legate de dureaza în Secusa a
componentele medie 0,01 dureaza în Faza de relaxare Secusa poate stimulului
secusei, este falsa: s total 0,1 s dureaza 0,05 s fi izometrica aplicat
Stimularea
cu o
frecven?a
de 10 - 20
stimuli/secu
nda Tetanosul
Care dintre produce un complet se ob? Frisonul ?i
urmatoarele enunturi grafic al Tetanosul ine prin sistola Suma?ia
în legatura cu tetanosului incomplet aplicarea cardiaca sunt tetanosuril
contrac?ia tetanica, cu platou prezinta un stimulilor cu exemple de or produce
este adevarat: din?at platou regulat frecven?a joasa tetanosuri o secusa
În alcatuirea jonc?
iunii neuro-musculare
intra urmatoarele Toate de Ramifica?ii Vezicule
elemente: mai sus nervoase Placa motorie Miofibrila sinaptice
O parte
Despre manifestarile din
termice ale contrac? Se datoreaza energia
iei musculare Randament fenomenelor Reprezinta o chimica se
urmatoarele afirmatii ul contrac? biochimice Randamentul manifestare a transforma
sunt adevarate, cu iei este de din fibra contrac?iei este contrac?iei în energie
excep?ia: 70% musculara de 30% musculare calorica
Contrac?
Inhibarea ia
unor Acumularea repetata,
enzime de de glicogen la intermitent
Oboseala musculara catre acidul nivel Cre?terea pH- Epuizarea a,
este determinata de: lactic muscular ului intracelular acidului lactic musculara
Indiferent
În primele 45 - de gradul
La nivelul 90 secunde efortului ?i
grupelor La cel mult 2 ore ale unui efort perioadele
Febra musculara musculare Dupa un efort de la un efort moderat sau de
apare de regula: solicitate fizic redus fizic intens intens inactivitate
Pentru a preveni Prestând
instalarea precoce a Gradarea activitate
oboselii, se pot lua progresiva Neconsiderarea Contractând fizica
urmatoarele precau? a activita?ii Evitarea curbei capacita? excesiv maxima
ii: fizice pauzelor ii de efort musculatura sus?inuta
Contrac?ia prelungita Ruptura ?
sau excesiva a unui esutului
mu?chi poate duce la conjunctiv
urmatoarele, cu Întinderi Rupturi Oboseala adiacent
excep?ia: Miopatii musculare musculare musculara mu?chiului
Miopatiile Retrac?iile
apar cel tendinoas
mai e pot
Despre distrofiile frecvent Afecteaza produce
musculare sunt dupa vârsta Sunt afec?iuni selectiv deformari
adevarate, cu excep? de 30 de Sunt numite ? musculare anumite grupe ale
ia: ani i miopatii ereditare musculare membrelor
Tipurile de mu?chi, În forma de În forma de Triunghiul
dupa forma, sunt: trapez cupola Fusiformi ari
Piramidal al
Mu?chii de forma abdomenul Marele drept
patrulatera sunt: ui Diafragma abdominal Marele dorsal
Dintre urmatorii mu? Orbicularul Orbicularul
chi, cei circulari sunt: Sfincterele pleoapelor buzelor Diafragma
Piramidal al
Mu?chii fusiformi abdomenul
sunt: ui Biceps Triceps Trapez
Originea mu? Inser?ia mu?
chiului Prezinta o por? chiului
Tendoanele reprezinta iune centrala reprezinta
Despre structura mu? au în tendonul musculara tendonul
chilor sunt adevarate structura lor inserat pe voluminoasa inserat pe osul
urmatoarele: ?esut fibros osul mobil numita tendon fix
Mu?chii cu mai multe
origini sunt: Biceps Triceps Cvadriceps Trapez
Fibre
Corpul mu?chiului musculare
este format din: striate Tendoane ?esut fibros Periost
Mu?chiul este Fascia mu? Fascia mu? Fascicul
structurat dinspre Perimisium, chiului, chiului, fascicul muscular,
exterior spre interior epimisium, epimisium, muscular, fibra endomisium,
în: endomisium perimisium musculara periost
Mu?chiul
sternocleido Mu?chii
Mu?chii capului sunt: mastoidian Mu?chii cefei Mu?chii maseteri mimicii
Mu?chii anterolaterali Mu?chii Mu?chii Mu?chiul
ai toracelui sunt: pectorali trapezi Marii dorsali piramidal
Mu?chii Mu?chiul Mu?chiul
Mu?chii anterolaterali drep?i Mu?chiul oblic transvers al oblic
ai abdomenului sunt: abdominali extern abdomenului intern
Mu?chii membrului Mu?chii Mu?chii Mu?chii
superior sunt: mâinii Mu?chii bra?ului antebra?ului umarului
La nivelul bra?ului,
urmatorii mu?chi sunt Coracobrah Biceps
localiza?i anterior: ial brahial Brahial Triceps
Mu?chii anteriori ai Pronatori ai Extensori ai Extensori ai Extensori ai
antebra?ului sunt: mâinii antebra?ului mâinii degetelor
Mu?chii posteriori ?i Flexori ai
laterali ai antebra? antebra? Extensori ai Extensori ai Flexori ai
ului sunt: ului antebra?ului mâinii mâinii
La membrul inferior
se descriu urmatorii Mu?chii Mu?chii Mu?chiul
mu?chi: bazinului piciorului Mu?chii gambei piramidal
În loja anterioara a Mu?chiul
coapsei se afla adductor Mu?chiul Mu?chiul Mu?chiul
urmatorii mu?chi: mare drept medial cvadriceps croitor
Mu?chii lojei
posterioare a gambei Semimembr Semitendinosu
sunt: anosul Solearul Gastrocnemianul l
Mu?chii care fac
extensia labei
piciorului ?i flexia Peronier Peronier Flexori ai
degetelor sunt: lung scurt Tibial posterior degetelor
Mu?chii adductori
sunt: Scurt Lung Mare Drept medial
Mu?chii scheletici Mi?carile
asigura: Postura Echilibrul voluntare Mimica
Este Baza
proprietatea anatomica a
mu?chiului de acestei
Despre Baza a se alungi proprieta?i o
contractilitatea anatomica pasiv sub ac? reprezinta
musculara sunt a acesteia o iunea unei Este o stare de fibrele elastice
adevarate reprezinta for?e tensiune din structura
urmatoarele: sarcomerul exterioare permanenta perimisiumului
Despre excitabilitatea Baza Baza Se datoreaza Mu?chii
musculara sunt anatomica moleculara o proprieta?ilor raspund la un
o reprezinta
fibrele
elastice din stimul printr-un
structura constituie poten?ial de
adevarate perimisiumu proteinele membranei ac?iune
urmatoarele: lui contractile celulare propagat
Proprieta?ile mu? Contractilitate Tonusul Extensibilit
chilor sunt: a Elasticitatea muscular atea
se deforma
sub ac?
iunea unei
for?e ?i a
reveni pasiv
când for?a se alungi pasiv
Elasticitatea este înceteaza dezvolta sub ac?iunea se men?ine
proprietatea sa ac? tensiune între unei for?e permanent
musculara de a: ioneze capetele sale exterioare tensionat
Despre contrac?iile Lungimea Un exemplu îl
musculare izotonice mu?chiului reprezinta Variaza atât
sunt adevarate ramâne sus?inerea lungimea cât ?i Mu?chii
urmatoarele, cu neschimbat posturii tensiunea mu? realizeaza
excep?ia: a corpului chiului lucru mecanic
Componentele
manifestarilor
mecanice ale
contrac?iei Faza de Faza de Faza de Electromiogra
musculare sunt: relaxare laten?a contrac?ie ma
Manifestarile
contrac?iei
musculare sunt: Electrice Chimice Mecanice Termice
Este
determinata
de o stare
Despre oboseala de contrac? Se datoreaza
musculara sunt ie epuizarii Este înso?ita de Se datoreaza
adevaratele musculara glicogenului scaderea pH-ului epuizarii
urmatoarele: prelungita muscular intracelular acidului lactic
Înlocuirea ?
Contrac?ia excesiva Deformari esutului
a unui mu?chi poate ale Întindere Ruptura muscular cu ?
duce la: trunchiului musculara musculara esut adipos
Forta contractiilor
peristaltice gastrice Factorul
este reglata de: Acetilcolina pH Pepsina Lipaza intrinsec
Se
realizeaza
sub forma Se face
de Se face prin Se face prin Se face sub forma
oligopeptide sisteme de sisteme de partial, astfel de
Absorbtia intestinala si transport transport pasiv apar proteine monoglice
a proteinelor: aminoacizi pasiv Na-dependente în scaun ride
În reziduul uscat al
secretiei gastrice nu Factor
se afla : Gastrina intrinsec Acid clorhidric Pepsinogen Lipaza
În timpul digestiei Absorbtia Transformare Continua Pepsinogenul Pepsina
gastrice se produc gastrica a a bolului în hidroliza trece în scindeaza
amidonului
preparat pana
urmatoarele procese scade pH-ul în
cu exceptia: cobalaminei chim chim pepsina proteinele
Pancreasul produce
urmatoarele enzime Colesterol- Fosfolipaz
digestive cu exceptia: Nucleaze Tripsinogen Izomaltaza lipaza a
Amilaza
pancreatic
Ptialina Amilaza a este o
hidrolizeaza pancreatica Amilaza alfa
amidonul descompune Amilaza gastrica salivara amilaza în
Amilazele digestive fiert pana la dizaharidele are activitate descompune forma
actioneaza astfel: maltoza în glucoza foarte redusa celuloza inactiva
Sunt
reprezentate Actioneaz
Sunt Pot necesita de lipaza, a asupra
Despre lipazele secretate în prezenta Prin hidroliza fosfolipaza si lipidelor
pancreatice afirmatia forma lor sarurilor produc acizi colesterol- emulsiona
falsa este: inactiva biliare grasi si glicerol lipaza te
Control
nervos prin O unda de
sistemul relaxare
În timpul esofagian al nervos Exclusiv Exclusiv urmeaza
deglutitiei, esofagul enteric Control peristaltism peristaltism undei
are: esofagian voluntar primar secundar peristaltice
Celule
acinare
speciale Endocrine
secretante de beta(ß) ce
nu contine inhibitor al Endocrine secreta
Pancreasul celule: tripsinei Exocrine acinare alfa(a) insulina
În stomac se absorb Lipidele
urmatorii compusi cu neemulsion Sodiu, Glucoza(redus Aminoaciz
exceptia: ate Etanol, apa Potasiu(redus) ) i(redus)
Nu intra în Vitamina
compozitia miceliilor : Vitamina C Vitamina A Vitamina D Vitamina K E
Proteine
sintetizate
Chilomicronii nu Vitamine în epiteliul
contin : liposolubile Trigliceride Fosfolipide Colesterol intestinal
Contine
Se produce Contine saruri
Despre secretia Este un exclusiv la bilirubina ca biliare
biliara se afirma proces nivelul Este depozitata produs de pentru
corect: continuu hepatocitelor în ficat secretie excretie
Secretiile intestinului
subtire contin în Mucus, apa Zaharaza
lumen: si electroliti Maltaza Lactaza Izomaltaza si Lipaza
Sunt
Despre pigmentii Pot genera Confera bilirubina
biliari nu este saruri culoare Sunt derivati din Sunt excretati si
adevarat enuntul : biliare galbena hemoglobina în bila biliverdina
Marcati afirmatia Ariile Etapele Peristaltismul Centrul
falsa receptoare succesive ale secundar este deglutitiei
despre din jurul deglutitiei sunt coordonat de inhiba
intrarii în
orofaringe specific
sunt inervate controlate sistemul centrul
reglarea de nervul automat de nervos enteric respirator
deglutitiei: hipoglos centrul deglutitiei din esofag bulbar
O ramura a
arterei Capilare
hepatice si sinusoide si
Lobulul hepatic nu Canalul una a venei Vena cordoane de Canalicule
contine: cistic porte centrolobulara hepatocite biliare
Glucide
care sa
Dieta zilnica normala 0,5-0,7 reprezinte
a unui adult trebuie g/kg. corp 250-800 g 225-250 g 30% din
sa contina: proteine lipide proteine 10-20g lipide dieta
Nervii
Sodiul si clorul splahnici
Marcati procesul neabsorbite in Aldosteronul mare si
fiziologic care nu se Absorbtie Potasiul este jejuno-ileon sunt regleaza mic nu au
produce la nivelul de peste 3- secretat în absorbite din absorbtia de efect
colonului : 4 litri apa /zi lumen lumen Na, Cl, K secretor
Astfel
sarurile
Reprezinta ajung iar
recircularea Sarurile în duoden
Referitor la circuitul a 50% din biliare sunt Ele revin prin Ficatul le pentru a
enterohepatic este sarurile absorbite din vena porta la excreta din emulsiona
fals enuntul : biliare jejun si ileon ficat nou în bila lipide
Prin sisteme de
transport activ Na-
dependent nu se Dipeptidel
absorb : Fructoza Tripeptidele Aminoacizii Glucoza e
Ajuta
absorbtia
Fara saruri acizilor
biliare 80% grasi,
din lipidele Emulsioneaz Participa la monoglice
Semnalati afirmatia ingerate a lipidele din Faciliteaza formarea unor ridelor si
falsa despre rolurile ajung în intestinul actiunea lipazei micelii colesterol
sarurilor biliare : fecale subtire pancreatice complexe ului
Una din aceste
enzime nu se
gaseste în sucul Pepsinoge
gastric: Maltaza Labfermentul Lipaza Gelatinaza nul
Hidrolizea
za
Despre amilaza este falsa Hidrolizeaza Este o alfa- Se secreta în amidonul
pancreatica afirmatia: celuloza amilaza forma activa preparat
Cele 2
tipuri de
Peptidazele lipaze
asociate Amilaza pancreatic
microvililor salivara Pepsina e sunt
actioneaza hidrolizeaza descompune 20- fosfolipaza
pe amidonul 30% din proteine Acizii biliari si
Selectati afirmatia dipeptide si crud pana la pana la stadiul sunt sintetizati colesterol-
corecta: tripeptide maltoza de acizi grasi din glicerol lipaza
Duodenul Hormonul Hormonul
Aldosteronu secreta 6-8 somatotrop antidiureti
l nu are Celulele G hormoni cu rol în produce c reduce
celule tinta ale glandelor reglarea cresterea secretiile
în glandele pilorice activitatii viscerelor tuturor
Identificati afirmatia salivare si secreta secretorii si inclusiv glandelor
falsa : colice gastrina motorii digestive digestive exocrine
Colonul ascendent si
partea dreapta a Artera
colonului transvers mezenteric Artera Artera
sunt vascularizate a Trunchiul mezenterica Artera iliaca
de: superioara celiac inferioara hepatica comuna
Nu poate Poate
Semnalati afirmatia produce genera
falsa despre inflamatia proteine
microflora mucuoasei Produce Produce Produce care apar
intestinala : intestinale piridoxina filochinona riboflavina în scaun
Mucoasa gastrica Cilindric
este formata din simplu(unist Cilindric
epiteliu: ratificat) pluristratificat Cubic Pavimentos Senzorial
În conditii Din peste
bazale, 2000 ml/zi
Concentrati debitul de Compozitia Celulele de chim
a potasiului HCl liber sau sucului gastric ductale colonic,
salivar este combinat în este 99% apa, secreta zilnic 300 ml se
mai mare în sucul gastric 0.4% substante 1600-2100 ml pierd prin
Marcati afirmatia saliva decat este între 6- anorganice si de suc fecale
corecta: în plasma 10mEq/h 0.6% organice pancreatic zilnic
Tubul Glandele Tubul contort
Secretia de H+ are colector oxintice care proximal al Glandele
sediul principal în: renal secreta HCl nefronului pilorice
Produc Secreta zilnic
enzime 1200-1500 ml
pancreatice de suc Participa la Nu secreta
Celulele ductale: diverse pancreatic formarea bilei HCO3-
Se afla în Se reabsoarbe
urina finala Este tubular renal
în jur de excretata în pasiv în gradient Nu provine din
Ureea: 150 mg saliva chimic amoniac(NH3)
Este
continut în
Este secretat Este o subst secretiile
de glandele Este produs de organica din intestinului
Mucusul: oxintice glandele pilorice saliva subtire
Este
stimulata de Este eliberata Determina
prezenta în de celulele Relaxeaza contractii
duoden a mucoasei sfincterul lui segmentare
Colecistokinina: peptidelor duodenale Oddi enterice
HCl secretat
Un rol bactericid si Lizozimul de glandele Aldosteronul la
bacteriostatic au: salivar pilorice Sarurile biliare nivel colonic
Enzimele digestive Chimotripsi Peptidazele Pepsina Sub actiunea
actioneaza astfel: na genereaza scindeaza 20- enterokinazei
hidrolizeaza aminoacizi în 30% din proteine asupra
proteinele si lumenul la aminoacizi si chimotripsinog
peptidele în
tripeptide,
dipeptide si enului rezulta
aminoacizi intestinal peptide tripsina
Scade Creste Creste
Sunt efecte digestive secretia secretia Stimuleaza secretia
ale sistemului nervos glandelor glandelor secretia exocrina salivara
simpatic : gastrice intestinale pancreatica apoasa
Sarurile
biliare
faciliteaza Lipaza Lipazele Lipaza
Despre lipazele activitatea gastrica are pancreatice sunt intestinala
digestive putem lipazei activitate secretate în este secretata
afirma corect : pancreatice puternica forma inactiva în lumen
Este relaxat Se relaxeaza Se contracta în Este relaxat
de în timpul timpul de sistemul
colecistokini perioadelor perioadelor nervos
Sfincterul Oddi: na interdigestive digestive simpatic
Este reglata
si de Este
nucleul amplificata de
salivator stimularea
superior parasimpatic Este diminuata Este crescuta
Secretia salivara : pontin a de ADH de oxitocina
Acidul
clorhidric din Secretia
Au rol antibacterian : Saliva sucul gastric Sarurile biliare colonica
Are o
dimensiune Este o îngrosare
de 2-5cm a tunicii Se afla la
deasupra musculare capatul Are o
Sfincterul esofagian jonctiunii circulare terminal contractie
functional : gastrice esofagiene esofagian tonica
Sfincterul
functional
esofagian
Deglutitia inferior este
Timpul Timpul declansaza contractat prin
Despre deglutitie esofagian faringian peristaltismul relaxarea
afirmatiile corecte este dureaza 1-2 primar din timpul receptiva a
sunt : voluntar sec esofagian stomacului
Transporta Transporta la Aduna sange
Despre vena porta se la ficat ficat Transporta la de la glandele
poate afirma corect : trigliceride aminoacizi ficat galactoza suprarenale
Este
secretat de
toate Confera un
Despre secretia de glandele pH al sucului Este stimulata Este inhibata
HCl este adevarat mucoasei gastric între de acetilcolina si de
ca : gastrice 1-2.5 gastrina somatomedine
Centrul
Apar o serie de respirator
contractii bulbar este
faringiene inhibat de Dureaza
Timpul faringian al Este un timp musculare centrul 1-2
deglutitiei : involuntar automate deglutitiei secunde
Sistemul
nervos
În controlul parasimpatic
peristaltismului prin nervul Marele nerv Acetilcolina si Noradrena
gastric participa : vag splanhnic gastrina lina
Stimulatorii secretiei Saruri Lipidele din Amilaza
biliare sunt: biliare chim Acetilcolina pancreatica
Absorbtia intestinala
prin mecanism pasiv
se produce pentru: Apa Colesterol Fosfolipide Sodiu
Haustre
care
Colonul prezinta determina Apendice Tenii (benzi
anatomic : haustratii epiploice musculare) Mezenter
Acidul
clorhidric
nu
Se absoarbe Vitamina C influentea
mai usor în Fierul se stimuleaza za
forma de fier absoarbe în absorbtia absorbtia
Absorbtia intestinala a fierului : feric (Fe3+) jejun si ileon fierului fierului
Celulele bipolare
Chemorecept din mucoasa Receptorii
orii olfactiva prin tactili, termici
reprezentati eliberare de si pentru Corpusculi
de mugurii substante durere din i Golgi-
Masticatia stimuleaza : gustativi odorante cavitatea orala Mazzoni
Oxintice
care Cripte Pilorice care
Mucoasa tubului secreta Brunner în Lieberkuhn ileo- secreta mucus
digestiv are glande : gastrina ileon si jejun jejunale si gastrina
Care din urmatoarele Inhibarea Cresterea Inhibarea
efecte se datoreaza secretiei secretiei motilitatii
stimularii sistemului exocrine salivare Stimularea gastrointestina
nervos parasimpatic: pancreatice apoase secretiei gastrice le
Emulsionare
cu cresterea
suprafetei de Formarea de Stimularea Stimularea
Sarurile biliare atac pentru micelii cu acizii secretiei motilitatii
actioneaza prin: lipaze grasi biliare intestinale
Mucusul este Glandele Glandele Glandele Glandele
secretat de: salivare oxintice pilorice Brunner
Produsii Absorbtia apei
La nivel absorbabili se si a
gastric se numesc Miscarile în electrolitilor în
absorb nutrimente masa dureaza colon se face
Identificati enuntu masiv sau principii aproximativ 15 în jumatatea
gresit: aminoacizi alimentare minute distala
Raspunde la
Este sediul Are rol Prezinta insulina prin
accesor secretor si anabolism cresterea
pentru excretor prin proteic crescut proteolizei(cat
glicogenoge secretia de sub influenta abolismul
Ficatul: neza bila cortizolului proteic)
Absorbtia calciului: Se produce Absorbtia Parathormonul Absorbtia
cu ajutorul calciului este creste absorbtia calciului este
unui intestinala a
transportor calciului precum
membranar stimulata de si reabsorbtia stimulata de
intestinal vitamina D tubulara renala calcitonina
Care dintre
urmatoarele nu sunt Glandele
glande anexe ale Glandele submandibul Glandele Pancreasu
tubului digestiv: paratiroide are sublinguale Ficatul l
Joaca un
rol
Excre?ia unor important
substante ?n men?
Asigura exogene inerea
Saliva are contactul cu (metale grele echilibrului
urmatoarele func?ii, receptori ?nlesne?te Umecteaza sau agen?i hidroelectr
cu excep?ia: gustativi mastica?ia mucoasa bucala patogeni) olitic
La capatul
terminal al Peristaltis
?n mod Are ?n esofagului, mul este
normal, principal rolul musculatura coordonat
esofagul de a circulara de
Una dintre prezinta un transporta esofagiana sistemul
urmatoarele afirma?ii singur tip alimentele din este ?ngro?ata, Peristaltismul nervos
despre esofag este de mi?cari faringe ?n func?ionând ca este coordonat enteric al
falsa: peristaltice stomac un sfincter vagal esofagului
Din compozi?ia bilei Hemoglobin
nu face parte: a Biliverdina Bilirubina Colesterol Lecitina
Secre?iile intestinului
sub?ire con?in Fosfolipaz
urmatoarea enzima: Lactaza Pepsinogen Labferment Gelatinaza a
Unul dintre
urmatoarele glucide
nu este un dizaharid: Celuloza Zaharoza Sucroza Maltoza Lactoza
Care dintre
urmatoarele vitamine
nu este lipospolubila: C A D E K
Se absoarbe
cu ajutorul
unui Vitamina
Urmatoarea afirma? Se transportor Se absoarbe D
ie referitoare la absoarbe ? legat de Fe3+ se prin sistem de faciliteaza
absorb?ia fierului n jejun ?i membrana absoarbe mai u? transport activ absorb?ia
este adevarata: ileon celulara or decât Fe2+ Na-dependent sa
Urmatoarele enzime
pancreatice sunt
secretate ?n forma Colesterol-
inactiva: Tripsina lipaza a amilaza Fosfolipaza Lipaza
Urmatoarea afirma? Con?in
ie referitoare la Sunt Con?in celule celule
glandele gastrice Secreta localizate ?n Sunt localizate ? G (care mucoase
oxintice este factor regiunea n regiunea elibereaza (secreta
adevarata: intrinsec antrala pilorica gastrina) mucus)
Urmatoarea afirma? Hidrolizeaz Pepsina este Ini?iaza procesul Scindeaza Este
ie referitoare la a gelatina activa ?n de digestie a proteinele care activat de
secre?ia de mediu acid proteinelor vor fi contactul
pepsinogen este transformate ? cu HCl
sau cu
pepsina
anterior
falsa: n aminoacizi format
Asigura
eliberarea
substan?elor Asigura
odorante care formarea,
Umecteaza Intervine ?n vor stimula lubrifierea
Urmatoarea afirma? mucoasa fragmentarea Asigura receptorii ?i ?
ie referitoare la bucala, alimentelor, contactul cu olfactivi, ini? nmuierea
rolurile mastica?iei favorizând facilitând receptorii iind secre?ia bolului
este falsa: vorbirea degluti?ia gustativi gastrica alimentar
Propulsia
rezulta ?n
Referitor la mi?carile principal prin Cele mai
propulsive din contrac?ii numeroas
activitatea motorie la Se mai haustrale ?n Aceste mi?cari Reprezinta un e dureaza
nivelul intestinului numesc ?i direc?ie apar de obicei tip de aproximati
gros, urmatoarea mi?cari de anala ?i mi? de câteva ori pe peristaltism v 15
afirma?ie este falsa: amestec cari ?n masa zi modificat minute
Sfincterul Se produce
anal intern contrac?ia
con?ine musculaturii Se
fibre Reprezina Unele mi?cari ?n netede a produce
musculare procesul de masa colonului distal relaxarea
striate eliminare a propulseaza ?i a rectului, sfincterelo
Alege?i afirma?ia aflate sub materiilor fecalele ?n rect, propulsând r anale
falsa referitoare la control fecale din ini?iind dorin?a fecalele ?n intern ?i
defeca?ie: voluntar intestin de defeca?ie canalul anal extern
Tubul digestiv
asigura aportul
continuu de apa, Absorb?ia Absorb?ia Secre?ia Digestia
electroli?i ?i substan? produ?ilor apei ?i a Deplasarea sucurilor alimentelo
e nutritive prin: de secre?ie electroli?ilor alimentelor digestive r
Urmatoarele structuri
nu intra ?n alcatuirea Cavitatea
tubului digestiv: Laringe Nazofaringe Laringofaringe Orofaringe bucala
Urmatoarea structura
nu intra ?n alcatuirea Colon Colon
intestinului gros: Duoden Cec Colon sigmoid transvers ascendant
Chimotripsi
nogenul
este
transformat
?n Chimotrips
chimotripsin inogenul
a de este
Urmatoarea afirma? chimotripsin Sunt Tripsinogenul transforma
ie referitoare la a anterior reprezentate este t ?n forma
proteazele formata de tripsina ?i transformat ?n Se secreta ?n lui activa
pancreatice este (autocataliz chemotripsin tripsina de catre forma lor de catre
falsa: a) a enterokinaza inactiva tripsina
Gasi?i afirma?ia falsa Sarurile Pigmen?ii Acizii biliari sunt Sarurile biliare Sarurile
referitoare la biliare biliari sunt sintetiza?i ?n sunt secretate biliare nu
compozi?ia bilei: ramân ?n metaboli?i ai hepatocite din activ ?n sunt
intestin hemoglobinei colesterol canaliculele liposolubil
care, ajun?i ?
n hepatocite,
pâna ajung sunt excreta?
la nivelul i biliar ?i
jejunului, confera bilei
unde se culoarea sa
resorb activ galbena biliare e
Electroli?i
secreta?i de
celulele
Secre?iile intestinului epiteliale
sub?ire nu con?in: Fosfolipaza Izomaltaza Lipaza intestinale Mucus
Undele
peristaltice
Timpul se
necesar deplaseaz
chimului a mult mai
pentru a Undele rapid ?n
trece de la Undele peristaltice se intestinul
Gasi?i afirma?ia gre? cardia pâna Chimul este peristaltice deplaseaza ?n proximal ?
ita referitoare la mi? la valva propulsat la apar ?n orice direc?ie anala i mai
carile de propulsie ileo-cecala acest nivel de parte a cu o viteza de lent ?n
ale intestinului sub? este de 3-5 undele intestinului sub? 0,5-2 intestinul
ire: ore peristaltice ire cm/secunda terminal
Centrul
degluti?iei
inhiba
specific Degluti?ia
centrul cuprinde
respirator totalitatea
pontin pe activita?ilor
durata motorii care
degluti?iei, asigura Degluti?ia
oprind Etapele degluti? transportul este un
respira?ia ? iei sunt bolului act reflex
Afirma?iile urmatoare n orice controlate alimentar din care se
referitoare la degluti? punct al automat de cavitatea desfa?
ie sunt adevarate, cu ciclului Timpul bucal centrul degluti? bucala ?n oara ?n
excep?ia: respirator este voluntar iei stomac trei timpi
Con?ine
apa(99%)
?i reziduu
uscat,
alcatuit din
Continua Cantitatea substan?e
Urmatoarea afirma? procesele secretata zilnic organice
ie referitoare la Este un digestive ? Are pH-ul este de (0,6%) ?i
secre?ia gastrica lichid ncepute ?n cuprins ?ntre 1,5 aproximativ anorganic
este adevarata: incolor faringe ?i 3 la adul?i 1,5 L e (0,4%)
Care dintre
urmatoarele Niciuna
substan?e inhiba dintre cele
secre?ia de HCl ?n Somatostati de mai
stomac: na Gastrina Acetilcolina Secretina sus
HCl ?n stomac este Reducerea Asigurarea Digestia Activarea ?
necesar pentru FE2+ la unui pH optim proteinelor pepsinogenulu mpiedicar
urmatoarele procese, FE3+, mai pentru ac? i ea
cu excep?ia: u?or iunea proliferarii
intragastri
ce a unor
bacterii
absorbabil pepsinei patogene
Are rol ?n
protec?ia
Este o Are rol ?n Are rol ?n Are rol ?n fa?a de
Urmatoarea afirma? lipoproteina protec?ia protec?ia protec?ia fa?a ac?iunea
ie referitoare la secretata mecanica a chimica a de ac?iunea autodigest
mucusul gastric este de celulele mucoasei mucoasei autodigestiva iva a
falsa: mucoase gastrice gastrice a HCl pepsinei
Una dintre
urmatoarele glucide
nu poate fi digerata,
deoarece ?n tractul Niciuna
gastrointestinal uman dintre cele
nu exista enzime de mai
specifice: Celuloza Sucroza Lactoza Amidonul sus
Spre
deosebire de
glucide ?i de
proteine,
lipidele se
Pentru a absorb din
putea fi tractul
Urmatoarea afirma? absorbite, gastrointestin ?nainte de a fi Aportul zilnic Lipidele
ie referitoare la ele trebuie al prin digerate, lipidele de lipide trec ?n
absorb?ia lipidelor sa fie difuziune trebuie variaza ?ntre circula?ia
este falsa: liposolubile pasiva emulsionate 25 ?i 160 g limfatica
Re?eaua
vasculara
de la nivelul
vilozita?ilor
este foarte
bogata, iar,
printr-un
mecanism Exista o
reflex, suprafa?a
cantitatea mare de
de sânge contact, Mi?carile
de la acest datorita contractile ale Distan?a pe
nivel poate structurii vilozita?ilor ? care Grosimea
Absorb?ia este scadea ?n specifice a nlesnesc moleculele o peretelui
favorizata la nivelul timpul mucoasei tranzitul au de este
intestinului sub?ire perioadelor intestinului substan?elor strabatut este minima la
deoarece: de digestie sub?ire absorbite mica acest nivel
Gasi?i afirma?ia falsa Dieta Practic, toata Pentru a fi Orice proteina S-au
referiotoare la proteica cantitatea de absorbite, care apare ?n identificat
absorb?ia zilnica proteine din proteinele scaun provine mai multe
proteinelor: necesara intestin este trebuie din detritusuri sisteme
unui adult absorbita transformate ?n celulare sau de
este de 5-7 oligopeptide ?i din bacteriile transport
g/kg corp aminoacizi din colon activ Na-
dependent
e pentru
absorb?ia
dipeptidel
or ?i
aminoacizi
lor
Cuprindetot
alitatea
activita?ilor
motorii care
asigura
transportul
bolului
alimentar
din Este un act
Urmatoarele afirma?ii cavitatea reflex care se Timpul Timpul
referitoare la degluti? bucala ?n desfa?oara ? esofagian este faringian este
ie sunt adevarate: stomac n patru timpi voluntar voluntary
Stocarea
Evacuarea alimentelor Amestecul
Activitatea motorie a con?inutului ca urmare a alimentelor cu Niciuna dintre
stomacului gastric ?n relaxarii secre?iile cele de mai
realizeaza: duoden receptive gastrice sus
Din intestinul sub?ire
fac parte urmatoarele
structuri: Ileon Duoden Jejun Cec
Activitatea motorie a Timpul
cavita?ii bucale Secre?ia faringian al Timpul bucal al
consta din: salivara degluti?iei degluti?iei Mastica?ie
Urmatoarele
substan?e
stimuleaza secre?ia
de HCl ?n stomac: Gastrina Secretina Acetilcolina Somatostatina
Produ?ii finali ai
digestiei glucidelor
sunt: Lactoza Galactoza Glucoza Sucroza
Se absorb
Referitor la Se absorb prin sistem
vitaminele prin de transport Se absorb Intra ?n
hidrosolubile sunt transport activ Na- proximal in alcatuirea
corecte afirma?iile: facilitat dependent intestinul sub?ire miceliilor
Proteinele
din
?n alcatuirea epiteliul
chilomicronilor intra celulelor
urmatoarele structuri: Trigliceridele Colesterolul Fosfolipidele intestinale
Urmatoarele Niciuna dintre
substan?e ajung prin Monozaharid cele de mai
vena porta la ficat: Lipidele ele Aminoacizii sus
Elaborarea
senza?iei
gustative prin
dizolvarea
substan?elor Excre?ia
cu gust unor
specific pe substan?e
suprafa?a endogene
receptiva a ?ncepe procesul (uree,
Saliva are analizatorului de digestie al Inlesne?te creatinina,
urmatoarele func?ii: gustativ amidonului mastica?ia acid uric)
Prin ac?iunea
lactazei asupra
lactozei rezulta: Fructoza Zaharoza Galactoza Glucoza
Urmatorii electroli?i
din saliva au
concentra?ie mai
mica decât plasma
sangvina: Mg2+ Ca2+ Cl- K+
Principalele substan?
e organice din Niciuna dintre
compozi?ia salivei cele de mai
sunt: Lizozimul Mucina Amilaza salivara sus
?n structura peretelui Toate cele
gastric intra urmatorii Mu?chi de mai
mu?chi: Mu?chi oblic Mu?chi circular longitudinal sus
For?a
contrac?
iilor
peristaltice
este
Urmatoarele afirma?ii Determina For?a contrac? Sunt ini?iate la controlata
despre contrac?iile propulsia iilor peristaltice grani?a dintre de
peristaltice gastrice alimentelor este controlata fundul ?i acetilcolin
sunt adevarate: catre pilor de gastrina corpul gastric a
Sub ac?
iunea lui ?
i ?n
prezen?a
Ca2+
cazeinogen
ul insolubil
se
transforma Este o
Afirma?iile urmatoare ?n substan?a
referitoare la paracazein anorganica Rolul sau este
labferment sunt at de calciu, din secre?ia de a coagula Este secretat
adevarate: solubil. gastrica laptele numai la sugar
La nivel gastric are
loc absorb?ia
urmatoarelor Aminoaciz
substan?e: Etanol Glucoza Apa i
Fructoza rezulta sub
ac?iunea
urmatoarelor
dizaharidaze
intestinale: Zaharoza Izomaltoza Lactoza Maltoza
?n compozi?ia bilei
intra urmatoarele
substan?e: Colesterol Lecitina Electroli?i Enzime
Urmatorii produ?i
finali ai digestiei
glucidelor se absorb
prin difuziune
facilitata: Fructoza Glucoza Zaharoza Galactoza
Substan?ele care se
absorb activ din
intestin sunt: Clorul Apa Sodiul Proteinele
Urmatoarele
substan?e sunt
secretate de catre
colon: Potasiul Apa Sodiul Clorul
afirma?ii Neutralizeaza
referitoare Este aciditatea
la sucul secretat ?ntr- gastrica ?i Con?ine o
pancreatic o cantitate de regleaza pH-ul cantitate
sunt 700-1000 mL Este secretat de ?n intestinul mare de
Urmatoarele adevarate: zilnic celulele exocrine superior HCO3-
Sarurile biliare ajuta
la absorb?ia din Acizilor Monoglicerid
tractul intestinal a: gra?i elor Colesterolului Aminoacizilor
Contrac?ia
musculaturii
veziculare,
?n paralel
Urmatoarele cu
mecanisme relaxarea Secre?ia de
realizeaza evacuarea sfincterului colecistokinin Stimularea Stimularea
bilei: Oddi a vagala simpatica
Reflexul
masticator este Umecteaza
Nu se poate coordonat de mucoasa
Gasi?i afirma?iile realiza sub Este un act centri nervo?i bucala,
adevarate referitoare control reflex din trunchiul favorizând
la mastica?ie: voluntar voluntar cerebral vorbirea
Rol de Faciliteaza ac? Inhiba
Sarurile biliare au emulsionar Rol iunea lipazei motilitatea
urmatoarele roluri: e a lipidelor bacteriostatic pancreatice intestinala
?n mod
normal,
esofagul
prezinta doua
Peristaltism tipuri de mi?
ul primar ? cari Peristaltismul
ncepe când peristaltice: primar se
Gasi?i afirma?iile alimentele peristaltism Peristaltismul datoreaza
adevarate referitoare trec din primar ?i secundar este prezen?ei
la timpul esofagian al faringe ?n peristaltism declan?at de alimentelor ?n
degluti?iei: esofag secundar degluti?ie esofag
Con?in celule Con?in celule
Gasi?i afirma?iile Secreta G, care Sunt localizate ? mucoase (care
false referiotare la factor elibereaza n regiunile secreta
glandele pilorice: intrinsic gastrina antrala ?i pilorica mucus)
Excre?ia
Bila este necesara Digestia Excre?ia Absorb?ia colesterol
pentru: lipidelor bilirubinei lipidelor ului
Conduce Are o
impulsul frecventa
mai rapid Are viteza de de
ca Se afla în conducere de 10 descarcar
miocardul septul ori mai mare ca Imprima ritmul e de
Fascicului Hiss : ventricular interatrial re?eaua Purkinje sinusal 40/minut
Sistola ventriculara: Producere Dureaza 0,7 În acest interval Presiunea Produce
deschidere secunde ventriculii se intraventricular deschider
a valvelor relaxeaza ca o a scade rapid ea
valvelor
atrioventri
semilunare cavitate închisa culare
Plachete
În plasma se gasesc: Globuline Eritrocite Neutrofile Limfocite sangvine
La reactia de aparare
a organismului NU Trombocitel Leucocitel
participa: e Neutrofilele Eozinofilele Limfocitele e
Raspunsul imun
specific se realizeaza Trombocit
de catre: Limfocite Aglutinogene Aglutinine Hematii e
Pot avea nucleul
format din mai multi Plachetele
lobi: Leucocitele Eritrocitele Hematiile Trombocitele sanguine
Se obtine
prin Este
administrar Se realizeaza mediata
e de prin Este o aparare Este mediata de
Apararea dobândita: antitoxine fagocitoza primitiva de trombocite eritrocite
Are în
Un individ cu grup Poate primi Are în plasma Poate primi plasma
sanguin de grup 0, sânge de doar Are aglutinogene sânge de grup aglutinine
Rh + : grup 0, Rh - aglutinine ? A AB anti-Rh
Se pot
Lipsesc Exista sintetiza
anticorpii Exista Exista aglutinine aglutinogene anticorpi
În cazulunei mame anti- Rh din aglutinogene anti-D pe anti-D în anti-Rh la
Rh (+): plasma D în plasma eritrocite plasma nastere
Include Începe cu
contractia formarea Necesita
Timpul vasculo- vasuluide Dureaza 4-8 Cuprinde tromboplastine interventia
plachetar: sânge minute formarea fibrinei i Ca2+
Procesul de
coagulare NU Vaselor Factorilor Tromboplastin
necesita participarea: sanguine Fibrinei trombocitari ei Trombinei
Din mica circulatie Alveolele Arterele Venele Capilarele Trunchiul
NU fac parte: pulmonare pulmonare pulmonare pulmonare pulmonar
Circulatia
pulmonara Vena cava
nu Circulatia Circulatia inferioara
transporta Aorta sistemica începe pulmonara se se termina
Urmatoarea afirmatie sânge cu transporta în ventriculul termina în în atriul
este falsa: O2 sânge cu O2 stâng atriul stâng drept
Da
nastere
Se bifurca în arterei
Are o Este originea cele doua carotide
lungime de Iriga regiunea trunchiului artere comune
Aorta ascendenta: 5-6 cm occipitala brahiocefalic coronare stângi
Artera Artera
La vascularizatia Artera carotida Artera toracica
encefalului participa: vertebrala externa Artera axilara subclaviculara interna
Se afla pe Genereaza Apartine
suprafata arcadele Iriga viscerele Transporta micii
Artera coronara: inimii palmare fetei sânge cu CO2 circulatii
Transporta
sânge cu
Face parte O2si
din circuitul substante Urca la
hepato- nutritive Se termina dreapta
entero- absorbite din Are originea în prin canaliculi coloanei
Vena porta: hepatic intestin ficat biliari vertebrale
Se
deschide
Este situat în vena
Are o Este situat posterior de subclavicu
lungime de anterior de coloana Transporta lara
Canalul toracic: 25 - 30 cm aorta vertebrala sânge venos dreapta
Care este volumul de
apa care nu este
reabsorbit la nivel
capilar/ ora? 60 ml 15 ml 16 ml 500 ml 1500 ml
Prezinta mai
Contine multe vase Prezinta un Este un
tesut eferente perete Produce toate organ
conjunctiv decât asemanator tipurile de limfatic
Ganglionul limfatic: reticulat aferente venelor leucocite central
Sângele
arterial al
Este un Este splinei
organ localizata în Face parte din este
limfoid dreapta Este situata sub organele tubul transportat
Splina: periferic stomacului colonul transvers digestiv la ficat
Ventriculul Începe si
Presiunea este o Valvele Presiunea sistola
În timpul sistolei atriala cavitate semilunare se ventriculara ventricular
atriale: creste închisa deschid creste a
Miocardul Volumul de Sângele
Valvele atrial se Presiunea sânge din curge din
În timpul diastolei semilunare poate ventriculara ventriculi ventriculi
generale a inimii: sunt închise contracta creste scade în artere
Este
Permite Reflecta înregistrarea Constituie
studierea activitatea grafica a înregistrarea Reprezint
ejectiei acustica a depolarizarii socului a palparea
Sfigmograma: ventriculare inimii inimii apexian pulsului
Presiunea arteriala Volumul Zgomotele Volumul
depinde de: sanguin Pulsul arterial Socul apexian inimii limfatic
Teritoriul vascular cu
rezistenta periferica
maxima este cel: Arteriolar Arterial Venos Venular Capilar
Produce Se asociaza cu Se asociaza Produce
Deterioreaz cresterea reducerea cu cresteri de cresterea
Hipertensiunea a circulatia debitului lucrului mecanic elasticitate volumului
arteriala sistemica: oculara cardiac al inimii vasculara sanguin
Presiunea
Principalul factor care sângelui de
determina la începutul Elasticitatea Contractiatesu Distensibili
întoarcerea venoasa sistemului peretilor Aspiratia tului muscular tatea
este: venos venosi toracica neteddinvene venoasa
Legea inimii reflecta Întoarcerea Debitul Sistola si Presiunea Rezistenta
venoasa si cardiac si arteriala si periferica
debitul presiunea lichidele si
relatia dintre: cardiac arteriala diastola extracelulare elasticitate
Curgerea continua a
sângelui prin artere Pulsului Rezistentei Vâscozitat
se datoreaza: Elasticitatii arterial Socului apexian periferice ii sanguine
Peretii sai
primesc sânge Se sprijina
Cavitatea Se afla între prin arterele pe
pericardiala: plamâni Înconjoara inima pericardice diafragm
Venele
Prezinta valve Orificiul Vasele Orificiul membrului
semilunare: aortic limfatice pulmonar inferior
Se pot Ganglioni
identificalimfociteîn: Timus Sânge limfatici Splina
Celulele din Celulele Celulele Celulele
Nu prezinta fasciculul nodului peretelui atrial miocardice
automatism: Hiss sinoatrial stâng ventriculare
Valva Miocardul E pompat
Întimpulsistoleiventric mitrala este atrial se Valva tricuspida sângele în
ulare: deschisa contracta este închisa aorta
Creste în
timpul
Creste în stimularii Depinde de Creste în
Debitul cardiac : somn vagale volumul bataie sarcina
Volumul
ventricular
de sânge la Forta de
Volumul bataie sfârsitul contractie Presiunea Frecventa
depinde de : diastolei ventriculara arteriala inimii
Splina este Lateral de Subdiafragm În stânga
localizata: plamân atic stomacului Subhepatic
Transportulprod
Aproviziona Transportulgl u?ilor de
Rolurileaparatului reacelulelor ucozei la catabolism spre Eliminareaapei
cardiovascular sunt: cu oxigen celule a fi elimina?i înexces
Debitulcardiaccre? Activare Scadereareziste Crestereapresi
teîn caz de: vagala Tahicardie nteiperiferice uniiarteriale
Excitabilitateacaracte
rizeazaurmatoarelest Miocardul Miocardul Nodulatrio
ructuri: atrial Nodulsinoatrial ventricular ventricular
Întrerupereacon
Bradicardia se Încalzireanod duceriiatrioventri Stimularevagal
instaleazaîn caz de: Stres uluisinusal culare a
Septulinterventricular Nodulatriov Celulemiocar Reteaua
contine: entricular dice de lucru Fasciculul Hiss Purkinje
La nivel ventricular Cordajetendi Muschiceanco Miocardco
întâlnim: noase Fibre Purkinje reazacordajele ntractil
Comunicaprin
E separat de valvatricuspida
Prezintades Este atriulstângprinno cu
chiderileven origineamiciic dulatrioventricula ventricululstân
Atriuldrept: elor cave irculatii r g
Identificativalorilecore Presiuneart Debit cardiac Hematocrit la Hemoglobina
eriala
maxima = de repaus = la barbati =
cte: 120 mm Hg 5l/min femei = 35-46% 12-15,6 g /dl
Este de 80 Este de 120 Depinde de
mm Hg mm Hg numarul de Se
Presiuneaosmotica a pentruvaloa pentruvaloare particuledizolvat masoaraînmO
plasmei: rea minima amaxima e sm/l
Urmatoareleprocente
sunt considerate
normalepentruleucoci Monocite Bazofile sub Limfocite maxim Eozinofile
te: maxim 3% 1% 33% minim 3%
Creste cu Este mai mare Este mai
Forta crestereagros la mare la
decontractiemiocardi imiiperetilorini Este ventricululstân stimularesi
ca: mii mairedusaînatrii g mpatica
Declansea
Suntsubstant Se pot Suntsubstante zaproduce
emacromolec aflapemembrana straineorganis rea de
Antigenele: ulare hematiei mului anticorpi
Induce
formarea
de
Implicamijloa limfocite
Aparareamediataumo ce de aparare Implicalimfocit cu
ralpoate: primitive Interveni prompt e B memorie
Sunt implicate Tromboplasti
încoagulare: na Protrombina Trombina Fibrina
Provine din
Este Fixeazaelem Oprestesângerar polimerizareatr
Reteaua de fibrina: insolubila ente figurate ea omboplastinei
Pot trece la Ajung înainte de
Hematiile Rh (+) ale mama în nastere în Stimuleaza
unuifat cu mama Rh timpul Pot strabate circulatia producerea de
(-): nasterii placenta materna Antigene Rh
Vena Artera Artera
bronsica pulmonara Venele bronsica
transport contine pulmonare transport
sânge sânge contin sânge sânge
Este adevaratca: oxigenat oxigenat oxigenat oxigenat
Se afla în
regiunea
superioara
a Este strabatuta Este
mediastinul Se afla sub de de vena cava strabatuta de
Diafragma: ui splina inferioara canalul toracic
Se afla
Este situat deasupra Este situat în
la vârful trunchiului stânga venei Contine
Arcul aortic: inimii pulmonar cave superioare nodulul sinusal
Închiderea valvelor Presiunea Presiunea din Presiunea din Presiunea din
semilunare se din ventriculul ventriculul drept ventriculul
produce când: ventriculul drept scade scade sub stâng scade
stâng scade sub valoarea valoarea celei sub 80 mm Hg
sub celei din din atriul drept
valoarea aorta
celei din
aorta
Din aorta abdominala Mezenterica Mezenterica
se desprindarterele: Renale superioara superioara Esofagiene
Vena cava
inferioaracolecteazas
ângele de la: Rinichi Ficat Intestinsubtire Splina
Un individ de 70 kg 5,6l de 8l de
are: sânge 4,9l de sânge 5l de sânge 6l de sânge sânge
Elementele figurate
ale sângelui nu
suntreprezentate de: Mastocite Eritrocite Trombocite Neutrofile Monocite
Prezinta pe
suprafa?a Rol in men?
Eritrocitele prezinta micromolec inerea
urmatoarele roluri cu ule cu rol Celuleanucle Rol in transportul echilibrului Rol in
excep?ia: de anticorp ate oxigenuluisi CO2 acido-bazic transfuzie
Trec in ?
Leucocitele nu esuturiprin
prezinta: Microvili Nucleu Mitocondrii Pseudopode diapedeza
Declan?eaza
produc?ia de Declan?
Declan? substan?e ce eaza
Antigenul prezinta eaza Substanta neutralizeaza raspuns
urmatoarele produc?ia micromolecul De natura par?ial imunn
caracteristici: de anticorpi ara exclusiv proteica antigenul specific
Consta in
diferen?
ierea Raspunsul
structurilor imun primar Raspunsul imun
Raspunsul imun proprii de apare la secundar se Realizeaz
specific are cele straine primul si la al- realizeaza pe Nu are a aparare
urmatoarele organismul 2-lea contact seama memorie nespecific
caracteristici: ui cu antigenul leucocitelor imunologica a
niciun
se raspuns
Apararea nespecifica realizeaza de mai
prezinta urmatoarele prin este prezenta are eficacitate sus nu
caracteristici cu mecanisme la to?i este o aparare medie E este este
excep?ia: moleculare oamenii primitiva foarte prompta corect
Proprietate
a celulei
musculare
cardiace de
a raspunde Proprietatea
la un stimul Proprietatea miocardului de
printr-un Proprietatea miocardului de a a dezvolta Proprietat
poten?ial miocardului propaga excita? tensiune între ea de a
de ac?iune de a se ia la toate fibrele capetele pompa
Excitabilitatea este: propagata autostimula sale fibrelor sale sange
Pentru un subiect cu
frecven?a cardiaca
de 90 batai/min si
volum bataie de 80
ml, debitul cardiac
este: 7,2 l 5l 6l 7l 6,8 l
Particularitatea inimii Excitabila Legea totul Pragul de Excitabila Inexcitabil
numai in numai in a numai in
este data de : sistola sau nimic excitabilitate diastola diastola
In sistola
aplicarea Stimulii cu
unui stimul In sistola frecven?a
oricât de inima e in Este o Stimulii cu mare pot
Legea inexcitabilita?ii puternic ar perioada proprietate frecven?a suma
periodice a inimii fi ramâne refractara specifica tuturor mare pot contrac?
consta in faptul ca: fara efect relativa celulelor tetaniza inima iile
Ritmul
func?ional
al
centrului
Nodulul de
sinoatrial are Fasciculul comandap
o frecven?a Hiss si re? oate fi
Despre centrii de NAV func? de NAV are o eaua Purkinje modificat
automatism în cordul ioneaza descarcare a frecven?a de au o frecven?a sub ac?
uman putem afirma permanent impulsurilor descarcare a de descarcare iunea unor
urmatoarele, cu ?i în serie de 70-80 impulsurilor de de 25 factori
excep?ia: cu NSA batai/min 40 batai/min impulsuri/min externi
Este produs
de Zgomotul
închiderea Este produs la II diastolic
Despre zgomotele valvelor Zgomotul I sfârsitul este
cardiace putem atrio- sistolic este Zgomotul I are sistolei lung ?i
afirma ca: ventriculare mai scurt tonalitate înalta ventriculare mai intens
In sistola se Proprietatea Se
pompeaza arterelor Proprietatea transforma
un volum medii de a se vaselor de a o ejec?ie
de 75 ml lasa destinse reveni la calibrul Se produc continua
sânge când cre?te ini?ial cand varia?ii active în curgere
Despre elasticitate peste cel presiunea presiunea ale calibrului discontinu
este adevarat ca: din vase sângelui arteriala cre?te vaselor mari a
Factorii determinan?i
ai presiunii arteriale
sunt urmatorii cu Viteza Debitul Rezisten?a Volumul Elasticitat
excep?ia: sângelui cardiac periferica sangvin ea
Alegeti valoarea
corecta a Diastola Diastola
evenimentului produs generala Sistola atriala Sistola Diastola atriala ventricular
in cord: 0,4s 0,3s ventriculara 0,5s 0,5s a 0,7s
Pentru o Durata
frecven?a unui ciclu
de 90 cardiac e
batai/min Exista un direct
durata asincronism Sistola atriala propor?
ciclului Este format între sistola o precede cu ionala cu
Despre ciclul cardiac cardiac e din sistole ?i atriala dreapta ?i 0,4s pe cea frecven?a
e adevarat ca: de 0,6s diastole cea stânga ventriculara cardiaca
Impulsul Celulele
este care ini?
generat atât iaza ?i
Musculatura cardiaca in interiorul Con?ine celule conduc
are urmatoarele cât ?i in Este un Con?ine celule care raspund impulsul
caracteristici cu exteriorul sinci?iu func? care ini?iaza si la stimuli prin sunt
excep?ia: organului ional conduc impulsul contrac?ie excitabile
Un individ de 90 kg
are urmatorul volum
sangvin: 6,4 l 5,6 l 8l 6l 7,2 l
Mediul intern al
organismului este
format din
urmatoarele cu Lichid
excep?ia: Exolimfa intersti?ial Sânge Limfa LCR
Nr. de
Sângele prezinta Presiunea plachete :
urmatoarele Hemoglobin Leucocite: osmotica a 150.000-
constante fiziologice a la femei: 5000- plasmei:300 p.H. sangvin: 300.000/
cu excep?ia: 13,8-15 g/l 10.000/mm3 mOsm/l 7,38-7,54 mm3
Principalele Volumul
constante fiziologice bataie ale Frecven?a Presiunea Presiunea
ale cordului sunt ambilor cardiaca = Debitul cardiac arteriala arteriala
urmatoarele cu ventriculi e 70-75 este de 5 l/min sistolica= diastolica=
excep?ia: de 70 ml batai/min în repaus 120mmHg 8mmHg
Formula leucocitara
prezinta urmatoarele Limfocite Neutrofile 52- Monocite 3- Bazofile <
constante cu excep? 30-40% din 62% din Eozinofile 1-3% 9% din 1% din
ia: leucocite leucocite din leucocite leucocite leucocite
Nr. de
Valorile normale Hemoglobin hematii la Hematocri
aferente hematiilor a la barba? femei= Nr. de hematii la Hemoglobina tul la
sunt urmatoarele cu i=13,8- 15,6 4.500.000/ barba?i= la femei=12- femei= 35-
excep?ia: g/dl mm3 5.000.000/ mm3 15,6 g/dl 46%
Debitul cardiac cre?
te în urmaoarele
situa?ii cu excep?ia: Somn Febra Sarcina Altitudine Efort
Vena cava Venelor Venelor
superioara se brahiocefali jugulare Venelor Venelor
formeaza din unirea: ce interne Venelor subclavii azygos axilare
Trunchiul celiac
vascularizeaza
urmatoarele cu
excep?ia: Jejunul Stomacul Pancreasul Ficatul Splina
Artera
dorsala se
termina cu
Despre artera tibiala Iriga fa?a Se continua cu arterele
anterioara nu este posterioara Iriga laba artera dorsala a Provine din digitale
adevarat ca: a tibiei piciorului piciorului artera poplitee dorsale
Se
deschide la
confluen?a
dintre vena
jugulara
interna Se
dreapta ?i Colecteaza limfa deschide
vena din jumatatea Se deschide în in vena
Vena limfatica subclavie Are o lungime dreapta a vena jugulara brahiocefa
dreapta: dreapta de 2,5-3 cm corpului interna lica
Aparatul cardio- Rolul Colectarea Distribuirea Fiecare partea Circula?ia
vascular are fundamenta produ?ilor subtan?elor inimii impune mare este
urmatoarele func?ii l al inimii tisulari de nutritive si a O2 deplasarea teritoriul
vascular la
nivelul
caruia au
este de a catabolism celor mai multe sângelui in loc
pompa pentru a fi celule din ambele schimburil
cu excep?ia: sânge recircula?i organism sensuri e de gaze
Artera Artera Artera
Gâtul e vascularizat carotida carotida Artere toracica
de: externa interna subclaviculare Artere axilare interna
La ea
participa
Apararea nespecifica Este substan?e Are eficacitate Este foarte
nu prezinta: dobândita preformate mare prompta
Apare prin Poate fi
Poate fi expunerea la dobândita Poate fi
dobândita agen?i natural pasiv dobândita
artificial incapabili sa prin transfer artificial pasiv
activ prin induca transplacentar în urma unei
Apararea specifica: vaccinare raspuns imun de antigene boli
Sunt induse
de leucocite
Imunitatea B si T pe Imunitatea Se realizeaza
Despre raspunsurile umorala baza unor celulara implica pe seama
imune nu e adevarat implica mecanisme secundar limfocitelor cu
ca: limfocitele B independente limfocitele T memorie
Interzic
tragerea
sângelui
Valvele atrio- înapoi în Se deschid în Permit sângelui Se închid în
ventriculare: atrii timpul sistolei sa treaca în atriu diastola
Reprezinta Este volumul de
Volumul volumul de sânge pompat
bataie al sânge de un ventricul la
fiecarui expulzat de fiecare bataie Valoare de
ventricul fiecare înmul?it cu repaus de
este maxim ventricul într- frecven?a aproximativ 5
Debitul cardiac: 70 ml o secunda cardiaca l/ min
Frecven?a
Volumul de cardiaca la
sânge din efort poate
Volumul bataie For?a Presiunea ventricul de la cre?te pâna la
variaza cu: contrac?iei arteriala sfâr?itul diastolei 150 batai/min
Proprieta?ile
fundamentale ale Conductibiliate Contractilit
miocardului: Excitabilitatea Automatism a atea
Este
proprietatea
celulei
musculare
scheletala de
a raspunde la
În sistola un stimul
inima este printr-un
în perioada Este prezenta Este prezenta poten?ial de
Excitabilitatea nu se refractara numai în faza numai în faza de ac?iune
caracterizeaza prin: absoluta de relaxare contrac?ie nepropagat
Canalul toracic: Urca lateral Începe printr- Strabate Are o lungime
de 20-25 cm
fiind
o dilata?ie neprevazut cu
de coloana numita diafragma în valve în
vertebrala cisterna Chyli sens ascendent interior
Diafragma e
strabatuta în sens
ascendent de Vena cava
urmatoarele structuri: Aorta Canal toracic inferioara Nervii vagi
Faza I,
transformare
Formarea a Faza aII-a,
Dinamica procesului fibrinogenul trombospondi formarea Re?eaua de
de coagulare nu se ui dureaza nei, dureaza trombinei, fibrina este
caracterizeaza prin: 1-2 min 4-8 min dureaza 10s insolubila
Unghiul venos
format de
unirea venei
subclavii
Acizii gra?i absorbi?i Vena stângi cu vena
din intestinul sub?ire mezenterica jugulara
se regasesc în: Vena porta superioara Cisterna Chyli interna stânga
Cauzele care Masajul pulsatil
favorizeaza Activitatea de efectuat de
întoarcerea venoasa pompa artere asupra Pompa Aspira?ia
sunt: cardiaca venelor musculara toracica
Reprezinta
presiunea
negativa din
Presiunea În inspir cavitatea Împinge sângele
abdominala: scade abdominala spre inima În inspir cre?te
Circula?ia pulmonara
începe ?i se sfâr?e?
te la nivelul Ventriculul Ventriculul
urmatoarelor cavita?i: sâng Atriul sâng Atriul drept drept
Transporta
Circula?ia mare sânge cu Începe în Transporta
prezinta urmatoarele CO2 de la ventriculul Începe în sânge cu O2
caracteristici: plamân drept ventriculul stâng de la plamân
Partea
Artera mezenterica dreapta a Partea
inferioara nu Colonul colonului Colonul inferioara a
vascularizeaza: sigmoid transvers descendent rectului
Degetele picioarelor Artera Artera
sunt vascularizate dorsala a plantara Artera plantara Artera tibiala
de: piciorului interna externa posterioara
Se
formeaza Se formeaza
cu cu
participarea participarea Se formeaza cu Se formeaza
Vena porta prezinta venei venei participarea cu participarea
urmatoarele mezenteric mezenterice venei cave venei cave
caracteristici: e inferioare superioare superioara inferioara
Antigenele de pe
hematii sunt: 0 A B D
Sistemul aortic: Începe în Urca 4-5 cm, Din el se Terminal se
apoi bifurca în
ventriculul formeaza desprind arterele arterele iliace
stâng arcul aortic coronare externe
Reprezinta 8%
Reziduu Substan?e din masa
Plasma con?ine: uscat 1% Apa 90% organice 9% corporala
Un individ B III Rh+
poate primi sânge de
la donator: 0 (I) Rh+ 0(II) Rh- B III Rh- AB IV Rh+
Artera carotida
externa Regiunea Regiunea Viscerele
vascularizeaza: Gâtul occipitala temporala fe?ei
Pere?ii
vaselor
limfatice
sunt mai Ocupa o pozi?
Alege?i cele 2 sub?iri Capilarele ie intermediara
caracteristici decât cei ai Capilarele limfatice sunt între sistemul
incorecte atribuite vaselor formeaza re? mai sub?iri decât arterial si cel
vaselor limfatice: sangvine ele terminale cele sangvine venos
Despre ganglionii
limfatici este Produc Produc Au rol în circula? Produc
adevarat ca: leucocite antigene ia limfatica monocite
Structural ganglionii
preznta urmatoarele
elemente, cu excep? Vase
ia: Trabecule aferente Capsula elastica Vase eferente
Are o Depoziteaza
greutate de Produce 300-400 g
Splina: 180-200 g leucocite Produce hematii sânge
Arterele Microcircula?ia
reprezinta Venele are rol în Arterele
Rolurile vaselor de conducte reprezinta schimburile de reprezinta
sânge sunt de distribu? rezervoare de substan?e ?i rezervoare de
urmatoarele: ie sânge gaze sânge
Structura acinului
pulmonar cuprinde
urmatoarele, cu Bronhia Canal Venula Sacule? Alveole
excep?ia: principal alveolar pulmonara alveolar pulmonare
Este o
raspântie Are
între calea Face parte lungime
Afirma?ia falsa respiratorie din caile Este organ în Continua de 10-12
despre trahee este: ?i digestiva respiratorii forma de tub laringele cm
Care dintre afirma? Se mai La nivelul
iile despre membrana nume?te În structura ei În structura ei Se mai nume? ei au loc
alveolocapilara este acin intra o re?ea intra pere?ii te membrana schimburil
falsa: pulmonar de capilare alveolelor respiratorie e de gaze
La nivelul
Plamânii au o vertebreai
Foi?a capacitate Foi?a C4
viscerala a totala de viscerala a traheaa se
Care dintre pleurei 5000 ml aer, Foi?a parietala a pleurei împarte în
urmatoarele afirma?ii acopera fara varia?ii pleurei acopera acopera pere? doua
este adevarata: plamânul individuale plamânul ii toracelui bronhii
Sistemul respirator Toate de Cai Plamâni Cavitate Laringe
cuprinde: mai sus respiratorii nazala
Pere?ii
ductelor
alveolare
Bronhiolele Ultimele Bronhia Sacule?ii sunt
Care dintre afirma? respiratorii ramifica?ii ale principala se alveolari se compartim
iile despre arborele fac parte arborelui împarte în termina prin enta?i în
bron?ic este din acinii bon?ic sunt bronhiole ducte alveole
adevarata: pulmonari bronhiile respiratorii alveolare pulmonare
Pentru a
permite
patrunderea
aerului în
În repaus, plamâni, în Mi?carile de Respira?ia
când glota inspira?ie, ridicare ?i reprezinta Dimensiun
este presiunea în coborâre ale schimbul de ea
deschisa, alveole diafragmului oxigen ?i plamânilor
aerul circula trebuie sa alungesc ?i dioxid de poate
Care afirma?ie este între scada sub scurteaza carbon dintre varia prin
falsa în legatura cu plamâni ?i presiunea cavitatea organism ?i distensie ?
ventila?ia pulmonara: atmosfera atmosferica toracica mediu i retrac?ie
Când
Prin mi?carile grilajul
Prin de ridicare Respira?ia de costal se
ridicarea ale repaus se ridica,
coastelor diafragmului realizeaza acesta
cre?te cre?te Prin ridicarea aproape în permite
diametrul diametru coastelor întregime prin sternului
Afirma?ia adevarata antero- antero- descre?te mi?cari de sa se
despre mecanica posterior al posterior al diametrul antero- ridicare ?i apropie de
ventila?ie pulmonare cavita?ii cavita?ii posterior al coborâre a coloana
este: toracice toracice cavita?ii toracice coastelor vertebrala
Difuziunea
Ventila?ia Transportul oxigenului
Difuziunea pulmonara - oxigenului ?i ?i
oxigenului ? deplasarea dioxidului de dioxidului
i dioxidului aerului într-un carbon prin Transportul de carbon
de carbon singur sens sânge catre ?i oxigenului ?i între
între între de la celule, monoxidului alveolele
Din punct de vedere alveolele alveolele proces numit de carbon prin pulmonare
func?ional respira?ia pulmonare pulmonare ?i reglarea ventila? sânge catre ?i ?i aerul
prezinta: ?i sânge atmosfera iei de la celule atmosferic
Pentru a
permite În repaus,
patrunderea când glota În timpul
aerului în este Când aerul nu În timpul unei expira?iei,
plamâni, în deschisa, circula între inspira?ii presiunea
inspira?ie, presiunea plamâni ?i normale alveolara
presiunea alveolara atmosfera presiunea cre?te la
Care dintre afirma?ii în alveole este egala cu presiunea alveolara aproximati
despre presiunea trebuie sa presiunea alveolara este devine minus v plus 1
alveolara este falsa: creasca atmosferica de zero cm H2O. 1 cm H2O cm H2O
Despre presiunea Presiunea Este Presiunea la Presiunea Este
pleurala putem spune pleurala presiunea din acest nivel este este pozitiva la presiunea
ca: varieaza cu spa?iul superioara celei acest nivel din spa?iul
fazele cuprins între atmosferice cuprins
respira?iei pleura între
viscerala ?i pleura
parietala ?
plamân i torace
Mu?chii care Mu?chii care
determina determina Mu?chii
Mu?chii ridicarea coborârea gâtului
Despre mu?chii drep?i grilajului grilajului costal determina
implica?i în ventila?ia abdominali costal se Mu?chii gâtului se numesc coborârea
pulmonara este sunt mu?chi numesc mu? sunt mu?chi mu?chi grilajului
adevarat: expiratori chi expiratori expiratori inspiratori costal
Valorile se
Este egala pot
cu suma modifica
dintre Este cantitatea foarte mult
volumul totala de aer Este egala cu în diferite
curent ?i Se mai deplasata în produsul dintre condi?ii
Afirma?ii false despre volum nume?te arborele volumul curent fiziologice
minut-volumul inspirator debit respirator în ?i frecven?a ?i
respirator sunt: de rezerva respirator fiecare minut respiratorie patologice
Volumul
expirator de Volumul
rezerva rezidual
este Volumul este
cantitatea curent este volumul
suplimentar volumul de de aer
a de aer aer care care
care poate ramâne în ramâne în
fi expirata plamân ?i Volumul Volumul plamân ?i
Este adevarat despre în urma dupa o inspirator de curent dupa un
volumele pulmonare unui expir expira?ie for? rezerva este de reprezinta în inspir for?
ca: for?at ata cca 500 ml medie 1500 ml at
Capaciatea
pulmonara
totala
reprezinta
Capacitatea volumul
pulmonara Capacitatea maxim de aer
totala reziduala func? pe care o Capacitate
reprezinta ionala este egala persoana îl a
suma dintre cu suma dintre poate scoate reziduala
capacitatea Volumul volumul curent ?i din plamâni fun?ionala
vitala ?i rezidual se volumul dupa o este de
Afirma?ia adevarata volumul masoara inspirator de inspira?ie cca 2000
este: rezidual spirometric rezerva maxima ml
Este un
volum de
Este un aer care
volum de Este volumul nu
Despre ventila?ia aer care de aer care participa
alveolara este participa la ajunge în la
adevarata schimbul de tractul Valoarea sa Reprezinta schimbul
urmatoarea afirma? gaze respirator în medie este de ventila?ia de gaze
ie: respirator fiecare minut 5,5 - 6 l/min spa?iului mort respirator
Din
Din componen
Se mai Grosimea componen?a ?a sa nu
Despre membrana nume?te ?i medie este Suprafa?a totala sa nu face face parte
alveolo-capilara este membrana de 0,5 este de 50 - 60 parte intersti? surfactant
adevarat ca: respiratorie microni m2 iul pulmonar ul
Factorii care influen?
eaza rata difuzarii
gazelor prin Presiunea Presiunea Presiunea par? Suprafa?a
membrana alveolo- par?iala a par?iala a iala a gazului în Coeficientul de membrane
capilara sunt, cu gazului în gazului în capilarul difuziune al i
excep?ia: trahee alveole pulmonar gazului respiratorii
Aerul
Care sunt cauzele Cu fiecare Aerul alveolar
pentru care respira?ie atmosferic prime?te
concentra?ia gazelor Din aerul aerul alveolar umed este permanent
în aerul alveolar este alveolar este înlocuit Din aerul uscat înainte O2 din
diferita de cea din este extras total cu aerul alveolar este de a ajunge la sângele
aerul atmosferic: O2-ul atmosferic extras CO2-ul alveole pulmonar
Difuziunea
CO2-ului
se face
Procesul va dinspre
fi orientat Acest proces Difuziunea aerul
dinspre are loc doar O2-ului se alveolar
zona cu în condi?iile Se realizeaza face dinspre spre
presiunema în care nu dinspre zona cu sângele din sângele
Urmatoare afirma?ie re catre cea exista o presiune mica capilarul din
privind difuziunea cu presiune diferen?a de catre cea cu pulmonar spre capilarul
este adevarata: mica presiune presiune mare alveole. pulmonar
Egalarea
presiunilor
par?iale,
Presiunea alveolara
par?iala a ?i
CO2-ului în CO2-ul este sanguina,
CO2-ul sângele din Presiunea par? de 20 de ori ale CO2-
difuzeaza capilarele iala a CO2-ului mai solubil în ului se
de 20 de ori pulmonare în aerul alveolar lichidele face în 25
mai repede este de 40 este de 46 mm organismului de
Este adevarat ca: ca O2-ul mm Hg Hg decât O2-ul secunde
Dupa ce
traverseaz
a
membrana
respiratori
e,
moleculele
de O2 se
dizolva în
Egalarea plasma,
presiunilor ceea ce
Hematia Presiunea Presiunea par? par?iale, duce la
petrece, în par?iala a iala a O2-ului în alveolara ?i scaderea
medie, 0,75 O2-ului în sângele din sanguina ale presiunii
secunde în aerul alveolar capilarele O2-ului se par?iale a
capilarul este de 40 pulmonare este face în 25 O2 în
Este adevarat ca: pulmonar mm Hg 100 mm Hg secunde plasma
Afirma?ia falsa Din plasma, Fiecare gram În mod normal Fiecare Sângele
privind transportul O2 de exista 12 - 15 g molecula de arterial
O2-ului este: difuzeaza în hemoglobina hemoglobina/dl hemoglobina transporta
eritrocite, se poate de sânge se poate 20 ml O2 /
unde se combina cu combina cu dl
combina maxim 1,34 maxim patru
ireversibil
cu ioni de
Fe din
structura
hemoglobin molecule de
ei ml O2 O2
Cantitatea de O2
care se continua cu Presiunea
hemoglobina depinde Toate de par?iala a O2
de: mai sus plasmatic pH plasmatic Temperatura Niciuna
Combinat
cu
gruparile
NH2
terminale
din lan?
CO2-ul este urile
transportat prin proteice
sânge sub Sub forma de ale
urmatoarele forme, Oxihemoglo Carbaminohe Dizolvat în bicarbonat hemoglobi
cu excep?ia: bina moglobina plasma plasmatic nei
Saturarea
hemoglobi
nei cu O2
este de
100%
când
fiecare
molecula
O2-ul din Cre?terea de
1,5% din sângele Scaderea pH- temperaturii hemoglobi
O2-ul din arterial e ului plasmatic determina na se
sângele transportat în determina cre? cre?terea combina
arterial e propor?ie de terea capacita?ii capacita?ii Hb cu 5
Afirma?ia adevarata dizolvat în 97,5% de hemoglobinei de de a lega O2- molecule
este: plasma hemoglobina a lega O2-ul ul de O2
CO2-ul
difuzeaza
din celule în
capilare,
determinân
d scaderea CO2-ul poate
presiunii CO2-ul e fi transportat CO2-ul
sale par? rezultatul final CO2-ul e prin sânge sub poate fi
iale în al proceselor transportat prin forma de dizolvat
Despre transportul sângele oxidative sânge sub mai bicarbonat fizic în
CO2-ului este fals: venos tisulare multe forme plasmatic plasma
Se
realizeaza
Se pe baza
realizeaza Se realizeaza stimulilor
de centrii Se realizeaza Se realizeaza doar de catre primi?i de
Despre reglarea nervo?i din doar de catre doar de catre centrii nervo?i la
ventila?iei este bulb ?i centrii nervo? centrii nervo?i din barorecept
adevarat ca: punte i din bulb din punte mezencefal ori
Modificarile ritmului Patologice: Normale: Normale: în Patologice: Normale:
respirator pot fi: în cadrul polipnee în cadrul unor polipnee în în cadrul
unor repaus maladii cadrul efortului unor
maladii maladii
pulmonare pulmonare fizic cardiace
Cavitatea
nazala este Traheea
formata din se împarte
Traheea doua fose Laringele este în doua
are nazale, organ cu o bronhii la
Despre caile lungimea situate Din cavitatea singura func? nivelul
respiratorii este de 10 - 12 deasupra nazale aerul ie, cea vertebrei
adevarat ca: cm bazei nasului trece prin esofag respiratorie L4
Fiecare Cavitatea Sunt situa?i în
plamân este pleurala este o cavitatea
Sunt acoperit de cavitate reala ?i toracica ?i au
Afirma?iile principalele foi?a se afla între cele capacitate
adevarateprivind organe ale parietala a 2 foi?e ale totala de 4000
plamânii sunt: respira?iei pleurei pleurei ml aer
Este format din
Bronhia bronhiole
principala respiratorii,
face parte ducte alveolare,
din Este unitatea sacule?i Nu are în
Afirma?iile adevarate structura morfofunc? alveolari ?i structura sa o
despre acinul acinului ionala a alveole arteriola
pulmonar sunt: pulmonar plamânului pulmonare pulmonara
Acinul pulmonar are Alveole Venula Bronhiola Bronhiola
în structura sa: pulmonare pulmonara lobulara respiratory
Sunt for?e
Afirma?iile adevarate Se mai Sunt for?e elastice produse
privind for?ele numesc elastice ale ? de tensiunea Stau la baza
elastice pulmonare for?e de esutului superficiala a realizarii
sunt: recul pulmonar surfactantului inspira?iei
Exista trei
volume
pulmonare
diferite,
care
adunate
reprezinta Înregistrarea
volumul volumelor de
maxim pe aer deplasat
care îl spre interiorul Volumul curent
poate ?i respectivul este volumul de
atinge exteriorul aer inspirat ?i Volumul
Despre volumele expansiune plamânilor se expirat în timpul curent egal cu
pulmonare este a nume?te rspira?iei volumul
adevarat ca: pulmonara spirometrie normale rezidul
Capacitatea
Capacitatea pulmonara
pulmonara Capacitatea totala =
totala = Reprezintapr vitala este capacitatea
capacitatea odusul a aceea?i cu vitala +
Despre capacita?ile vitala + doua sau mai capacitatea volumul
pulmonare sunt volumul multe volume reziduala func? expirator de
adevarate afirma?iile: rezidual pulmonare ionala rezerva
Afirma?iile adevarate Capacitatea Capacitatea Capacitatea Capaciate
sunt: pulmoara vitala este inspiratorie = a
totala volumul maxim cantitatea de reziduala
func?
ionala
aer pe care o este
reprezinta persoana o cantitatea
volumul poate respira, de aer
maxim pâna pornind de la care
la care pot fi de aer pe care o nivelul ramâne în
expansiona?i persoana îl expirator plamân la
plamânii prin poate scoate din normal pâna la sfâr?itul
efort plamâni dupa o distensia unei
inspirator inspira?ie maxima a expira?ii
maxim maxima plamânilor normale
Volumul
Volumul Volumul expirator de
rezidual Volumul inspirator de rezerva este
Afirma?iile adevarate este cca curent este rezerva este cca de cca 1500
sunt: 500 ml cca 1500 ml 1500 ml ml
Capacitatea
reziduala Capacitatea
Afirma?iile adevarate func?ionala Capacitatea Capacitatea inspiratorie
privind capacita?ile este de vitala este de pulmonara totala este de 3500
pulmonare sunt: 2000 ml 3500 ml este de 5000 ml ml