UNIVERSITATEA “POLITEHNICA”, BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA

MATERIALELOR
PRODUSE FARMACEUTICE ȘI COSMETICE

Determinarea concentrației de
paracetamol dintr-un amestec de
paracetamol și clorură de sodiu

Student: DUMITRACHE Georgiana-

Elena

Grupa PFC, Anul I

București
 2019

Cuprins
Cuprins........................................................................................................................................................2
1. Introducere..........................................................................................................................................3
1.1. Generalități paracetamol.............................................................................................................3
1.2. Spectrofotometria UV-VIS...........................................................................................................4
2. Scopul lucrării......................................................................................................................................5
3. Materiale și aparatură utilizate...........................................................................................................5
4. Mod de lucru.......................................................................................................................................5
4.1. Prepararea soluțiilor etalon.........................................................................................................5
4.2. Prepararea soluției probă............................................................................................................6
4.3. Proba martor (blank)...................................................................................................................6
5. Prelucrarea datelor experimentale......................................................................................................6
5.1. Determinarea concentrațiilor soluțiilor etalon............................................................................6
5.2. Trasarea curbei de etalonare.......................................................................................................7
5.3. Determinarea concentrației probei de analizat...........................................................................8
6. Concluzii..............................................................................................................................................8
7. Bibliografie..........................................................................................................................................9

2
1. Introducere
1.1.Generalități paracetamol

Paracetamolul (Acetaminofenul) este un derivat de para-aminofenol din clasa anilidelor

și este unul dintre cele mai populare și mai utilizate analgezice și antipiretice din întreaga lume,
disponibil fără rețetă, atât în preparate monocomponente (în care este singura substanță activă
din comprimat), cât și în preparate multicomponente (pe langă paracetamol există și alte
substanțe active în comprimat. Spre exemplu, în Antinevralgic forte se întâlnesc 3 substanțe
active: paracetamol, aspirină, cafeină).

Este utilizat de pacienții care prezintă sensibilități la antiinflamatoarele nesteroidiene

(AINS), pentru astmul bronșic, boala ulcerului peptic, hemofilie, persoanele sensibile la
salicilați, copii sub 12 ani, femei însărcinate sau care alăptează. Este recomandat ca tratament de
primă linie în durerile asociate cu artroză.

Deși mecanismul exact de acțiune al paracetamolului nu a fost complet stabilit, o teorie

este că acesta crește pragul durerii prin inhibarea a două izoforme de ciclooxigenază, COX-1 și
COX-2, care sunt implicate în sinteza prostaglandinelor (PG), responsabile de apariția senzațiilor
de durere. Paracetamolul nu inhibă ciclooxigenaza în țesuturile periferice și, prin urmare, nu are
efecte antiinflamatorii periferice. Deși acidul acetilsalicilic (aspirina) este un inhibitor ireversibil
al COX și blochează direct locul activ al acestei enzime, studiile au arătat că paracetamolul
blochează indirect COX. Studiile sugerează, de asemenea, că paracetamolul blochează selectiv
un tip de variantă a enzimei COX care este unică din variantele cunoscute COX-1 și COX-2.
Această enzimă a fost denumită COX-3. Acțiunile antipiretice ale paracetamoluli sunt probabil
atribuite acțiunii directe asupra centrilor de reglare a căldurii din creier, ducând la vasodilatație
periferică, transpirație și pierdere de căldură corporală.

Se absoarbe rapid și aproape complet din tubul digestiv, concentrația plasmatică maximă
apărând la 40-60 de minute după ingestie. La maxim 4 ore absorbția este maximă. Difuzează în
toate țesuturile, trecând inclusiv de bariera hematoencefalică.

80-90% este metabolizat în ficat prin conjugare, rezultând glucurono- (cea mai mare
parte) și sulfoconjugați, excretați apoi în urină. 2% până la 4% se elimină sub formă neschimbată
în urină, iar o mică fracțiune ia calea citocromului P450 din mitocondriile hepatice, fiind sursa
unui metabolit foarte toxic, care este rapid inactivat prin conjugare cu glutation. Acest metabolit
este apoi conjugat a doua oară cu cisteină și acid mercapturic și eliminat renal.În afară de aceste
căi de inactivare, în ficat paracetamolul mai suferă și conjugare cu cisteină și deacetilare
(rezultând para-aminofenol) [1][2].
3
 1.2. Spectrofotometria UV-VIS

Spectrofotometria UV-VIS (Ultraviolet-Vizibil) este una dintre cele mai frecvente tehnici
folosite în analiza farmaceutică. Aceasta implică măsurarea cantității de radiații ultraviolete sau
vizibile absorbite de o substanță aflată în soluție. Instrumentele care măsoară raportul sau funcția
raportului dintre intensitatea a două fascicule de lumină din regiunea UV-VIS, poartă numele de
spectrofotometre UV-VIS.

În analiza calitativă, compușii organici pot fi identificați prin utilizarea

spectrofotometrului UV-VIS, doar dacă există date înregistrate. Analiza cantitativă
spectrofotometrică este utilizată pentru a stabili cantitatea de specii moleculare care absorb
radiațiile din domeniul uv-vis. Spectrofotometria este o tehnică simplă, rapidă, moderat specifică
și aplicabilă pentru cantități mici de compuși. Legea fundamentală care guvernează analiza
spectrofotometrică cantitativă este legea Lambert-Beer.

Legea Beer precizează că intensitatea unui fascicul paralel de radiație monocromatică

scade exponențial cu numărul de molecule absorbite. Cu alte cuvinte, absorbanța este
proporțională cu concentraţia.

Legea lui Lambert afirmă că intensitatea unui fascicul paralel de radiație monocromatică
scade exponențial pe măsură ce trece printr-un mediu cu grosime omogenă.

O combinație dintre aceste două legi formează legea Lambert-Beer: Când un fascicul de
lumină este trecut printr-o celulă transparentă care conține o soluție dintr-o substanță absorbantă,
are loc reducerea intensității luminii. Matematic, legea Lambert-Beer este exprimată astfel:

A=a∗b∗c, unde:

A- Absorbanța sau densitatea optică

a- Coeficient de absorbție sau de extincție

b- Lungimea căii de radiație prin probă (cm)

c- Concentrația de solut în soluție

Cuantificarea substanței medicamentoase folosind spectrofotometrul UV-VIS se

realizează prin prepararea soluției în solvent transparent și măsurarea absorbanței acesteia la
lungimea de undă adecvată. În mod normal, lungimea de undă selectată este cea care corspunde
absorbției maxime (λmax), unde eroarea minimă are efecte reduse asupra absorbanței măsurate.
În mod ideal, concentrația ar trebui ajustată pentru a obține o absorbanță de aproximativ 0,9, în
jurul căreia precizia este optimă.

4
 Lungimea de undă la care se obține absorbția maximă a paracetamolului este λ max=243
nm.[3][4].

2. Scopul lucrării
Scopul lucrării îl reprezintă determinarea concentrației de paracetamol dintr-o probă
formată din paracetamol pur și clorură de sodiu, prin spectrofotometrie UV-VIS

3. Materiale și aparatură utilizate

-paracetamol pur -mojar cu pistil

-amestec de paracetamol pur și clorură de - vase Petri

sodiu (P1.3) -balanță analitică
-apă distilată -baloane cotate

-micropipete

-spectrofotometru Thermo Evolution 220

4. Mod de lucru
4.1. Prepararea soluțiilor etalon

Într-un vas Petri s-au cântărit cu acuratețe 0,1 g (100 mg) paracetamol pur, apoi s-a
transvazat într-un balon cotat de 100 mL. S-a adaugat aproximativ 70 mL apă purificată și s-a
agitat pentru a dizolva complet subtanța activă, apoi s-a adus la semn cu apă purificată,
obținându-se astfel o soluție de concentrație c= 1 mg/mL. Din această soluție stoc s-au preparat 5
soluții etalon, prin diluții, astfel: s-au prelevat în baloane cotate (de 10 mL)- 10 μL (0,01 mL), 20
μL (0,02 mL), 40 μL (0,04 mL), 60 μL (0,06 mL), 80 μL (0,08 mL), respectiv 100 μL (0,1 mL)
soluție stoc și s-au adus la semn cu apă purificată, obținându-se astfel 5 concentrații diferite ale
soluțiilor etalon.

5
 4.2.Prepararea soluției probă

Proba de analizat a fost mojarată fin cu ajutorul mojarului cu pistil pentru a obține o
probă omogenă, apoi s-au cântărit cu acuratețe 0,1g (100 mg) care s-au transvazat într-un balon
de 100 mL. S-a adaugat aproximativ 70 mL apă purificată și s-a agitat pentru a dizolva complet
cantitatea de probă luată în lucru, apoi s-a adus la semn cu apă purificată, obținându-se astfel o
soluție de concentrație c= 1 mg/mL. Din această soluție, s-au prelevat 60 μL (0,06 mL) într-un
balon cotat de 10 mL și s-a adus la semn cu apă purificată, obținându-se astfel soluția probă de
analizat (proba diluată).

4.3.Proba martor (blank)

Proba martor reprezintă soluția formată din totalitatea componentelor conținute de soluția
probei de analizat, cu excepția substanței de interes (substanța activă), în acest caz fiind apa
purificată.

Pentru citirea absorbanțelor probelor preparate am utilizat spectrofotometrul Thermo

Evolution 220. S-au citit în ordine: proba martor (pentru realizarea liniei de bază), probele etalon
(probe de referință) și proba de analizat pentru lungimea de undă, λ=243 nm.

5. Prelucrarea datelor experimentale

5.1. Determinarea concentrațiilor soluțiilor etalon

Pentru determinarea concentrațiilor soluțiilor etalon preparate prin diluții din soluția stoc
am folosit legea echivalenței: V 1∗c1 =V 2∗c 2, unde:

-V1- volumul soluției stoc luat în lucru, mL -c1- concentrația soluției stoc, mg/mL

-V2- volumul soluției diluate, mL -c2- concentrația soluției diluate, mg/mL

c2,1= 0,001 mg/mL=

V1, mL c1, mg/mL V2, mL c2, mg/mL 1 ppm

c2,2= 0,002 mg/mL=

Et1 0,01 1 10 0,001 2 ppm
c2,3= 0,004 mg/mL=
Et2 0,02 1 10 0,002 4 ppm

c2,4= 0,006 mg/mL=

Et3 0,04 1 10 0,004 6 ppm

Et4 0,06 1 10 0,006 c2,5= 0,008 mg/mL=

6
 8 ppm

c2,6= 0,01 mg/mL=

Et5 0,08 1 10 0,008 10 ppm

Et6 0,1 1 10 0,01

5.2. Trasarea curbei de etalonare

Curba de etalonare a fost trasată cu ajutorul concentrațiilor soluțiilor obținute anterior și

al absorbanțelor citite la spectofotometru, obținand astfel ecuația dreptei.

Concentrație etalon,
  Concentrație etalon, ppm Absorbanță etalon
mg/mL
Et1 0,001 1 0,133
Et2 0,002 2 0,187
Et3 0,004 4 0,308
Et4 0,006 6 0,447
Et5 0,008 8 0,61
Et6 0,01 10 0,74

Curbă etalonare paracetamol

0.8

0.7 f(x) = 0.07 x + 0.05

R² = 1
0.6

0.5
Absorbanță

0.4

0.3

0.2

0.1

0
0 2 4 6 8 10 12
Concentrație, ppm

5.3. Determinarea concentrației probei de analizat

Concentrația probei de analizat (proba diluată) a fost determinată din ecuația dreptei:

y=0,0686∗x +0,0498 , unde:

7
 - y= absorbanța probei de analizat (proba diluată)- Aprobă = 0,235

- x= concentrația probei de analizat (proba diluată)

y x, ppm x (probă diluată), mg/mL

0,235 2,699708455 0,002699708

Concentrația probei inițiale a fost determinată cu ajutorul legii echivalenței:

V 1∗c1 =V 2∗c 2, unde:

-V1- volumul soluției probei inițiale luat în lucru, mL -c1- concentrația soluției inițiale, mg/mL

-V2- volumul soluției diluate, mL -c2- concentrația soluției diluate, mg/mL

V1, mL c1, mg/mL V2, mL c2, mg/mL

0,06 0,449951409 10 0,002699708

c1, mg/mL c1, %

0,449951409 45

6. Concluzii
Metoda spectroscopiei UV-VIS pentru determinarea cantitativă a paracetamolului pur
dintr-un amestec de paracetamol și clorură de sodiu, este una eficientă și ușor de realizat. În
urma analizei, am obținut o concentrație de paracetamol din amestec de 45%.

8
7. Bibliografie
1. Marta Jozwiac-Bebenista, Jerzy Z. Nowak, "Paracetamol: mechanism of action,
applications and safety concern", Acta Poloniae Pharmaceutica - Drug Research,
Vol. 71, No. 1, pp. 11-23, 2014

2. https://www.drugbank.ca/drugs/DB00316 (aceesat în 14.12.2019)

3. Behera et al., "UV-Visible Spectrophotometric Method Development and

Validation of Assay of Paracetamol Tablet Formulation", Journal of Analytical &
Bioanalytical Techniques, 2012

4. Patel, Dasharath M., et al. "Development and validation of spectrophotometric

method for simultaneous estimation of paracetamol and lornoxicam in different
dissolution media." Pharmaceutical methods 3.2, pp 98-101, 2012