Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

CAPITOLUL 1

BAZA DE DATE SI DESCRIEREA NAVEI

1.1 Baza de date

1. Port – container:
Denumire nava: BBC IRELAND
Lmax  132.2 m ;
L pp  125.5  m ;
B  15.87  m ;
D  10.0 [ m];
T  7.73[ m];
Dw  9775[tdw];
v  15.5 [ Nd ];
Nr. de containere: 550

-6-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

2. Port – container:

Denumire nava: BBB ENGLAND

Lmax  147.2 m ;
L pp  135.2  m ;
B  18.25  m ;
D  12.6 [ m];
T  7.33[ m];
Dw  10350 [tdw];
v  15 [ Nd ];
Nr. de containere: 570

3. Port – container:

Denumire nava: VASILY GOLOVNIN

Lmax  159.8 m ;
L pp  142  m ;
B  22.4  m  ;
D  12 [ m];
T  9 [ m];
Dw  10764 [tdw];
v  17 [ Nd ];
Nr. de containere: 690

-7-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

4. Port – container:
Denumire nava: HANJIN

Lmax  126 m ;
L pp  117 .7  m ;
B  21.4  m  ;
D  9.0 [ m];
T  7.4 [ m];
Dw  10300 [ m];
v  15.7 [ Nd ];
Nr. de containere: 570

5. Port – container:
Denumire nava: SOCOL
Lmax  113 .12 m  ;
L pp  105.6  m  ;
B  18.9  m ;
D  11 .28 [ m];
T  8.54 [ m];
Dw  9200 [tdw];
v  13.8 [ Nd ];
Nr. de containere:.....

-8-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

6. Port – container:

Denumire nava: ANNEGRET

Lmax  151.67 m ;
L pp  142.1 m ;
B  20.4  m  ;
D  9.5 [ m];
T  7.8 [ m];
Dw  9600 [tdw];
v  20 [ Nd ];
Nr. de containere: 813

7. Port – container:

Denumire nava: BOX OSLO

Lmax  134.3 m ;
L pp  121.5  m ;
B  20.8  m ;
D  10.7 [ m];
T  7.8 [ m];
Dw  9300 [tdw];
v  16.5 [ Nd ];
Nr. de containere:600

-9-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

8. Port – container:
Denumire nava:CAPE CAPRICORN
Lmax  136.7 m ;
L pp  125  m  ;
B  22.5  m  ;
D  9.25 [ m];
T  7.6 [ m];
Dw  10500 [tdw];
v  16.5 [ Nd ];
Nr. de containere:630

9. Port – container:

Denumire nava: NICOLA

Lmax  144.5 m ;

-10-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

L pp  131.4  m  ;
B  22.8  m  ;
D  12.3[ m];
T  8.68 [ m];
Dw  11116 [tdw];
v  17.5 [ Nd ];
Nr. de containere:.....

10. Port – container:

Denumire nava:TUNDRA PRINCESS

Lmax  158.5 m ;
L pp  147.5  m  ;
B  23.5  m  ;
D  12.75 [ m];
T  9.12 [ m];
Dw  12714 [tdw];
v  20 [ Nd ];
Nr. de containere:920

11. Port – container:

Denumire nava: ALEKSANDROV
Lmax  113 .12 m  ;
L pp  106  m  ;

-11-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

B  19.22  m  ;
D  9.28 [ m];
T  8.54 [ m];
Dw  9400 [tdw];
v  15 [ Nd ];
Nr. de containere: 400

12. Port – container:

Denumire nava:BBC UKRAINE
Lmax  113 .12 m  ;
L pp  105.5  m ;
B  18.9  m ;
D  9.3[ m];
T  8.62 [ m];
Dw  9300 [tdw];
v  13.5 [ Nd ];
Nr. de containere: 370

13. Port – container:

Denumire nava: NORASIA SHEREEN

Lmax  205 m ;
L pp  192  m ;
B  26.66  m ;
D  18.5 [ m];
T  9.5 [m];

-12-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

Dw  11000 [tdw];
v  25.0 [ Nd ];
Nr. de containere:850

14. Port – container:

Denumire nava: ORANJEBORG

Lmax  158.84 m ;
L pp  148  m  ;
B  25.6  m ;
D  16.3[ m];
T  9.0 [ m];
Dw  15.092 [tdw];
v  17.5 [ Nd ];
Nr. de containere:716

15. Port – container:

Denumire nava: SAKALA

Lmax  137.4 m ;
L pp  126  m  ;
B  21.5  m  ;
D  9.5 [ m];
T  8.79 [ m];
Dw  12126 [tdw];
v  16.1[ Nd ];
Nr. de containere: 619

-13-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

16. Port – container:

Denumire nava: SAYNUR YARDINCI

Lmax  131.5 m ;
L pp  124  m ;
B  21 m ;
D  11 .75 [ m];
T  8.4 [ m];
Dw  9300 [tdw];
v  16.5 [ Nd ];
Nr. de containere: 610

17. Port – container:

Denumire nava: BIJLSMA

Lmax  140 m ;
L pp  128.5  m ;
B  22  m ;
D  13.4 [ m];
T  7.5 [m];
Dw  10500 [tdw];
v  17 [ Nd ];
Nr. de containere:.....

-14-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

18. Port – container:

Denumire nava: RICHNERS

Lmax  119 .8 m ;
L pp  112  m ;
B  20  m  ;
D  9.3[ m];
T  7.9 [ m];
Dw  8600 [tdw];
v  16.5 [ Nd ];
Nr. de containere: 600

19. Port – container:

Denumire nava: TOUBKAL

Lmax  133.7 m ;
L pp  120  m  ;
B  22.7  m  ;
D  11 .3[ m];
T  7.61[ m];
Dw  9300 [tdw];
v  16.0 [ Nd ];
Nr. de containere: 600

20. Port – container:

-15-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

Denumire nava: MAERSK ARUN

Lmax  155.5 m ;
L pp  145  m  ;
B  25  m  ;
D  16.2 [ m];
T  8.4 [ m];
Dw  14175[tdw];
v  18 [ Nd ];
Nr. de containere: 700

21. Port – container:

Denumire nava: ASIAN TRANDER

Lmax  148 m ;
L pp  140.3  m  ;
B  23.25  m ;
D  10.5 [ m];
T  7.3[m];
Dw  13760 [tdw];
v  18.5 [ Nd ];
Nr. de containere: 1100

1.2 Rezultate interpolare in Excel

-16-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

1. Srabilirea lungimii maxime in functie de Dw :

16000
14000
12000
10000
Dw
8000
[tdw ]
6000
4000
2000
0
0 50 100 150 200 250
Lmax
[m ]

2. Stabilirea lungimii intre perpendiculare in functie de Dw :

16000
14000
12000
10000
Dw
8000
[tdw ]
6000
4000
2000
0
0 50 100 150 200 250
Lpp
[m]

3. Stabilirea latimii navei in functie de Dw :

-17-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

16000
14000
12000
10000
Dw
8000
[tdw]
6000
4000
2000
0
0 5 10 15 20 25 30
B
[m]

4. Stabilirea inaltimii de constructie in functie de Dw :

16000
14000
12000
10000
Dw
8000
[tdw]
6000
4000
2000
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
D
[m]

5. Stabilirea pescajului navei in functie de Dw :

16000
14000
12000
10000
Dw
8000
[tdw]
6000
4000
2000
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
T
[m]

6. Stabilirea vitezei navei in functie de Dw :

-18-
 Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

30

25

20
Dw
15
tdw]
10

0
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000
v
[Nd]

1.3 Tabel centralizator cu numele si dimensiunile navelor

Lungime
Lungime Înălţime
Între
Maxima Lăţime de constr. Pescaj Deadweight
perpendiculare Viteza Nr. de
Lmax B D T Dw
Denumirea navei Lpp v containere
[m] [m] [m] [m] [tdw]
[m] [Nd]

BBC IRELAND 132,2 125,5 15,87 10,0 7,73 9775 15,5 550

BBC ENGLAND 142,7 135,2 18,25 12,6 7,33 10350 15 570

VASILY
GOLOVNIN 159,8 142 22,4 12 9 10764 17 690

HANJIN
126 117,7 21,4 9.0 7,4 10300 15,7 570

SOCOL
113,12 105,6 18,9 11,28 8,54 9200 13,8 ......

ANNEGRET
151,67 142,1 20,4 9,5 7,836 9600 20 813

BOX OSLO
134,3 121,5 20,8 10,7 7,8 9300 16,5 600

CAPE CAPRICORN
136,7 125 22,5 9,25 7,6 10500 16,5 630

NICOLA 144,5 131,4 22,8 12,3 8,68 11116 17,5 .....

TUNDRA
PRINCESS 158,5 147,5 23,5 12,75 9,12 12714 20 920

113,12
ALEKSANDROV 106 19,22 9,28 8,541 9400 15 400

113,12
BBC UKRAINE 105,5 18,9 9,3 8,62 9300 13,5 370

NORASIA
SHEREEN 205 192 26,66 18,5 9,5 11000 25 850

ORANJEBORG 158,84 148 25,6 16,3 9 15092 17,5 716

-19-
 Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

137.40
SAKALA 126 21,5 9,5 8,79 12126 16,1 619

SAYNUR
YARDINCI 131,5 124 21 11,75 8,4 9300 16,5 610

140
BIJLSMA 128,5 22 13,4 7,5 10500 17 .....

119,8
RICHNERS 112 20 9,3 7,9 8600 16,5 600

133,7
TOUBKAL 120 22,7 11,3 7,613 9300 16 600

155,5 16,2 8,4 14175 18 700

MAERSK ARUN 145 25

ASIAN TRADER 148 140,3 23,25 10,5 7,3 13760 18.5 1100

2. DESCRIEREA GENERALA A NAVEI

Nava este o constructie complexa destinata navigatiei in conditii de

siguranta, in scopul efectuarii transportului de marfuri sau persoane, in scopuri
tehnice, militare, stiintifice, etc. Corpul navei, prin structura sa, trebuie sa asigure
mentinerea formei si etanseitatii acestuia. Corpul navei trebuie sa fie suficient de
rezistent pentru a putea suporta toate solicitarile la care este supus in timpul
exploatari.
Nava, supusa in decursul timpului unui proces continuu de perfectionare,
reprezinta un compromis pentru a satisface simultan o serie de conditii:
 Calitate maxima de marfa transportata;
 Tehnologie de fabricatie simpla;
 Realizarea unor forme ale navei si o dotare corespunzatoare care sa
asigure atingerea performantelor din contract;
 Functionare in exploatare cat mai buna si mai sigura;
 Asigurarea conditiilor de confort pentru echipaj si pentru pasageri;

2.1 Tipul navei

Nava este de tip port-container, 3 magazii , cu o singura elice, bulb prova,

suprastructura si compartiment de masini amplasate in pupa.

-20-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

Containerizarea marfurilor s-a dezvoltat rapid, intrucat marfa poate fi

transportata usor si comod, evitandu-se cheltuielile pentru operarea marfii, precum
şi deteriorarea acesteia. Transportul containerizat al marfii reduce timpii de
stationare a navelor la cheu şi simplifică operaţiunile de încărcare-descarcare a
mărfii.
Sistemul general de osatura este combinat. Depozitarea containerelor se
realizeaza atat in interiorul magaziilor, cat si deasupra punţii principale. Capacele
gurilor de magazii sunt intarite corespunzator, pentru a putea prelua greutatea
containerelor depozitate peste ele. Structura interioara a magaziilor este suficient
de rezistenta pentru a prelua sarcina datorata containerelor. Majoritatea
suprastructurilor si rufurilor sunt concentrate intr-un singur castel, amplasat in
navei.
Pentru asigurarea stabilitatii navelor la navigarea pe mare agitata, acestea
sunt prevazute cu chile de ruliu sau stabilizatoare de ruliu. Pentru a impiedica
inundarea puntii, bordul liber al navelor portcontainer este mult mai inalt
comparativ cu cargourile pentru transportat marfuri uscate.
Intrucat viteza de deplasare a portcontainerelor este ridicata, rezervele de
combustibil vor fi mai mari ca în cazul altor tipuri de nave si depozitate in tancurile
din dublul fund sau in tancurile din dublul bordaj.
Operarea containerelor se realizeaza in terminale specializate, cu ajutorul
macaralelor specifice, fluxul de manipulare fiind coordonat cu ajutorul
calculatorului.
Dublul fund se extinde de la picul prova la picul pupa
În cele 3 magazii sunt prevazute la partea superioara tancuri destinate
pentru apa de balast.
Propulsia este asigurata de un motor semi-rapid.

2. 2. Caracteristicile principale

Lungimea maximă  Lmax  ............................................ 140.64 m

Lungimea între perpendiculare  L pp  .......................... 133.88 m
Laţimea  B  ................................................................... 21.80 m
Înălţimea de construcţie  D  ........................................... 9.50 m 
Pescajul  T  .................................................................... 7.30 m
Deadweight  Dw ............................................................ 9300 t 
Viteza  v  .................................................................... 18.50 Nd 
Linia punţii principale în PD este orizontală.

2. 3. Clasa navei

Nava este construită după registrul german Germanische Lloyd.

-21-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

Caracteristicile Notare
clasei

Carena 100 A5
Motoare MC E1 AUT

E1 – Carena şi motoarele au fost proiectate şi alese astfel încât să fie în

concordanţă cu prevederile privind navigarea pe ape îngheţate
AUT – motoarele sunt astfel echipate încât să nu fie necesară operarea sau
întreţinerea pe perioada de cel puţin 24 de ore.
- construcţii navale construite sub supravegherea Germanische Lloyd

2. 4. Deadweight  Dw
 t 
Deadweight-ul navei în apa de mare cu greutatea specifica de 1.025  va fi de
 m 
2

9300 tone la un pescaj de 7.30 m .

2. 5. Motorul principal
Am ales ca motor principal (main engine) motorul de tip MAK 9 M 43 C,
furnizor MAN, cu o putere de P  8400  kW  , si 9 cilindri.

2. 6.Viteza
Viteza navei este de 18.50  Nd  la pescajul de plină încărcare T  7.30  m şi
la 85 0 din puterea maximă continuă a motorului principal.
0

2. 7. Probe
Toate probele de cheu si de mare sunt realizate de catre şantierul constructor
în conformitate cu programul de probe .
Programul de probe va fi întocmit conform regulilor registrului german si cele
ale beneficiarului.

1. Probe de cheu
La probele de cheu se vor verifica: calitatea executiei si funcţionarea
instalaţiilor si mecanismelor.
2. Probe de mare
Acestea se vor executa cu nava în balast în prezenta reprezentanţilor clientului
si ai registrului german.
Se vor verifica si determina:

-22-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

 viteza ;
 instalatia de guvernare a navei si calitatile de manevrabilitate;
 consum de combustibil si ulei al motorului principal la functionarea de lunga
durata,etc.
In timpul functionarii probelor de mars ale navei se vor verifica toate instalatiile
în functiune.
Dupa terminarea probelor, furnizorul va prezenta clientului rezultatele probelor
prelucrate.

2. 8. Documentaţia de predare
La livrarea navei catre beneficiar, constructorul va preda si o documentatie
tehnica de însotire în 2 exemplare.
Instalatia de santina a motorului este una din instalatiile ajutatoare care
realizeaza ungerea organelor mobile ale motorului ca si circularea, filtrarea si
racirea uleiului.
Scopul: ungerii e de a micsora frecarea suprafetelor pieselor in miscare,
reducerea puterii consumate si a uzurii precum si etansarea grupului cilindru-
piston-segmenti. De asemenea, ungerea trebuie sa spele piesele si sa evacueze
impuritatile si particulele metalice rezultate din uzura. Ungerea raceste partial
piesele, preintampinand partial oxidarea uleiului de organele masinii prin care
trece. Intensitatea ungerii este proportionala cu solicitarea pieselor si viteza lor de
miscare.
Destinatia: preluarea, depozitarea, filtrarea si debitarea uleiului pentru
ungerea si racirea tuturor organelor aflate in miscare relativa in timpul functionarii
motorului.
In unele situatii, uleiul de ungere mai este utilizat si pentru racirea
pistoanelor, pulverizatoarelor injectoarelor mecanice de tip inchis cu actionare
hidraulica si la actionarea unor mecanisme si dispozitive de comanda si reglare.
Componentele instalatiei de ungere sunt diferite dupa tipul de ungere pe
care il fac.
Instalatia de ungere este compusa, in general, din :
 Baia de ulei: este depozitul de ulei al motorului;
 Pompa de ulei: extrage uleiul din baia de ulei si il impinge in intreaga
instalatie sub presiune pentru a-l reintoarce in baia de ulei;
 Filtrul de ulei: retine impuritatile din ulei pentru ca uleiul sa-si mentina
proprietatile de ungere initiale;
 Radiatorul de ulei: este racitorul uleiului si are scopul de a mentine calitatile
de ungere a uleiului prin mentinerea unei temperaturi a acestuia de 180 0 ;

Clasificare

Dupa modul in care se introduce uleiul intre suprafetele in frecare:

 cu ungere sub presiune:
- sisteme de joasa presiune, cu recircularea uleiului de ungere;

-23-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

- sisteme de inalta presiune, cu debitarea dozata a ulaiului, fara

recircularea acestuia;
 cu ungere gravitationala;
 cu ungere prin barbotare (stropire);
 cu ungere mixta;

Dupa locul in care se colecteaza uleiul de la locurile de ungere:

 instalatii cu carter umed, la care uleiul se scurge si este colectat in carterul
motorului;
 instalatii cu carter uscat, la care uleiul este colectat intr-un rezervor de
circulatie amplasat sub carterul motorului;

Ungerea generala a motorului se realizeaza cu ulei la o presiune de

3.0.......6.0 bar(dupa ungere este reconditionat),

2. 9 Recomandari privind instalatia de ungere

1. Cand exista un singur motor principal, pentru circulatia uleiului se prevad

doua pompe. Cand exista doua motoare principale se prevede cate o pompa
pentru fiecare motor si o pompa de rezerva.
Pe refularea tuturor pompelor de ulei se prevad filter. Filtrele principale au
constructia astfel ca pot fi curatate fara oprirea motorului. La filtrele cu spalare
inverse intervalele de spalare sunt monitorizate. Pe circuitele by-pass se monteaza
filter simplex. Se prevad purificatoare pentru eliminarea apei din ulei.
2. Tancurile de ulei se separa de tancurile de combustibil lichid si tancurile
de apa prin coferdamuri. Tancurile de circulatie a uleiului prin turbine se separa de
invelisul fundului navei prin cofferdam. Se evita amplasarea tancurilor de ulei
deasupra motoarelor, boilerelor, turbinelor si a altor echipamente care au suprafete
cu temperaturi inalte (peste 220 0 C ).
3. Pe circuitul de ungere al motorului principal si al turbinelor se monteaza
mai multe racitoare de ulei.
4. Tubulatura de umplere a tancurilor situate deasupra dublului fund au
valvule cu inchidere rapida de la distanta.
5. Se monteaza dispozitive de indicare a nivelului uleiului in tancurile de
circulatie, tancul de ungere tub etambou si reductoare.

2.10 Metoda instalatiilor de ungere

a) Instalatiile de transfer ulei:

Dupa probarea agregatelor, (similar ca la intalatia de combustibil) se

face proba in functiune a instalatiilor.
Verificarile care fac aceasta situatie sunt:
 Verificarea transferului uleiului in tancurile navei conform schemei
functionale cu pompa si separatorul ;
 Verificarea posibilitatii de ambarcare si debarcare a uleiului de la bord;

-24-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

 Verificarea tuturor scurgerilor de la rezervoare si tancuri;

 Verificarea sistemului de eliminare a reziduurilor de ulei din tancul de
reziduuri peste bord;
 Verificarea instalatiei de semnalizare a nivelului de ulei din tancurile de
circulatie;

b) Instalatia de ungere:

Probarea in functiune a instalatiei de ungere se face astfel:

Se verifica functionarea pompelor de ungere in regim la parametrii nominali.
In timpul regimului se urmareste:
 Functionarea corecta a pompei;
 Realizarea parametrilor corespunzatori sarcinii nominale (debit, presiune,
turatie, intensitatea si tensiunea curentului);
 Realizarea presiunii necesare ungerii motorului;
 Scurgerea normala a uleiului in tancul de scurgeri;

Se verifica apoi:
 Actionarea usoara a armaturilor si a sistemelor de autocuratire a filtrelor;
 Asigurarea alimentarii normale cu ulei de ungere cilindric a pompelor care
relizeaza ungerea cilindrilor;
 Functionarea normala a instalatiei de ungere a turbosuflantei;
 Functionarea corecta a intalatiei automate de reglaj a temperaturii uleiului
la intrarea in motor (se receptioneaza definitiv in timpul functionarii motorului);
 Circulatia normala a uleiului prin racitoarele de ulei;

Observatii:
Sunt motoare la care pompele de ungere sunt antrenate de motor
(diesel generatoare sau motoare principale). In acest caz probarea instalatiei
de ungere se face o data cu probarea motorului, urmarindu-se eficacitatea
ungerii prin compararea parametrilor functionali cu cei din pasaportul motorului.

-25-
Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati Lucrare de licenta

-26-