Afaceri Internaționale, anul III

Pîrvu Ioana-Daniela

Conjunctură economică internațională

- Tema 2 -​

Cerințe:
1. Platformele de guvernare ale celor doi candidați ai Statelor Unite ale Americii.
2. Cum ar putea influența alegerea unui candidat parcursul SUA?

Rezolvare:
La prezidențiale se vor confrunta președintele în exercițiu, republicanul Donald
Trump, și fostul vicepreședinte al Statelor Unite, democratul Joe Biden.
Pe lângă cei doi candidați ai partidelor majore, vor mai candida Jo Jorgenson și
Howie Hawkins, din partea libertarienilor și verzilor, celelalte două partide minore
americane.
În continuare, despre cum se vor desfășura alegerile americane, cum funcționează
sistemul electoral american și pe ce se bazează fiecare dintre cei doi candidați
importanți în strategia lor electorală.
Alegerile prezidențiale americane reprezintă un test de anduranță pentru candidații
partidelor majore care trec printr-o lungă etapă de nominalizare internă înainte de a începe
campania efectivă pentru alegeri. Cele două partide organizează simultan competiții
electorale interne pentru nominalizarea candidatului. La fel ca la alegerile prezidențiale,
fiecare stat din federația americană organizează seturi de alegeri cunoscute drept „alegeri
preliminare” în care, în funcție, de tipul de scrutin, votanții înregistrați în partidul respectiv își
pot alege candidatul preferat. Astfel, campania internă începe cu mai mult de un an înainte de
alegerile prezidențiale efective, unii dintre prezidențiabili anunțându-și candidatura chiar cu 2
sau trei ani înainte de data alegerilor.
Pentru alegerile de anul acesta, alegerile preliminare ale Partidului Democrat au fost
printre cele mai competitive astfel de evenimente din istoria electorală a SUA. În total, 29 de
candidați importanți au participat la competiția în care fostul vicepreședinte Joe Biden a fost
nominalizat pentru alegerile prezidențiale. În cazul republicanilor, așa cum se întâmplă
deobicei atunci când unul dintre partidele mari deține președinția, alegerile preliminare au
fost puțin competitive, președintele în exercițiu dominând practic întreaga competiție.
Rareori se întâmplă ca un președinte în exercițiu să fie contestat în alegerile preliminare.
Ultima oară când un președinte a fost contestat a fost în anul 1992, când președintele George
H. W. Bush a avut un contestatar mai puternic în persoana lui Pat Buchanan. Bush a câștigat
nominalizarea, însă a pierdut alegerile în fața democratului Bill Clinton. Similar, președinții
contestați în preliminarele pentru un al doilea mandat au pierdut ulterior alegerile – Jimmy
Carter sau Gerald Ford fiind exemple astfel de exemple.
Cum se defășoară alegerile, ce este colegiul electoral și cum se stabilește învingătorul
Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte state, alegerile americane nu funcționează
direct pe baza votului popular al cetățenilor. În fapt, în loc de un singur scrutin prezidențial,
au loc 50 de seturi de alegeri diferite, organizate în fiecare stat în data de 3 noiembrie.
Fiecărui stat îi este alocat, în baza datelor sale demografice, un număr de voturi
electorale, iar pentru aceste voturi electorale se concentrează întreaga bătălie dar și strategie a
candidaților. Cu puține excepții, voturile electorale se câștigă pe baza unui sistem de tipul
câștigătorul ia totul. Practic, candidatul care obține o majoritate de voturi obține toate voturile
electorale ale statului respectiv.
Excepțiile de la această regulă sunt două state - Nebraska și Maine. Cele două își
împart voturile electorale în trei districte federale distincte, un candidat putând să câștige
votul popular în stat în ansamblu, dar să piardă un district și voturile electorale asociate
acestuia. În Nebraska există patru districte electorale - unul care acordâ câștigătorului 2 voturi
electorale și alte trei care acordă câte unul. În Maine, primul district acordă 2 voturi, iar
celelalte două câte unul. Toate celelalte state acordă toate voturile lor câștigătorului de la
nivelul întregului stat. Spre exemplu, candidatul care câștigă statul New York va primi toate
cele 29 de voturi electorale ale sale, indiferent de procentul pe care l-a obținut în votul
popular de la nivelul statului. El poate câștiga acest stat la o diferență de un vot sau îl poate
câștiga cu 99% dintre voturi, însă rezultatul va fi același - va primi toate cele 29 de voturi.
Pe de altă parte, voturile electorale nu funcționează ca un sistem efectiv de puncte. Ele
aparțin, de fapt, electorilor, care în funcție de rezultatul alegerilor dintr-un anumit stat, sunt
aleși dintre reprezentanții susținuți de partide. Astfel, într-un stat în care candidatul
republican a câștigat alegerile, electorii stabiliți anterior de organizația Partidului Republican
din statul respectiv vor lua parte la întrunirea colegiului electoral, întrunire care are loc, în
decembrie.
Pentru a câștiga alegerile prezidențiale, nu este suficient ca un candidat să obțină o
majoritate a voturilor la nivel național, deci, ci să câștige suficiente competiții electorale în
statele individuale pentru a obține „punctajul” care să îi asigure majoritatea în colegiul
electoral. În total sunt 538 de voturi electorale, iar pentru a deveni președintele ales al
Statelor Unite, un candidat trebuie să obțină 270 dintre ele, adică jumătate +1.
Există însă și așa-zișii electori „necredincioși”. Cu excepția anumitor state, care
impun prin lege electorilor să voteze așa cum dictează rezultatul alegerilor prezidențiale din
statul respectiv, restul nu impun electorilor să voteze într-un anumit fel.
Prin urmare, electorii pot decide să nu voteze în concordanță cu rezultatul votului în
statul lor. Acest lucru s-a întâmplat și în 2016 când 5 dintre electorii care ar fi trebuit să o
voteze pe Hillary Clinton au ales candidați care nici măcar nu s-au aflat pe buletinele de vot.
Alți doi electorii, ambii din Texas și care ar fi trebuit îl aleagă pe Donald Trump au decis să
aleagă și ei alte persoane. Electorii nici măcar nu sunt obligați să voteze cu vreunul dintre
candidații care au participat la alegeri - ei pot alege orice cetățean al SUA eligibil să fie ales
președinte. În 2016, au primit voturi în Colegiul Electoral, spre exemplu, John Kasich, Colin
Powell sau Bernie Sanders.
Până acum, însă, niciun scrutin prezidențial nu a fost afectat, în sensul schimbării
rezultatelor, de votul electorilor „necredincioși”, votul de protest al acestora fiind doar
marginal în matematica electorală a alegerilor.
Pentru că nu ține cont de votul popular național în niciun fel, sistemul electoral
american poate duce la rezultate care nu sunt în acord cu voința populară generală. Cel mai
recent, în 2016 și în 2000, alegerile prezidențiale americane au produs câștigători ai
președinției care nu au reușit să obțină sprijinul unei majorități a americanilor care s-au
prezentat la vot.
În 2000, probabil cel mai strâns scrutin prezidențial din istoria electorală a SUA,
candidatul democrat, vicepreședintele în funcție Al Gore, a pierdut alegerile, deși a câștigat
votul popular la o diferență de aproximativ 550.000 de voturi. Cel mai contestat stat a fost
atunci Florida, care s-a adjudecat, împreună cu cele 25 de voturi electorale ale sale, în
favoarea lui George W. Bush la o diferență de doar 537 de voturi. Cu un scor de 271 de
electori la 266, Bush a devenit președinte. Florida a fost trecută în suita de state a lui Bush
după o lungă bătălie în justiție în care a fost atrasă inclusiv Curtea Supremă a Statelor Unite.
Instanța supremă a anulat atunci renumărarea voturilor în Florida, fapt ce l-a făcut pe Bush
președintele ales al SUA.
Nici în 2016 votul popular nu a fost reflectat în votul din colegiul electoral, de această
dată la o diferență mult mai semnificativă decât în 2000. Hillary Clinton a câștigat atunci
decisiv votul popular, obținând cu peste 3 milioane de voturi mai mult decât contracandidatul
său care a câștigat alegerile, actualul președinte Donald Trump. Pe de altă parte, spre
deosebire de 2000, câștigătorul alegerilor a avut un avantaj insurmontabil în colegiul
electoral, Trump obținând 306 de electori, iar Clinton doar 232.
Partide „terțiare” și voturi-în-scris
Sistemul electoral american, deși favorizează puternic sistemul bipartid, aproape chiar
un duopol al celor două partide, nu exclude formal candidaturi independente sau ale altor
partide. Pe lângă candidații celor două partide majore, republican și democrat, la fiecare
scrutin prezidențial participă candidații a mai multor partide denumite „terțiare”, partide cu
potențial de a acționa ca al treilea partid din sistem. Cele mai de succes astfel de partide sunt
Partidul Libertarian și Partidul Verde, deși mai există și alte partide care au succes mai
degrabă la nivel local. Partidele „terțiare” au rareori succes în alegeri, fie ele prezidențiale sau
de alt tip, reușind să obțină cel mult victorii pe plan local.
Cele mai de succes candidaturi din partea unui astfel de partid, în perioada recentă, au
fost cele ale lui Ross Perot, în 1992 și 1996. În 1992, Perot, candidând din partea Partidului
Reformei, a obținut aproape 20 de milioane de voturi, deși nu a câștigat niciun stat. La acea
vreme, candidatura lui Perot a funcționat ca un fel de spoiler, „deturnând” voturi de la
președintele în exercițiu, George H. W. Bush, fapt ce i-a asigurat victoria lui Bill Clinton. În
1996, Perot a reușit să obțină doar puțin peste 8 milioane de voturi, însă cele două reușite
incredibile pentru un candidat „terțiar” au făcut ca partidul său să obțină până în 2000 fonduri
din partea statului american. Partidul Reformei nu a reușit, însă, să spargă duopolul
republican-democrat, iar după 2000 a căzut din nou în obscuritate. Donald Trump, actualul
președinte american, a avut o tentativă de a candida din partea acestui partid în anul 2000,
însă a renunțat înainte de începutul alegerilor.
Pe lângă posibile candidaturi independente sau candidaturi din partea partidelor
„terțiare”, votanții americani au opțiunea de a scrie numele unui candidat anume pe buetinul
de vot. Acest vot-în-scris este complet valid, iar dacă un candidat întrunește, improbabil,
suficiente astfel de opțiuni poate fi declarat câștigător al alegerilor din statul respectiv. De-a
lungul timpului, unele persoane cu ambiții prezidențiale care nu au reușit să obțină sprijinul
unui partid au făcut apel la astfel de campanii de vot-în-scris, îndemnând pe susținătorii lor să
îi aleagă în acest fel.
State roșii, state albastre și state competitive
Un climat politic extrem de polarizat și de partizan, dar și efectele sistemului electoral
de tip First-past-the-post (câștigătorul ia totul) menționat anterior fac ca statele americane, la
nivel prezidențial și nu numai, să fie divizat între ele în funcție de ideologii politice și
susținerea pentru unul dintre cele două partide.
Astfel, conservatorii, majoritatea parte a Partidului Republican, cu o minoritate
restrânsă și în Partidul Democrat (așa-zișii Blue Dogs) sunt mai puternici în Sudul american,
în inima țării și în general în zonele rurale și slab populate. Progresiștii și centriștii,
majoritatea parte a Partidului Democrat, se bucură de susținere mai largă în statele de pe
coaste, în centrele universitare și în orașele medii și mari sau în marile aglomerări urbane ale
statelor.
Conceptul de state albastre și state roșii se referă la cât de des au votat statele
respective candidatul democrat sau candidatul republican în ultimele cicluri electorale, dar și
ce orientare politică are majoritatea populației votante în acel stat.
Pe de altă parte, statele albastre sau roșii nu sunt în mod obligatoriu monolitic votante
ale unui anumit partid, deși există și state care votează în proporții de peste 70-80% cu
republicani sau cu democrați. În fapt, peisajul electoral american arată un accentuat clivaj
rural-urban și o separație teritorială evidentă între zonele roșii și cele albastre,
circumscripțiile competitive fiind, de cele mai multe ori rare în interiorul statelor roșii sau
albastre.
Distribuția statelor competitive și care ar putea fi strategiile celor doi candidați
Fără a lua în calcul statele competitive și asumând că toate statele considerate roșii
sau albastre vor vota întocmai cu proiecțiile, Biden și Trump s-ar afla la un scor de 228-163,
avantajul fiind al candidatului democrat.
Astfel, fostul vicepreședinte american se bucură de mult mai multe posibilități de
câștig pe harta electorală, ținta de 270 putând fi atinsă cu ușurință doar recâștigând cele trei
state ale așa-zisului „Rust Belt” (puternic industrializate în trecut, dar care s-au confruntat în
ultimii 25 de ani cu pierderea locurilor de muncă, dezindustrializare și mutarea producției în
țări cu forță de muncă mai ieftină) - Wisconsin, Pennsylvania și Michigan, state pe care
Hillary Clinton le-a pierdut în 2016, dar care până atunci fuseseră considerate state albastre.
Candidata democrată a pierdut atunci aceste state la diferență extrem de mici de voturi, de
ordinul miilor sau zecilor de mii. O altă strategie viabilă pentru Biden, dar mult mai dificilă,
este câștigarea Floridei, Arizonei și New Hampshire, care l-ar trece pragul de 270, fără să mai
aibă nevoie de vreun alt stat sau district.
Pentru Trump, însă, lucrurile sunt mai complicate în ce privește strategia electorală.
Președintele trebuie să câștige în mod obligatoriu majoritatea statelor competitive pe care le-a
câștigat în 2016 și apoi cel puțin unul dintre cele trei - Wisconsin, Pennsylvania, Michigan.
Cu o astfel de combinație, Trump ar putea să treacă de 270 și să își asigure al doilea mandat
la Casa Albă. Unul dintre statele esențiale pentru Trump, și pentru candidații republicani în
general, însă, este Florida. Președintele american își poate permite cu greu pierderea acestui
stat, el fiind nevoit să își acopere deficitul electoral prin câștigarea Arizonei, un fost stat roșu,
sau prin recâștigarea tuturor celor trei state din „Rust Belt”.
De-a lungul anilor, „prăpastia” partizană s-a adâncit din ce în ce mai mult în Statele
Unite. Ideea de state albastre și state roșii a devenit pregnantă mai ales în ultimii ani,
ajungându-se în situația în care este foarte ușor de prezis rezultatul în state precum California
și New York sau Oklahoma și Utah. Anterior, mai ales înainte de 1992, aproape toate statele
erau „în joc”. Partizanatul puternic este, însă, o caracteristică recurentă a sistemului electoral
american, mai ales în ce privește rezultate care sunt observabile în vechi diviziuni precum cea
nord-sud.
„Strategia sudică” a republicanilor începând cu sfârșitul anilor '60 a dizlocat un
segment electoral, sudiștii, dinspre democrați, care începuseră să adopte poziții mai degrabă
progresiste, de emancipare a persoanelor de culoare și de adoptarea drepturilor civile, spre
republicani, care au început să adopte poziții din ce în ce mai conservatoare, de exemplu,
acesta fiind un exemplu anterior de astfel de partizanat, mai degrabă ideologic.

Ce se întâmplă dacă votul pe state produce o egalitate sau un rezultat

inconcludent în Colegiul Electoral
Numărul total de electori este de 538, iar aritmetica electorală a statelor poate produce
o egalitate perfectă de electori 269-269. În același timp, se poate întâmpla și ca niciunul
dintre candidați să nu ajunge la 270 de voturi în Colegiul Electoral, ceea ce poate produce, un
impas de același tip. Constituția americană pune decizia, în aceste cazuri specifice, în mâna
Congresului Statelor Unite. Astfel, dacă nici funcția de președinte dar nici cea de
vicepreședinte nu a fost ocupată după votul din Colegiu, atunci delegațiile statelor din
Camera Reprezentanților vor decide cine este viitorul președinte, iar senatorii vor decide
vicepreședintele. Aceste voturi au și ele loc o singură dată, iar în situația improbabilă în care
nici acestea nu produc un rezultat, atunci liderul Camerei Reprezentanților (dacă funcția de
vicepreședinte este și ea vacantă) devine președinte interimar al Statelor Unite, până se ține
un vot care produce un rezultat. Într-o astfel de situație improbabilă, Donald Trump ar urma
să fie ales, în contextul în care în Camera Reprezentanților, republicanii controlează mai
multe delegații ale statelor.

Păstrând aceleași proporții, dacă votul din Camera Reprezentanților nu produce un

rezultat, dar senatorii reușesc să aleagă un vicepreședinte, atunci prin amendamentul 25 la
Constituția SUA, acesta devine automat președinte, urmând ca Senatul să țină un al doilea vot
pentru a stabili cine va deveni noul vicepreședinte. Aceste voturi, spre deosebire de cele din
Colegiul Electoral, sunt dependente de candidații care au primit voturi electorale - Camera și
Senatul nu pot alege decât dintre cei trei candidați care au obținut cel mai mare număr de
voturi în Colegiul Electoral pentru una dintre funcțiile pentru care se ține votul.
Astfel de situații sunt extrem de improbabile, însă, având în vedere felul în care arată
sondajele de opinie și distribuția statelor competitive. Doar în contextul unui scrutin foarte
strâns și unei situații în care electorii „necredincioși” aleg să trimită decizia în Congres se
poate ajunge la un astfel de scenariu.

DEMOCRATIC NATIONAL CONVENTION LAND ACKNOWLEDGEMENT

- Planurile partidului democrat -

*We must guarantee health care not as a privilege for some, but as a right for every single
American. For a century, Democrats have fought to secure universal health care. In the
depths of the COVID-19 pandemic, President Trump and the Republican Party are trying to
tear health care away from millions of people who depend on it for survival. Democrats will
not allow that to happen. We will not rest until every American can access quality health care
and affordable prescription drugs
* Democrats will root out structural and systemic racism in our economy and our society, and
reform our criminal justice system from top to bottom, because we believe Black lives matter.
We will ensure that our nation continues to prize diversity and compassion, and welcomes
those who yearn to participate in our great democratic experiment by creating a humane, 21st
century immigration system that benefits all Americans.
*We will give hate no safe harbor. We will never amplify or legitimize the voices of racism,
misogyny, anti-Semitism, anti-Muslim bigotry, or white supremacy. Democrats will protect
and promote the equal rights of all our citizens—women, LGBTQ+ people, religious
minorities, people with disabilities, Native Americans, and all who have been discriminated
against in too many ways and for too many generations. We commit ourselves to the vision
articulated by Frederick Douglass of “a Government founded upon justice, and recognizing
the equal rights of all.”
*We must lead the world in taking on the climate crisis, not deny the science and accelerate
the damage. From Houston, Texas, to Mexico Beach, Florida; from San Juan, Puerto Rico, to
Davenport, Iowa, the last four years have seen record-breaking storms, devastating wildfires,
and historic floods. Democrats will rejoin the Paris Climate Agreement and go further,
building a thriving, equitable, and globally competitive clean energy economy that puts
workers and communities first, and leaves no one behind.
*We must provide a world-class education in every ZIP code, to every child, because
education is a critical public good. Democrats believe in universal early childhood education,
and affordable, high-quality child care. We will shut down the school-to-prison pipeline, and
build a school-to-opportunity pipeline in its place. We will make college affordable again,
and give Americans relief from crushing student debt.
*We commit to a foreign policy that accelerates our domestic renewal, not undermines it. We
will focus on what matters most to Americans—more and better jobs, greater security, a
cleaner environment, and a more inclusive and resilient society.
*PROTECTING AMERICANS AND RECOVERING FROM THE COVID-19 PANDEMIC
When we do not have competent, experienced, compassionate leaders in government, the
American people suffer. That is the case with the novel coronavirus. President Trump and his
Administration missed multiple opportunities to protect the American people from this
deadly pathogen. ​Instead of recognizing the danger and confronting it head-on, President
Trump lied to the American people about the disease’s severity, its transmissibility, and
the threat it posed to lives and livelihoods​.
*Instead of bringing Americans together, President Trump tried to divide us,​ using racist
and xenophobic rhetoric that has contributed to an increase in hate crimes against
Asian Americans and Pacific Islanders​. And in the midst of the pandemic, the Trump
Administration is arguing in court to invalidate the Affordable Care Act and rip health
coverage away from tens of millions of people.
*President Trump and his Administration have also failed to drive an economic response that
is commensurate with the scale of the challenge before us, preferring to act as though the
recession caused by his incompetent mishandling of the COVID-19 pandemic will correct
itself. ​He has hung small businesses out to dry while cutting blank checks to the largest
corporations​; failed to enact adequate support for public school systems, colleges,
universities, and state and local governments to maintain public services and jobs;
endangered the health of essential workers by failing to enact workplace safety standards; and
neglected to protect working families from economic ruin
*We must start by making COVID-19 testing widely available, convenient, and free to
everyone. We must also expand funding so state and local public health departments can hire
sufficient staff to conduct contact tracing for everyone who tests positive for the novel
coronavirus. Only through widespread, regular testing and tracing can we hope to understand
the scope of the pandemic and contain it.
*In a public health crisis, we all have to rely on each other. That’s why Democrats
support making COVID-19 testing, treatment, and any eventual vaccines free to
everyone, regardless of their wealth, insurance coverage, or immigration status. We are
all only as safe from this disease as are the most vulnerable among us.
*For people who risk losing their insurance coverage if they lose their jobs in this pandemic
and in President Trump’s recession, Democrats believe the federal government should pick
up 100 percent of the tab for COBRA insurance, which keeps people on their
employer-sponsored plans, without restrictions. We will re-open the Affordable Care Act
marketplaces, even outside of the normal open enrollment season, and expand subsidies to
make it easier for people to buy health coverage.
*​We will restore federal leadership to ensure medical supplies are distributed according
to need, not political favoritism, and never put states in the position of having to
compete against each other for life-saving materials.
*During acute economic downturns, Democrats believe that we must take care of our
workforce and aim to keep workers whole. We will reform the current unemployment
insurance system to enable more workers to remain attached to their jobs, including by
promoting payroll support and work-sharing programs with generous rates of wage
replacement and requirements that employers maintain workers’ benefits.
*To prevent President Trump’s recession from becoming a depression, Democrats believe we
must act immediately to make ambitious investments that will support and create jobs. We
urgently need to support state and local governments, which are suffering severe budget
shortfalls due to declines in tax revenues while being asked to shoulder the burden of
COVID-related services and rising unemployment
*In states and cities across the country, too many parents are being forced to choose between
keeping their jobs and keeping their children safe. Democrats believe that making child care
affordable and widely available is essential to recovering from the COVID-19 pandemic. We
will provide funding to stabilize the sector and ensure child care and educational settings are
able to meet the highest possible public health and worker safety standards to protect the
health of care workers, children, parents, and the broader community.

*The COVID-19 pandemic has hit small businesses especially hard. Democrats support
making significant, immediate grants and loans to help small businesses make payroll, pay
rent and other expenses, and keep their doors open when possible. Some estimates indicate as
many as 40 percent of Black-owned small businesses may not survive President Trump’s
recession, and small businesses owned by Asian Americans and Pacific Islanders and Latinos
are also at risk
*We will impose rigorous oversight on big corporations seeking financial assistance to
weather the pandemic and President Trump’s recession, to ensure that federal dollars support
keeping workers on payroll, not enriching CEOs or shareholders. Taxpayer money should not
be used to pay out dividends, fund stock buybacks, or give raises to executives.
*As millions of Americans have stayed at home to prevent the spread of the pandemic, it is
plain to see that in the 21st century, an accessible internet is not optional: it is a vital tool for
receiving an education and for participating in the economy, and all Americans need access
to high-speed, affordable broadband service. Democrats will take action to prevent states
from blocking municipalities and rural co-ops from building publicly-owned broadband
networks, and increase federal support for municipal broadband while requiring that funding
recipients adhere to policies that support good jobs and include strong protections for
workers’ right to organize
*President Trump and his Administration have not only failed the American people, they
have failed the world. In past public health crises, including the Ebola epidemic, disciplined
American diplomacy shaped and led a common global response, rallied public and private
resources, accelerated research into treatments and vaccines, and directed global emergency
aid. In the COVID-19 pandemic, President Trump not only failed to lead, he actively
sabotaged global efforts to slow the pandemic.
*BUILDING A STRONGER, FAIRER ECONOMY
The economy is not working for the American people. In a matter of weeks, the abject failure
of President Trump and his Administration to competently respond to the COVID-19
pandemic erased all the job gains made since the Obama-Biden Administration pulled the
country out of the Great Recession, and plunged the economy into recession once more.
President Trump inherited the longest economic expansion in American history from the
Obama-Biden Administration, and he squandered it. Even before the COVID-19 pandemic,
President Trump was presiding over a recession in the manufacturing sector, after years of
growth in the Obama-Biden Administration. He had the audacity to pay for a permanent tax
cut for big business by raising taxes on working families
*Median incomes are lower and poverty rates are higher for Black Americans, Latinos,
Native Americans, and certain Asian American and Pacific Islander communities, compared
to median white households.
*We will eliminate President Trump’s tax and trade policies that encourage big corporations
to ship jobs overseas and evade paying their fair share of taxes. If companies shut down their
operations here and outsource jobs, we’ll claw back any public investments or benefits they
received from taxpayers. And we will take immediate action to repair the damage President
Trump’s reckless policies have done to American farmers, by working with our allies to stand
up to China and negotiate from the strongest possible position.