Sunteți pe pagina 1din 24

C A P I T O L U L VII

ESANTIONAJUL NAVEI IN ZONA CENTRALA

Distanţa regulamentară normală

Reprezintă distanţa intercostală în cazul sistemului transversal sau


distanţa între longitudinale în cazul sistemului longitudinal, în zona centrală a
navei este valoarea determinată cu formula:

a0=0,002L+0,48[m]

a 0  0,002  132,4  0,48  0,74 m

Se adoptă a0=0,7m

Se admit abateri de la distanţa regulamentară în zona centrală de 25%;


abateri mai mari putând fi admise numai cu acordul special al Registrului.
Distanţa regulamentară nu va depaşi următoarele valori:
 în picuri 0,6m
 între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la
perpendiculara prova 0,7m
 în celelalte regiuni 1m

53
GROSIMEA INVELIŞULUI EXTERIOR ÎN ZONA CENTRALĂ A NAVEI

Grosimea învelişului fundului

Grosimea invelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai


mare nu trebuie sa fie mai mică decât următoarele valori:

10  PB
t  n2 a   t k , [mm]
σ adm  σ L

t 1  1,26  a  PB  k  t k , [mm]


PB  10  T  P0   0,5  b  KN/m 2 
P0  10,5  C1 [KN/m ] 2

C 0 9,08
C1    2,5
n 3,5
1,.5 1,5
 300  L   300  132,6 
C 0  10,75    10,75    9,08
 100   100 

PB  10  9,2  26,46  0,5  105,23[KN/m 2 ]


230
σ adm  [N/mm 2 ] pentru L  90m
K
σ adm  230 [N/mm 2 ]
120
L  [N/mm 2 ] pentru L  90 m   L  120 [N/mm 2 ]
K
10  PB 10  105,23
t'  n2 a  4,8  0,7  10,39 mm
σ adm  σ L 230  120
t k  0,1  10,39  0.5  1,53 mm
10  PB 10  105,23
t  n2 a  t k  4,8  0,7  1,53  11,92 mm
σ adm  σ L 230  120
t 1  1,26  0,7 105,23  1  1,53  10,5 mm
120
t krit  527  0,7  1,53  9,8 mm
2,06  10 5  1
σL
t krit  c  a  t K [mm]
E  F1
σ L  120 [N/mm 2 ]

n2 = 4,8 la sistemul longitudinal de osatură

54
PB = sarcina pe fund [KN/m2]
tk - adaos pentru coroziune
t k  0,1  t '  0,5mm , maxim 3 mm pentru t '  10mm
tk =1,8mm, pentru t’=12mm
t krit  grosimea critica a placilor

P0  10,5  2,52  26,46 KN/m 2 
c = 527 pentru sistemul longitudinal
n = 3,5 pentru L  90 m
b=0
K - coeficient de material ; K = 1
E = modulul de elasticitate
E  2,06  10 5 [N/mm 2 ]
F1  1 ( pentru sistemul longitudinal )

Comparând cele trei grosimi rezultă că grosimea învelişului fundului este:

tf = 12mm

Chila plată

Laţimea chilei plate nu trebuie sa fie mai mica:

b = 800+5L [mm]

b  800  5  132,6  1463 mm


b max  1800 [mm]

Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai
mică decât:
t ch  t f  2  mm  t ch  12  2  14 mm
t ch  14 mm
Se recomandă ca la navele mai lungi de 100 m, al cărei fund este în
sistem longitudinal de osatură să se întărească suplimentar cu nervuri de
rigidizare longitudinalele intercostale, prevăzute la maximum 400 mm de la P.D.
Între o sudura de colt, cap la cap trebuie sa existe o distanta minima de:

30mm  2  t ch  30  2  14  58 mm
Admitem 100 mm
Rezultă lăţimea chilei plate:
b ch  2  800  2  70  1740 mm
Vom lua laţimea tablei chilei:
bch = 1600 mm
Grosimea invelişului bordajului

55
Zona 0.4L la mijlocul navei
Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:

t  n 2  a  T  K  t k [mm]

n2 = 5,9 ( la sistemul transversal de osatură )


T = pescajul
t'  n 2  a T  K  5,9  0,7  9,2  12,5 mm
t k  0,1  t'0,5 mm  0,1  12,5  0,5  1,75 mm
t  5.9  0.7  9,2  1,75  14,25 mm

t = 14 mm

tb  14mm ; valabil deasupra gurnei până la 0,2H deasupra liniei de bază


0,2H = 0,2 · 13,2 = 2,64 m
Grosimea pe 0,1L de la perpendiculara pupa, respectiv 0,05L de la
perpendiculara prova, nu trebuie să fie mai mică decât valoarea cea mai mare
dintre următoarele valori:
t2  L  K
t 3  1,26  a  Ps  K  t k [mm]

Ps = sarcina pe bordaje [KN/m2]


tk = 1,8 mm

Sarcinile exterioare ale bordurilor Ps se vor determina cu următoarele


formule:
Pentru elementele de osatură la care centrul sarcinii este sub linia de
plutire, cea mai mare valoare din următoarele două valori:
a)
 z 
Ps  10   T  z   P0  0,5   b  [KN/m 2 ]
 2T 

z = 2,64 m
z = H/2 = 6,6 m
P0 = 26,46 [KN/m2]
b = 0 pentru 0,2x/L0,8
 2,30 
I - Ps  10 9,2  2,64   26,460,5   82,62 [KN/m 2 ]
 2  9,2 
 2,30 
II - Ps  10 9,2  6,6  26,460,5    48,72 [KN/m ]
2

 2  9,2 

b)
Ps  P0 1  b   χ [KN/m 2 ]

56
 - factor de multiplicare pentru reducerea secţiunii în zona prova x/L0,8
=1
Ps  26,461  0   1  26,46 [KN/m 2 ]

t 2  132,6  11,5mm ; Admitem 12 mm


t 3  8,01 mm
t 3  8 mm
t 3  6,3 mm

Între tb=14mm şi tb=12mm vom introduce o filă cu grosime intermediară


tb=13mm, pentru a realiza o trecere graduală

Pentru elementele de osatura la care centrul sarcinii este deasupra liniei de


plutire:
a)

57
10
Ps  P0  1  b    χ, [KN/m 2 ]
10  z  T
10
Ps  26,461  0    1  35,76 [KN/m 2 ]
10  6,6  9,2
H 3,2
z   6,6m
2 2
b)
z = H-1.5m = 13,2-1.5 = 11,7 (nivelul inceputului centurii)

10
Ps  26,461  0    1  21,16 [KN/m 2 ]
10  11,7  9,2

t' 3  1,26  a  Ps  K  b k
t' 3  1,26  0,7  21,16  4,05
t k  1,5mm pentru t'  10mm
t 3  1,26  0,7  21,16  1,5  5,85mm

Grosimea bordajului deasupra lui 0,5H =6,6 şi până la centura va fi:

t  12mm
b

Între tb=14mm şi tb=12mm vom introduce o filă cu grosime intermediară t b


= 13 mm pentru a realiza o trecere graduală:
t  13mm
b
Gurna

În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea


mai mare valoare între grosimea bordajului şi a fundului
Laţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:

b  800  5  L  800  5  132,6  1463 [mm]


b max  1800 [mm]
Admitem: bg = 1500mm

tg = 14mm

Raza urnei se va calcula cu formula :


R g  0,1  H ; R g  1,3m
Grosimea invelisului punţii superioare

Pentru navele la care este recomandata, respectiv calculata, confirmarea


rezistentei longitudinale, grosimea placii nu trebuie sa fie mai mica decât
grosimea critica a placii calculata cu formula:

58
σL
t krit  c  a   t k [mm]
E  F1
c = 527 pentru sistem longitudinal

L - tensiunea de compresiune maxima (cea mai mare) data de momentul de


incovoiere longitudinal, [N/mm2]
120
σL  , [N/mm 2 ] pentru L  90m
K
E  2.06  10 5 [N/mm 2 ] pentru otel
E - modulul de elasticita te
F1-factor de corecţie pentru rezemarea pe margine
F1 = 1 pentru sistemul longitudinal

120
t' krit  527  0,7   8,90
2,06  10 5
120
t krit  527  0,7   1,5  10,4 [mm]
2,06  10 5

Grosimea minimă

În zona centrală de 0,4L lângă ramele longitudinale grosimea punţii nu


trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare dintre urmatoarele două:

t E  1.26  a  p  t k , [mm]

P = PD sau PL si anume care este mai mare

10  T
PD  P0   c a [KN/m 2 ]
10  z  T   H

P0 = 26,46 [KN/m2]
Ca = 1
z=H

10  9,2
PD  24,46   1  12,17 [KN/m 2 ]
10  13,2  9,2  13,2

PL = PC (1+av) ; sarcina pentru puntea de încărcare

t'E  1,26  0,7  12,17  3,14


t k  1,5
t E  1,26  0,7  12,17  1,5  4,64

59
t min   4,5  0,05L  K [mm]
t min   4,5  0,05  132,6   1  11,13mm

Se va lua valoarea cea mai mare dintre tkrit, tE şi tmin.


Grosimea punţii între bordaj şi ramele longitudinale este:

tP1 = 11,5 mm

Grosimea punţii superioare între gurile de magazii

Grosimea punţii pe 0,1L la extremiăţi, respectiv între gurile de magazii nu trebuie


să fie mai mici decât:

t E  1,26  a  P  t k [mm]
tE  5
t Emin  5,5  0,02  L [mm]
t Emin  8,6 mm
t P2  9 mm

Întărirea colţurilor gurii de magazie

Colţurile gurilor de magazii vor fi prevăzute cu table îngroşate, care se vor


extinde atât pe lungime, cât şi pe lăţime cu marimea unei distanţe intercostale.
Grosimea tablei îngroşate nu va fi mai mică decât grosimea învelişului punţii de
lângă ramele longitudinale, plus grosimea punţii între deschideri (pe zona 0.5L la
mijlocul navei). Raza de racordare în colţurile gurii de magazie nu trebuie să fie
mai mică decât:

 b
r  n  b 1  
 B 
rmin  0.1[m]
l
n
200
n min  0.1
n max  0.25
l = lungimea gurii de magazie [m] ; l = 17 m
b = laţimea gurii de magazie, sau suma laţimilor gurilor la mai multe deschideri
alăturate paralele cu PD [m]
b = 9,6 m
Pentru b/B nu se va lua o valoare mai mica decât 0,4

60
l 17
n   0,085
200 200
b 9,6
  0,45
B 21
r  0,095  9,61  0,45  0,5m
r = 500 mm

Grosimea tablei ingrosate: tpg=11,5 + 9 =20mm

tpg = 20mm

Centura punţii

Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:

b = 800 + 5L [mm]
b  800  5  132,6  1463 mm
b max  1800 mm
b c  1463 mm
Luăm:
bc = 1500 mm

Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general


să fie mai mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu
trebuie să fie mai mică decât grosimea bordajului în aceeaşi zonă.
Funcţie de sistemul de osatură, trebuie să nu fie mai mică decât grosimea critică
a punţii.

tc = 12mm

Tablă lăcrimară

Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea


bordajului, atunci se va prevedea tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi
grosimea egală cu a bordajului
Tablele punţii au acceaşi grosime cu a bordajului, deci nu avem tablă
lăcrimară.

Puntea intermediară

Dimensionarea punţilor de încărcare


Grosimea invelisului nu trebuie sa fie mai mica decât:

t  1,26  a  PL  k  t k [mm]

61
PL – sarcina pentru puntea de încărcare

PL = Pc(1+av) [KN/m2]

Pc – sarcina statică [KN/m2]


În interpunte se va considera Pc = 7h = 21 [KN/m2]
h = distanta dintre punţi [m]
h=3m
av = factor de acceleraţie
av = 0

t'  1,26  0,7  21  4,04


t  1,26  0,7  21  1,5  5,54 mm
t min   5,5  0,02  L  k [mm]
t min  5,5  0,02  132,6  8,1 mm

Dimensionarea punţilor solicitate la sarcini pe roti


Grosimea învelişului se determină cu formula:

t  c P1  a v   k  t k [mm]

P = sarcina provenita dintr-o roata sau un grup de roti, [KN]


P = Q/n
Q = sarcina pe ax [KN]
n = numărul roţilor sau grupelor de roţi pe ax
av = 0 la încărcarea în porturi

f  f
c  2,04   5,4  7,2 
F F

n2
P = Q/n = 53,5 [KN]

100P 100  53,5


f    891 [cm 2 ]
p 6
F = 2,5a2 = 1,6m2 = 12250 [cm2]
f
 0,07281
F
c  2,04  0,07 5,4  7,2  0,07  1,7
t'  1,7 53,51  0   12,42 mm
t k  0,1t'0,5mm pentru t'  10mm
t k  0,1  12,42  0,5  1,742
t  1,7  53,5  1,742  14,16mm

62
t  14,20mm
pi

Dublu fund

Pe toate navele de transport se va prevedea dublu fund între peretele picului


prova şi peretele picului pupa, atâta timp cât acesta este compatibil cu sistemul
de construcţii şi funcţionare
Dublu fund se va extinde pâna în borduri astfel încât fundul să fie protejat şi în
zona gurnei

Suportul central

Înălţimea dublului fund:

h  350  45  B [mm]
h  350  45  21  1295
h DF  1300mm
h min  600mm

Grosimea suportului central

 h 
t   3  k pentru h  200 [mm]
 120 
 1300 
t   3  1  13,8 mm
 120 
t sc  14 mm

Sectiune longitudinala in P.D.


C99+200 C83+200
Gros 14

Invelişul dublului fund

Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:

t  1,1  a  pk  t k [mm]

h = H - hDB + hr = 13,2- 1,3 + 1,5 =13,4 m

63
p 2  10  13,4  134 [KN/m 2 ]
G
p 3  9,81   h 1  a v  [KN/m 2 ]
V
v 15
F  0,11  0 ; F  0,11   0,14
L 132,6

p1=10(T-hDB) = 10( 9,2 – 1,3 ) = 79 [KN/m2]

p2 = 10 h

p3  9.81  0.7  8,91  0,14  69,67 [KN/m 2 ]


G
 ρ m  0,7 [t/m 3 ]
V
h   D  h DF  h pi   13,2  1,3  3  8,9m

G = masa încărcăturii din încăpere [t]


V = volumul încăperii (fără gurile de magazie) [m 3]
h = înălţimea încărcăturii deasupra dublului
p = presiunea de proiectare [KN/m 2]
h = distanţa de la invelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire [m]
hDB = înălţimea dublului fund [m]
av = factor de acceleratie: av = F · m
v0 – viteza navei
m = 1 pentru 0,2≤x/L≤0,7
av = 0,14

Se va alege valoare ce mai mare si anume p2 = 134 [KN/m2]


t'  1,1  0,7 134  1  8,9
t  1,1  0,7 134  1  1,5  10,4

tDF = 11 mm

Suporţi laterali

Grosimea suporţilor laterali nu trebuie să fie mai mică decât:

h
t k [mm]
120
1300
t  1  10mm
120
t  11mm
sl

h = înălţimea suportului central [mm]

64
Sectiune longitudinala din tribord la L5
C99+200 Gros 11 C83+200
600/400 R200

Gurile de uşurare vor avea dimensiunile 600/400

Longitudinale de fund

Modulul de rezistenţă al longitudinalelor punţilor nu trebuie să fie mai mic decât:


W  m  a  l 2  p b [cm 3 ] pentru 0,4L in zona centrala se determina dupa cum urmeaza :
83.3
m
σ zul
m min  k  n
m  0,7
σB  σD
σ zul  σ t  σ B  z  [N/mm 2 ]
H
 L  230
σ t   0,8   , [N/mm 2 ]
 450  k
σ t  251,7 [N/mm 2 ]
σ tmax  230/k [N/mm 2 ] ; σ tmax  230 [N/mm 2 ]
σ B  0,8  σ Lmax  0,8  150  120 [N/mm 2 ]
6
σ Lmax   σ P
7
c s  1 pentru 0,30  x/L  0,70
175
σ p0  pentru L  90 m ; σ p0  175
k
σ p  1  175  175 [N/mm 2 ]
6
σ Lmax   175  150 [N/mm 2 ]
7
σ P  cs  σ P0
σ zul  230  120  110 ; σ zul  110 [N/mm 2 ]
83.3
m  0,757
110
m min  0,7
l  0,7  3  2,1

zul – tensiunea admisibilă

65
p = tensiuni normale admisibile [N/mm2]
z=0
p = pB sarcini pe fundul navei

p B  10  T  p 0  0.5  b   10  9,2  26,46 0,5  0   105,21 [KN/m 2 ]


W  0,75  0.7   2,1  105,21  245,86 [cm3 ]
2

Admitem W = 250 cm3


HP 200x12(29,60.255,4.2,5)

a 700
te  tF   12   13,7
610 610
Wef  255,4  2,5(13,7  12)  259,65cm 3

2
20
Wef  259,65cm 3
10
HP 220x10

Bracheţi

Între două varange, la fiecare interval regulamentar se vor dispune


bracheţi, având grosimea varangelor şi extinderea până la prima longitudinală de
fund şi dublu fund.
De fiecare parte a suportului central, la o distanţă maximă de 2,5m, se vor
dispune bracheţi, ce se vor extinde până la primele longitudinale de fund şi dublu
fund.

Longitudinalele de dublu fund

Se vor calcula cu formula :


W  m  a  l 2  p b [cm 3 ]

83,3 83,3
m   0,6
σ zul 136,59
m min  k  n  0.55
m  0.6  m min  0.55
σB  σD
σ adm  σ t  σ B  z  [KN/m 2 ]
H
120  150
σ adm  230  120  1,3  136,59 [KN/m 2 ]
13,2

66
G
pi  9,81   h 1  a v   69,67[KN/m2 ]
V
pimin  ρg T  h df   1,025  9,81 9,2  1,3  79,24 [KN/m2 ]

p = pi – sarcini pe dublu fund


pmin corespunzatoare distanţei între plafonul dublului fund şi pescajul la plină
încărcare
z  1,3  inaltimea dublului fund

W  0,6  0,7   2,1  79,24  147,5 cm 3


2

Admitem W = 150 cm3


HP 180x8(18,90.154,2.1,8)

700
t e  12   13,7
610
 147,5  1,813,7  8  159,9 cm 3

8
10
Wef

HP 180x9 9

Varange cu inimă

Distanţa între varange nu trebuie să fie în general mai mare decât 5


intervale de coastă. Admitem varange cu inima la trei intervale de coasta
 0,7  3  2,1m 
Grosimea varangelor pline nu trebuie sa fie mai mica decât:

 h 
t  1 k [mm]
100 
1300
t  1  12mm
100

Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât:

 2y 
A w  ε  T  l  e1  2
k [cm ]
 l 
Aw  0,3  9,2  21  2,1  1
A w  121,71[cm2 ]
A w 121,71 12171
t min     9,36 mm
h df 1300 1300
ε  0,3 pentru celelalte incaperi
l=B
e = 2,1

67
y = distanta de la bordaj, sau perete longitudinal la locul considerat [m]

t v  11mm

În dreptul fiecărei longitudinale, varangele vor fi prevăzute cu nervuri de


rigidizare cu dimensiunile longitudinale de dublu fund
Varangele se vor întări în dreptul fiecărui rănd de longitudinale cu:

HP 140x8

Varange etanşe

Grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât cea obţinută
după grosimea învelişului pentru pereţii tancurilor.
Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:

t1  1,1  a  p1  k  t k [mm]
t 2  0,9  a  p 2  k  t k [mm]

p1  9,81  h1ρ1  a v   100  p v [KN/m 2 ]


p1  9,81  0,6  1,0251  0,14  100  0,2  27,17[KN/m2 ]
sau
p1  9,81  ρ   h1  cos   0,3b  y   sin   100  p v [KN/m 2 ]
B 21
b   10,5
2 2
 
p1  9,81  1,025  0,6  cos200   0,3  10,5  0  sin200  100  0,2
p1  35,5 [KN/m ] 2

p = presiunea p1 sau pd [KN/m2] se va lua valoarea cea mai mare;


h1- distanţa centrului de încărcare fată de planul orizontal ce limitează superior
tancul [m]
h1 = 0,6m
av = 0,14
pv – presiunea ventilului de siguranta [barr]
pvmin = 0,2 [barr] (2m coloana apa) pentru tancuri de încărcare
 - unghi de canarisire pentru proiectare,  = 20
b = lăţimea superioră a tancului [m]

68
y = distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului
[m]
y=0
p2 – presiunea [KN/m2]
h2 – distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea
plin, respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului [m] şi anume
valoarea mai mare
Conductele de aerisire nu se vor confunda cu conductele de prea plin.
Presiunea statică maximă de proiectare:
p 2  9,81  h 2 [KN/m 2 ]  9,81  15,05  147,64[KN/m 2 ]
1 1
h2  D  h DF  2,5m  13,6  1,2  2,5  15,05 m
2 2
t'1  1,1  0,7  27,17  4,01 mm
t k  1,5 mm pentru t'  10 mm
t1  1,1  0,7  27,17  1,5  5,5 mm
t'2  0,9  0,7  147,64  7,6 mm
t 2  0,9  0,7  147,64  1,5  9,15 mm

tve = 11 mm

Nervurile de rigidizare pe varangele etanşe sunt înlocuite de bracheţii ce


leagă longitudinalele

Tabla marginală

În aceasta varianta nu vom adopta tablă marginală

Coaste de cală

Modulul de rezistentă inclusiv legăturile de la extremităţi nu trebuie să fie


mai mici decât:

Wc  n  c  a  l 2  ps  f  k [cm3 ]

lk 0,77
c  1  2,8   1  2,8  0,72  c min  0,65
l 7,28
1 1
z  l  1,3   7,28  1,3  4,94m
2 2
10
p s  26,461  0    1  45,9 [KN/m 2 ]
10  4,94  9,2
10
p s  p 0 1  b    χ [KN/m 2 ]
10  z  T
n = 0,55 pentru L ≥ 100 m
b  0 pentru 0,2  x/L  0,8
0
4
3

69
14
f=1
fmin = 0,75

W  0,55  0,72  0,7   7,28  45,9  674,32 [cm3 ]


2

Admitem W = 710 cm3

HP 300x13 (52,80.711,2.6,5)

800
t e  11  14,42
610
Wef  711,2  6,514,42  13  720,43 cm3

HP 300x14

Guseu de gurnă

Grosimea guseului nu trebuie să fie mai mică decât:


W
t  c3  t k [mm]
k1

c = 0,95 pentru gusee flanşate


W = 720,43
t'  0,95  3 720,43  8,51 mm
t  0,95  3 720,3  1,5  10,01 mm
t min  6,5 mm

t gg 11 mm

Lungimea guseului nu trebuie sa fie mai mică decât:

W  k2
l  50,6  [mm]
t  k1
k 2  k1  k  1
W
t  c3  tk
k1
c = 1,3 pentru gusee neflanşate
t'  1,3  3 720,43  11,65 mm
t k  0,1  10  0,5  1,5 mm
t  1,3  3 720,43  1,5  13,15 mm
720,43
l  50,6   409 mm
11

70
l gg  500 mm

Traversele punţii intermediare

Modulul de rezistenţă a traverselor şi longitudinalelor punţii (aflate in zona


0,25H şi 0,75H deasupra LB) se va calcula cu urmatoarea formulă:

W  c  a  p  l 2  k [cm3 ]
10  T
pD  p0   ca [KN/m 2 ]
10  z  T   H
10  9,2
pD  26,42  1  16,73 [KN/m 2 ]
10  10,2  9,2  13,2
p DA  p D  n  16,73  1,3  21,79 [KN/m 2 ]
p L  p C 1  a v  [KN/m 2 ]
zH 10,2  13,2
n  1  1  1,3
10 10
p L  p c (1  a v )  21  1  0,14  23,94 [KN/m2 ]
n min  0,5
c = 0,55
p = pD , pDA sau pL [KN/m2]
pc = sarcina statica [KN/m2] ; pc = 7h = 21
av = factor de acceleraţie
ca = 1
z = 10,2 m

W  0,55  0,7  23,94   3,68  1  123,72cm 3


2

Adoptam W=124 cm3

HP 160x9 (17,80.124,2.1,4)

800
t e  12,5   16,39
610
Wef  124,2  1,416,39  9   134,54 cm 3
HP 180x8

Braţol cală

71
Guseu superior legat de structura punţii, respectiv coastele de interpunte
se va dimensiona dupa modul de rezistenta mai mare, dintre traversele punţii
respectiv coastele de interpunte

Dimensiunile guseelor se stabilesc functie de modul de rezistenta a


elementelor ce se imbina. Sunt profilele ce se imbina cu module de rezistenta
diferite, atunci dimensiunile guseului va fi decis de profilul cu modulul de
rezistenta mai mic.
Grosimea guseului nu trebuie sa fie mai mic decât:

W
t  c3  t k [mm]
k1
W k2
l  50,6  [mm]
t  k1
k 2  k1  k  1
178
l  50,6   231 [mm]
8,5
t'  1,2  3 178  6,7
t  1,2  3 178  1,5  8,25 mm
c = 1,2 pentru gusee neflanşate
W =178 cm3

t  8,50 mm

Lungimea guseului nu trebuie sa fie mai mica decât:

l = 250 mm

Coastele de interpunte

Modulul de rezistenţă al coastelor de interpunte şi suprastructuri nu


trebuie să fie mai mic decât:

W  0,8  a  l 2  ps  f  k [cm3 ]
10
p s  p 0 1  b    χ [KN/m 2 ]
10  z  T
10
ps  26,421  0    1  24 [KN/m 2 ]
10  10,2  9,2
p min  0,4  p L   b/l  [KN/m 2 ]
2

l = 3m ; f = 1 ; k = 1 ; z = 10,2 m
pL = 23,73 [KN/m2]
b = deschiderea traversei de punte masurată de la baza coastei de interpunte [m]
b = 4,2m

72
2
 4,2 
p min  0,4  23,73     18,60 [KN/m ]
2

 3 
W  0,8  0,7  9  24  1  1  120,96 cm 3
Admitem W  124 cm3

HP 160x9(17,8.124,2.1,4)

800
t e  11,5  15,08
610
Wef  124,2  1,415,08  9   132,712 cm3
HP 180x8

Braţol punte superioară

Grosimea nu trebuie sa fie mai mica decât:

W
t  c3  t k [mm]
k1
k1  k  1

c = 1,2 pentru gusee neflanşate


W = 132,712 cm3
t'  1,23 132,712  6,12 mm
t  1,23 132,712  1,5  7,62 mm

t = 8 mm

Lungimea nu trebuie sa fie mai mica decât:

W  k2
l  50,6  [mm]
t  k1
k 2  k1  k  1
132,712
l  50,6   206
8

l=230mm

Longitudinalele punţii superioare

73
Modulul de rezistenţă al longitudinalelor punţilor nu trebuie să fie mai mic
decât:
W  m  a  l 2  p [cm3 ] pentru 0,4L in zona centrala se determina dupa cum urmeaza :

83,3 83,3
m   1,04
σ adm 80

Pentru zona de deasupra axei neutre a secţiunii rezistente este:


σB  σD
σ adm  σ t  σ B  z [N/mm 2 ]
H
 L  230
σ t   0,8   [N/mm 2 ]
 450  k
σ t  251[N/mm 2 ]
σ tmax  230 [N/mm 2 ]
σ B  0,8  σ Lmax
6
σ Lmax   σ p  150 [N/mm 2 ]
7
175
σ p  c s  σ p0  1   175 [N/mm 2 ]
k
σ B  0,8  150  120 [N/mm 2 ]
σ adm  230  120  120  150  80 [N/mm 2 ]
σ D  σ Lmax
10  T
p  pD  p0   c [KN/m2 ]
10  z  T   H a
10  9,2
p  26,42   1  13,15 [KN/m 2 ]
10  13,2  9,2   13,2

z=H
W  1,04  0,7   2,1  13,15  42,21 cm 3
2

Adoptam W = 43 cm3
HP 100x8 (9,74.43,4.0,6)

800
t  11,5   15
e 610
Wef  42,21  0,615  8  46,41 cm 3
Wef = 46,41 cm3
HP 120x6
Traversele întărite ale punţii principale

Modulul de rezistentă nu trebuie să fie mai mic decât:

W  c  e  l2  p  k [cm3 ]

74
c = 0,75 pentru grinzile punţii, care se consideră articulate la o singură sau
ambele capete
e = lăţimea pe care acţionează sarcina, [m] măsurată între mijloacele câmpurilor
de placâ delimitate de grinzi de sprijina

e = 2,1
10  T
pD  p0   c [KN/m 2 ]
10  z  T   H a

10  9,2
p D  26,42 1  13,15[KN/m2 ]
10  13,2  9,213,2
p DA  p D  n [KN/m 2 ]
zH 0
n  1  1 1
10 10

120
l = 4,1m
z=H

340
nmin = 0,5
11
p L  p c  1  a v   23,94 [KN/m2 ]
p DA  13,15  1  13,15
W  0,75  2,1   3,9  13,15  1  315 [cm3 ]
2

12
130
Aw = 0,05 · p · e · l · k [cm2 ]

Aw = 5,12 cm2
HP 340x11
W  315 cm 3
HP 130x12

Sectiunea maestra

75
76

S-ar putea să vă placă și