Afaceri Internaționale, anul III

Pîrvu Ioana-Daniela

Conjunctură economică internațională

1. Exemple de state care au devenit competitive international, dar au un sistem educational
neperformant.
 În mod ironic, în ciuda faptului că Statele Unite au cel de-al doilea cel mai bun sistem de
educație la nivel global, acesta înregistrează în mod constant un punctaj mai scăzut decât multe alte
țări la subiecte precum matematica și știința. Potrivit raportului Business Insider din 2018,
clasamentul său educațional a fost pe locul 38 la scorurile matematice și pe locul 24 la știință.
Clasamentul educațional al Statelor Unite a scăzut în conformitate cu standardele internaționale în
ultimele trei decenii, întrucât guvernul a redus finanțarea educației cu 3%. Totuși, alte țări și-au
sporit fondurile pentru educație.

2. Care sunt metodele prin care sistemul educational s-ar putea reforma/eficientiza.
Egalitatea de şanse pentru toți elevii și studenții.
Pe lângă nevoia de fonduri pentru şcolile şi liceele de la ţțară sau din zone sărace, se poate
stabili un sistem de aducere la oraş sau în şcolile mai căutate a învățătorilor şi profesorilor, urmând
un sistem de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţțară sau în şcolile defavorizate).
Exemple:
În sistemele asiatice, există convingerea intensă că efortul, nu abilitatea, este principalul
factor determinant al succesului, combinat cu atenția acordată educației de către familii ca o rută spre
mobilitate socială, plus sistemul de examinare, creează o motivație puternică.
Studenții din sălile de clasă finlandeze sunt, de asemenea, angajați cu atenție, dar prin alte
mijloace. În educația finlandeză este înrădăcinată ideea de auto-descoperire și auto-învățare.
Profesorii sunt extrem de bine pregătiți în acest sistem de educație.
În Ontario, accentul este pus pe individualizare. Sistemul angajează personal specializat, care
lucrează individual cu studenții predispuși la abandonul școlar pentru a crea mai multe șanse de
absolvire.
Studiile arată că mulți copii sunt adesea cu mult sub nivelul pe care ar trebui să-l aibă la
vârsta lor, și odată ce rămân în urmă, adesea le este greu să-i ajungă la nivelul colegilor. O serie de
studii realízate în India, indică faptul că între 9% și 13% din persoanele care un reușesc să-și
însușească abilități numerice sau de cititre elementare, un vor reuși să învețe aceste lucruri nici în
anii următori.
Prin urmare, implementarea unor programe care să le faciliteze elevilor și studenților
parcursul în mediul academic ar fi o idee foare bună, care puse în aplicare să-i ajute pe aceștia să
promoveze mai ușor. (Programe care să conțină ore suplimentare de pregătire, modalități interactive
de prezentare a informațiilor)
O altă sugestie care ar putea avea efecte benefice pentru viitorii adulți, este angajarea unor
specialiști care să-i testeze pe studenți la anumite intervale de timp, pentru a-i diferenția în funcție de
capacitățile pe care aceștia le au. Așa cum am menționat anterior, implementarea unor programe care
să-i sprijine pe cei care învață mai lent pentru a-i ajuta să nu-și piardă potențialul și în aceiași
măsură, ar trebui ca elevii la care procesul de învățare este mai rapid să aibă dreptul să se dezvolte,
fără să fie nevoie să aștepte evoluția colegilor mai puțin dotați.
 O altă soluție bună ar putea fi introducerea orelor de educație financiară, chiar și în liceele
care nu au profil economic, acest lucru ajutându-i pe viitorii adulți să ia decizii potrivite în ceea ce
privește: momentul când ar putea face un credit, cât ar trebui să economisească și în ce ar trebui să
investească. Acestea sunt noțiuni pe care orice individ ar trebui să le cunoască pentru a duce un trai
în limitele normalului.
De asemenea, ar trebui să fie luate mai în serios orele de educație civică. Acestea ar trebui
realizate pe parcursul anilor de liceu, deoarece acesta este momentul când adolescentul se apropie de
pragul maturității când ar trebui să știe care îi sunt drepturile și responsabilitățile, pe cine ar trebui să
voteze în funcție de activitatea pe care urmează să o desfășoare.
Consider că, introducerea în sistemul de învățământ a unor cursuri de orientare profesională,
ar duce la diminuarea procentului de persoane care finalizează studiile, dar sfârșesc prin a profesa
într-un domeniu complet paralel celui studiat.
Încă un punct pe care mi-aș dori să-l ating, este reducerea presiunii puse asupra notelor. Atât
în liceu, cât și în cadrul universității am simțit presiunea pe care notele o au asupra noastră. Suntem
notați prin evaluări mai mult sau mai puțin relevante, ni se spune mereu că notele nu ar trebui să
conteze și cu toate astea părerea noastră contează în funcție de notele pe care le avem. Este o
presiune foarte mare, ne chinuim să facem față și tocmai din cauza acestor lucruri nu avem suficient
timp să descoperim ce ne place, sfârșim prin a termina câțiva ani de studiu, la sfârșitul cărora nu știm
încotro să pornim. Când nu avem o temă, este de făcut un proiect, apoi urmează un examen și la
sfârșit așteptăm să mai primim ceva pentru că nu suntem obișnuți să facem și lucruri din proprie
inițiativă, trebuie să acceptăm ce decide majoritatea când am putea avea toți șansa să facem ceea ce
ne place.