ANALIZATORUL GUSTATIV

Segmentul periferic al analizatorului gustativ este reprezentat de mugurii gustativi din

mucoasa linguală. Aceştia sunt situaţi la nivelul papilelor circumvalate, fungiforme şi foliate.
Papilele filiforme nu conţin muguri gustativi.
Mugurele gustativ este alcătuit din celule senzoriale gustative şi din celule de susţinere.
Extremitatea sa externă prezintă un canal gustativ, ce se deschide la suprafaţa epiteliului printr-
un por gustativ.
Polul apical al celulelor gustative prezintă cili gustativi (microvilozităţi). Ei sunt grupaţi
în canalul gustativ, unde vin în contact cu diferitele substanţe. Fibrele nervoase pătrund în
mugurele gustativ şi formează aici un plex. De la acest plex pleacă fibre ce se ramifică atât în
interiorul cât şi în jurul mugurelui gustativ. Ele sunt dendrite ale neuronilor senzitivi din
ganglionii nervoşi situaţi pe traiectul nervilor cranieni ce inervează mucoasa linguală (nervul
facial, nervul glosofaringian şi nervul vag).

Segmentul intermediar sau „calea gustativă” este alcătuit din trei neuroni senzitivi.
Primul neuron este situat în ganglionii nervoşi de pe traiectul nervilor facial, glosofaringian şi
vag. Axonii fac sinapsă cu al doilea neuron senzitiv, situat în nucleul tractului solitar din
trunchiul cerebral. Al treilea neuron senzitiv se află în talamus.

Segmentul central se află în scoarţa cerebrală, în porţiunea inferioară a girului

postcentral.

1
 ANALIZATORUL OLFACTIV

Segmentul periferic al analizatorului olfactiv este reprezentat de celulele olfactive din

mucoasa olfactivă. Această mucoasă acoperă lama ciuruită a etmoidului, faţa medială a
cornetului nazal superior şi o parte din septul nazal (partea superioară).
Celulele olfactive sunt reprezentate de neuroni bipolari senzitivi (primul neuron senzitiv
al analizatorului olfactiv). Dendritele lor se termină prin butonul olfactiv, de la care pleacă cili
olfactivi cu rol în recepţia excitaţiilor olfactive. Axonii pornesc de la polul bazal pătrund în
corion şi alcătuiesc nervul olfactiv. Apoi este străbătută lama ciuruită a etmoidului şi se ajunge la
bulbul olfactiv unde se realizează sinapsa cu dendritele celulelor mitrale.
Segmentul intermediar sau calea de conducere sau „calea olfactivă” are în componenţa
sa axonii celulelor olfactive care formează nervii olfactivi şi axonii celulelor mitrale care
formează tracturile olfactive.
Protoneuronul este reprezentat de celula olfactivă iar deutoneuronul este reprezentat de
celula mitrală.
Segmentul central este reprezentat de centrii primari şi secundari.
Centrii primari sunt reprezentaţi de trigonul olfactiv, substanţa perforată anterioară şi
girul subcalos.
Centrii secundari sunt reprezentaţi de girul hipocampului şi nucleul amigdalian (situat în
profunzimea şanţului lateral al emisferelor cerebrale). Între centrii primari şi cei secundari sunt
numeroase conexiuni.

2
 Regiunea olfactivă

1.bulbul olfactiv 2.nervii olfactivi 3.tractul olfactiv 4.cornetul nazal superior 5.nervii olfactivi
6.septul nazal 7.cornetul nazal inferior 8.cornetul nazal mijlociu

3
 ANALIZATORUL CUTANAT

Analizatorul cutanat este alcătuit dintr-un segment periferic (receptorii din piele), un
segment de conducere (căile sensibilităţii tactile, termice şi dureroase) şi un segment central
(zona de proiecţie a sensibilităţii generale la nivelul scoarţei cerebrale).

PIELEA
Pielea sau tegumentul este un organ conjunctivo-epitelial cu o suprafaţă neregulată,
brăzdată de o serie de depresiuni, numite pliuri sau cute.
Pielea este alcătuită din trei straturi principale: epidermul, dermul şi hipodermul.
a. Epidermul este stratul superficial, de natură epitelială, despărţit de derm printr-o
membrana bazală. Conţine terminaţii nervoase libere.
Epidermul se compune din două straturi principale:
- stratul superficial, subţire, numit strat cornos.
- stratul profund, gros, numit strat mucos.
b. Dermul este reprezentat de o membrană conjunctivă densă.
În constituţia sa intră o substanţă fundamentală, fibre conjunctive şi elemente
celulare.
La nivelul său se găsesc glandele sebacee, canalele de excreţie ale glandelor
sudoripare, partea dinspre suprafaţă a foliculilor piloşi, vase sanguine, nervi şi corpusculi
senzitivi.
c. Hipodermul este stratul profund al pielii, situat sub derm, alcătuit din ţesut conjunctiv
lax. În ochiurile acestor fibre se află celule grase mari, care formează în ansamblu „paniculul
adipos”.
Hipodermul mai conţine vase , nervi, copusculi senzitivi (Vater-Pacini, Golgi-Mazzoni,
Ruffini), etc.
Inervaţia pielii este deosebit de bogată. La nivelul pielii întâlnim fibre nervoase motorii şi
fibre nervoase senzitive.
Fibrele nervoase senzitive se clasifică în fibre nervoase senzitive libere şi fibre nervoase
senzitive încapsulate. Fibrele nervoase libere au aspect de arborizaţii dendritice şi se găsesc în
epiderm şi în derm. Cele încapsulate sunt prezente la nivelul dermului şi hipodermului şi se

4
numesc corpusculi senzitivi. Ei sunt: corpusculii Meissner, corpusculi Krause, corpusculi Vater-
Pacini, corpusculi Golgi-Mazzoni şi corpusculi Ruffini.

Segmentul de conducere
Segmentul de conducere al analizatorului cutanat este alcătuit din căile nervoase cuprinse
între receptori şi segmentul central. Acestea sunt căile sensibilităţii exteroceptive.

Segmentul central
Segmentul central al analizatorului cutanat este localizat în girul postcentral din lobul
parietal, ariile, 3,1,2, precum şi aria 5 şi aria 7. La acest nivel impulsurile sunt prelucrate de
scoarţa cerebrală şi devin conştiente, prin capacitatea acesteia de analiză şi sinteză.