Sunteți pe pagina 1din 3

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.

l 1 BOTOŞANI
Calea Naţională,nr.75
Tel./Fax0231.513637
E-mail:scoalanol l@yahoo.com
Nr. ………din……….…….

MĂSURI PENTRU CORECTAREA ȘI PREVENIREA


ABSENTEISMULUI ȘCOLAR

1. ACCEPȚIUNEA TERMENULUI DE ABSENTEISM ȘCOLAR.


Absenteismul școlar este o problemă întâlnită, tot mai des, pe scena
educațională. Acesta se caracterizează prin frecventarea redusă a orelor de curs de către
anumiți elevi și poate fi definit ca o problemă socială considerată, deseori, drept o
caracteristică socio-culturală a mediului din care provine elevul. Este prezent mai
frecvent în școlile din mediul urban, având drept cauză principală nivelul socio-economic
scăzut al multor familii.
Absenteismul mai poate fi înțeles ca un tip de conduită permanentă ce reflectă o
atitudine lipsită de respect, interes, motivație și încredere în educația școlară.
Absenteismul este primul factor asociat în mod direct cu abandonul școlar.

2. CAUZELE ABSENTEISMULUI ȘCOLAR.


Fenomenul numit absenteism are o determinare multicauzală. Cauzele care
conduc la apariția sa pot fi de natură social-familială și de natură pedagogică.

Cauzele de natură social-familială includ:


▪ dezorganizarea unei familii;
▪ relații tensionate între părinți;
▪ indiferența unor părinți față de situația școlară a copiilor;
▪ lipsa de supraveghere din partea părinților (părinți plecați la muncă în
străinătate);
▪ starea materială precară;
▪ lipsuri în dotarea elevilor cu cele necesare școlii;
▪ lipsa influențelor educative pozitive.

Cauzele de natură pedagogică se referă la:


▪ insuficienta pregătire profesională si psiho-pedagogică a unor cadre didactice;
▪ lipsa de perfecționare a unor cadre didactice;
▪ insuficienta folosire a metodelor activ-participative, care să stimuleze
dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor;
▪ cunoașterea insuficientă a elevilor;
▪ nerespectarea particularităților de vârstă și individuale ale elevilor;
▪ lipsa de preocupare a unor cadre didactice pentru stimularea interesului elevilor
față de învățătură.
Mutațiile din societate și familia contemporană – probleme economice, probleme
de relaționare între părinți și copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor,
suportul social și emoțional redus, supraîncărcarea profesională a părinților sau munca în
străinătate – determină mai multe probleme emoționale la copii decât în trecut și, astfel,
rata absenteismului este în creștere. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul
deprinderii unor obiceiuri periculoase (consum de droguri, fumat, consum de alcool, și
altor forme de dependență), metodele educative ineficiente, supraîncărcarea școlară,
disfuncții în evaluare și notare, frica de examene, adevărați factori de stres pentru elevi
care, uneori, preferă să fugă de la ore decât să caute soluții la problemele pe care le
întâmpină.
Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un
indicator al existenței altor probleme în societate, o conduită care reflectă o atitudine
caracterizată prin lipsă de interes, motivație, încredere în educația școlară.

Problema absenteismului trebuie tratată cu mult tact pedagogic, după o analiză


atentă a tuturor factorilor determinanți, de către diriginte împreună cu părinți și
psihologul școlar. Ignorarea sau pedeapsa excesivă pot conduce la agravarea
fenomenului, uneori tinerii recurgând la gesturi extreme când se simt depășiți de situație.

3. MĂSURI DE AMELIORARE A ABSENTEISMULUI ȘCOLAR.


Dintre măsurile posibile pentru a reduce absenteismul școlar enumerăm:
• necesitatea unei bune comunicări elev-părinte, elev-profesor (diriginte) și
părinte-profesor;
• participarea părinților la ședințele stabilite de profesorul -diriginte;
• abordarea problemei și consecințelor absenteismului în cadrul orelor de
consiliere școlară;
• includerea acestei probleme în cadrul lectoratelor cu părinții;
• realizarea de activități specifice împreună cu psihologul școlar prin care să se
încerce dezvoltarea stimei de sine a elevului, construirea unei imagini pozitive prin
autocunoaștere și dezvoltare personală, creșterea motivației școlare prin clarificarea
scopurilor de lungă durată și adaptarea programelor școlare la particularitățile individuale
ale elevului;
•desfășurarea unui număr mai mare de activități extrașcolare pentru a dezvolta la
elevi aptitudini și valori precum: motivația, perseverența, efortul voluntar, simțul civic,
estetic, al responsabilității, respectul pentru școală, pentru comunitate, în general.

Familia joacă un rol important. Ea trebuie să-l susțină moral pe copil și să evite
timorări de genul ‘Las că începe ea școala și vezi tu ce o să pățești’! ‘Să vină odată
școala să scap de tine’. Acestea imprimă în mintea elevului teamă şi dezorientare.
Şcoala trebuie întipărită în mintea copilului ca un mediu interesant, frumos, atractiv.
Grupul social din care provine copilul îşi pune adesea amprenta pe
comportamentul, gândirea şi profilul său moral. Grupul social pozitiv favorizează
formarea reprezentărilor pozitive despre şcoală în timp ce unul negativ înfrânează,
creează frică, duce la fuga de şcoală.
Școala Gimnazială Nr.11 Botoșani nu se confruntă cu forme severe de
absenteism. Sunt rare cazurile în care elevii au nota scăzută la purtare din cauza depășirii
numărului de absențe permis. În general, elevii absentează din motive precum scutire
medicală din cauza îmbolnăvirii, evenimente sau situații de familie speciale, învoiri
pentru pregătire suplimentară pentru olimpiade și concursuri școlare.

Cadrul didactic, educatorul, este cel mai în măsură să identifice simptomele care
pot semnala declanșarea absenteismului la un elev, să ia în calcul factorii care determină
apariția acestui fenomen și să caute, împreună cu școala și familia, cele mai bune soluții
pentru a reduce absenteismul și a readuce elevul înapoi la școală.

Material realizat de
Prof. Grădinaru Mihaela

S-ar putea să vă placă și