Obturarea radiculară reprezintă închiderea ermetică a canalelor radiculare (pe toată lungimea
şi lăţimea) până la apex cu materiale de obturaţie, pentru a preveni pătrunderea
microorganismelor şi a toxinelor acestora din canalul radicular în ţesuturile periapicale. Cerinţe faţă de obturarea definitivă a canalului radicular 1. Dinte asimptomatic; 2. Păstrarea închiderii etanşe a spaţiului endodontic în cursul tratamentului; 3. Absenţa sau închiderea fistulei (dacă a existat); 4. Lipsa exsudatului pe canal; 5. Absenţa mirosului fetid; 6. Cultura bacteriană negativă. Scopurile obturării radiculare 1. Închiderea ermetică a canalelor radiculare (pe toată lungimea şi lăţimea) până la apex, pentru a preveni infectarea periodonţiului apical; 2. Blocarea microflorei în canaliculii dentinali şi creare condiţiilor nefavorabile pentru dezvoltarea lor; 3. Crearea condiţiilor de vindecare a periodonţiului apical, pentru închiderea orificiului apical pe baza cicatrizării cementoide sau neodentinogenetice, sau a cicatrizării osteoizilor periapicali. Contribuirea la regenerarea ţesuturilor periapicale patologic schimbate 4. Prevenirea pătrunderii microorganismelor şi toxinelor lor în ţesuturile periapicale 5. Excluderea pătrunderii fluidului tisular din periodonţiu în CR şi resorbarea materialului de obturaţie Dinte asimptomatic Semnifică stingerea procesului inflamator în spaţiul endodontic +- periapical. Considerată a fi principala condiţie pentru realizarea obturaţiei; Se determină subiectiv (absenţa simptomatologiei dureroase) şi obiectiv prin percuţie în ax, laterală şi prin palparea vestibulară şi orală a osului alveolar juxtaapical; !Lipsa sensibilităţii periapicale se poate întâlni şi în cazul periodontitelor apicale cronice netratate sau tratate incorect. Condiţia de mai sus se adresează dinţilor în tratament.