Evaluare sumativă

Nume
Prenume: Bunduchi Olga
Dată 14.05.2020____________Clasa_XI,,A,,______Puncte_____Nota______
Subiectul I
      Sursa A „ Ieri, 15/28 iunie, se celebra aniversarea bătăliei de la Câmpia Mierlei[…] și era
sărbătorit patriotul sârb Miloș Oblici, care, dimpreună cu doi compatrioți ai săi, l-a asasinat, în
1389 pe sultanul Murad. Noi suntem cei cărora, în locul turcilor, le revine rolul dușmanului
ereditar, iată motivul pentru care cei trei tineri autori ai atentatului de la Sarajevo- Princip,
Cabrinovici și necunoscutul care a aruncat bombe- par să-și fi propus o reeditare a dramei
desfășurate la Kosovopolje. Ani în șir s-a semănat în Serbia ura împotriva monarhiei; lanul a
crescut- și s-a recoltat un asasinat.”
                                           (Raportul Ambasadei Austro-Ungariei de la Belgrad, 16/29 iunie
1914)
     Sursa B „ Am văzut limpede, din primul moment, toată gravitatea catastrofei, precum și
urmările ce decurgeau dintr-însa. Asasinatul de la Sarajevo încheia, drept ultima verigă, o lungă
înlănțuire.El nu era fapta unui singur fanatic, ci opera unei acțiuni bine organizate: declarția de
război făcută Austro-Ungariei de către Serbia, răspunsul nu putea fi decât războiul.”
                                                (Feldmarschall Conrad, Aus meiner Diensstzeit, 1906-1918)
1. Identifică un termen istoric care ar reflecta realitățile istorice din Sursa A.Explică cu
trimitere la cunoștințele anterioare.

                                                                                                                                                            L/0/1/2
2. Explică, cu referire la surse, de ce Balcanii erau numiți butoi cu pulbere.

Balcanii şi-au primit numele de butoi cu pulbere din cauza conflictelor apărute de-a lungul
timpului la ciocnirea intereselor dintre ele 3 mari imperii expansioniste: Imperiul Rus, Otoman şi
Austro-Ungar. Statele balanice s-au aflat o perioadă îndelungată sub ocupaţie străină şi odată cu
pătrunderea treptată a ideilor liberaliste din vest, izbucnirea unui conflict armat era inevitabil:
„Ani în șir s-a semănat în Serbia ura împotriva monarhiei; lanul a crescut- și s-a recoltat un
asasinat.”
L/0/1/2
3. Determină opinia autorului despre Asasinatul de la Sarajevo.

În sursa B. autorul identifică Asasinatul de la Sarajevo drept “declaraţia de război făcută

Austro-Ungariei de către Serbia “. Acest act barbar ar fi avut intenţia de a încheia, după o
perioadă semnificativă de timp, o lungă înlănţuire, iar gravitatea catastrofei şi urmările ce
surveneu se arătau a fi dezastruoase.
L/0/1/2/3/4

4. Compara opiniile autorilor surselor A și B cu privire la cauza atentatului de la

Sarajevo.Argumentează

Opiniile autorilor celor două surse cu privire la cauza atentatului sunt evident asemănătoare,
dar cu mici diferenţe. Autorul sursei A daclară că atentatul, a fost o urmare a unei politici
propagandiste de ură împotriva monarhiei, care a afectat în special generaţia tanară, iar prin
urmare, cei trei patrioţi au reprezentat actorii principali in tragedia de la Sarajevo: “Ani în șir s-a
semănat în Serbia ura împotriva monarhiei; lanul a crescut- și s-a recoltat un asasinat.” Pe de altă
parte, în sursa B se susţine că atentatul ar fi survenit ca o răzvrătire a Serbiei, o încercare de
eliberare de sub domiaţia străină: “Asasinatul de la Sarajevo încheia, drept ultima verigă, o lungă
înlănțuire. “ În consecinţă, ambele opinii redau că asasinatul era ceva de neevitat, ca urmare a
ocupţiei îndelungate a habsburgilor.
L/0/1/2/3/4
5. Exprimă-ți opinia dacă Primul Război Mondial era inevitabil.Argumentează răspunsul.

Primul Război Mondial a survenit într-un moment de cotitură, cand atat Europa, cat şi restul
lumii avea nevoie de o schimbare pe toate planurile vieţii. Era evident faptul că pregătirile pentru
acest război au fost începute cu mult înainte de ivirea lui: aprovizionarea cu armament, sistemele
de aianţă, toate duceau inevitabil spre o mare confruntare. În opinia mea, Primul Război Mondial
a fost o luptă împotriva vechior sisteme, o luptă a eliberării şi emanciparii, întrucat în urma lui
au căzut 4 imperii: German, Otoman, Austro-Ungar, Rus. El a reprezentat o trecere violentă, dar
inevitabilă spre o nouă epocă.
L/0/1/2/3/4
Subiectul II
     La sfârșitul anului 1915, marile puteri beligerante, analizând cauzele neîndeplinirii
scopurilor strategice, care au dus la prelungirea războiului peste așteptări, au decis că în anul
1916 să aducă profunde schimbări concepției strategice de desfășurare a bătăliilor, astfel:
Puterile Centrale și-au propus să câștige războiul prin mutarea efortului principal de pe
Frontul de Est, în cel din vestul continentului, pentru înfrângerea Franței printr-o „lovitură
decisivă care să-i macine forțele”, executată cu violență în punctul sensibil, obligând-o să
depună armele, izgonirea britanicilor, blocarea lor către propriile coloni și neutralizarea flotei
militare a Angliei printr-un război submarin limitat și obținerea unei păci dezavantajoase
pentru englezi.
      Antanta, ca urmare a gravelor erori săvârșitenîn bătăliile anterioare, a hotărât să acorde
importanță mărită acțiunilor ofensive, executate simultan pe cele trei mari fronturi:
occidental, italian și de răsărit, cu efort sporit pe Frontul de Vest, concomitent cu activarea
„strategii periferiferice”, prin atratagerea de noi aliați din Europa, din Orientul Apropiat și
din alte zone geografice.De fapt, pentru atingerea scopurilor, ambele grupări politico-militare
își propuseră să atragă de partea lor cât mai multe state.
      (Gl.bg. Vasile Mihalache, 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial)
1. Determină principiul de acțiune a Puterilor Centrale, reieșind din opinia
autorului.Argumentează răspunsul.

Puterile Centrale, după eşuarea încercării de a avea un război fulger, au adoptat noi
strtegii, printre care principal era concetrarea forţelor pe frontal de vest, Anglia şi Franţa
reprezentand ţintele majore. De asemenea, blocarea drumului celor 2 state spre colonii, astfel
privarea lor de soldaţi şi materii prime ar fi fost tactica care a fel ar fi avantajat înclinarea
balanţei spre Puterile Centrale: “Puterile Centrale și-au propus să câștige războiul prin
mutarea efortului principal de pe Frontul de Est, în cel din vestul continentului, pentru
înfrângerea Franței printr-o „lovitură decisivă care să-i macine forțele”, executată cu violență
în punctul sensibil, obligând-o să depună armele, izgonirea britanicilor, blocarea lor către
propriile coloni și neutralizarea flotei militare a Angliei printr-un război submarin limitat și
obținerea unei păci dezavantajoase pentru englezi.”
L/0/1/2/3
2. Explică principiul de acțiune a Antantei.Argumentează răspunsul cu trimitere la sursă și
cunoștințele anterioare.
 Principiul de acţiune al Antantei în incipitul războiului a fost Planul XVII al francezilor,
care prevedea un război fulger cu pierderi nesemnifictive. Dupa eşuarea acestuia, aceasta fost
nevoită să folosească noi tactici. Gruparea politico-militară se concentra pe atragerea de noi aliaţi
din diferite regiuni, astfel să minializeze forţele Puterilor Centrale, iar acţiunile ofensive iau
amploarea dupa eşecurile iniţiale: “a hotărât să acorde importanță mărită acțiunilor ofensive,
executate simultan pe cele trei mari fronturi: occidental, italian și de răsărit, cu efort sporit pe
Frontul de Vest, concomitent cu activarea „strategii periferiferice”.
L/0/1/2/3
3. Explică câte un scop al fiecărui bloc, făcând trimitere la două fapte istorice.

Statele memre ale Puterilor Centrale, nemulţumiţi de mulele colonii pe care le deţineau
Franţa şi Anglia, urmăreau acapararea acestor colonii şi extinderea teritoriilor în Europa şi ţările
Balcanice. De exemplu Germania, in goana sa după expansiune a invadat în augut 1914 Belgia,
stat neutru ce nu era implica în confictele dintre marile puteri europene.
Antanta, în specia Franţa şi Anglia îşi doreau înlăturarea pericolului german din coloniile
lor. Acest fapt a fost atins la Conferinţa de pace de la Pris din 1919, cand Franţa obţine numerose
teritorii, printre care şi Alsacia şi Lorena, pe care le dorea demult recucerite.
L/0/1/2/3/4
4. Apreciază consecințele sociodemografice ale Primului Război Mondial.Argumentează
răspunsul.

Pierderile umane în Primul Război Mondial au fot catastrofale, înregistrandu-se lupte cu

pirderi de pana la 2 milioane (Verdun 1916). Astfel, consecinţele sociodemografice au ajuns la
cifra de 37 milioane de oameni, cifră dezstruoasă, în urmatorii ani atestandu-se şi un deficit de
băarbaţi în diferite sectoare ale muncii, cee ace a cauzat implicarea femeilor, iar dorinţa lor de
egalitate s-a soldat cu o mare mişcare de emancipare, care a avut success.
L/0/1/2/3/4
Subiectul III
 1. Scrie un titlu pentru hartă, reieșind din informația oferită de aceasta. Explică răspunsul cu
trimitere la hartă.

Titlul: Trupele romane în Primul Razboi Mondial. Am ales acest titlu deoarece pe hartă
se pot observa direcţiile de luptă ale armatei romane, bataliile importante ( Turtucaia, Maraşti,
Maraşeşti, Oituz) şi concentrarea lor pe teritoriul Romaniei( Armata 3-Muntenia, Armata de
Nord-Moldova).
L/0/1/2/3
2. Formulează, reieșind din informația oferită de hartă, un obiectiv al politicii externe
românești în 1916.Argumentează răspunsul cu trimitere la hartă și la cunoștințele
obținute anterior.

În 1916, obiectivul Romaniei era intrarea în război de partea Antantei pentru eliberarea
Transilvaniei, Bucovnei şi Banatului. Pe hartă se poate observa direcţiile armatei romane care
este îndreptată spre Austro-Ungaria, membră a Puterilor Centrale, iar Transilvania devine
principalul teritoriu pe care se duc lupte în 1916.
 L/0/1/2/3/4
3. Formulează, reieșind din informația oferită de hartă, o concluzie despre consecințele
evenimentului pentru România din punct de vedere teritorial-spiritual.

Romania a intrat cu un scop clar în război: să îşi elibereze 3 teritorii istorice (Transilvania,
Banat, Bucovina). După lupte grele şi anevoiose timp de 2 ani, reuşeşte să abţină victorii foarte
importante, ce au schimbat soarta armatei romane, victoriile de la Maraşti, Maraşeşti şi Oituz din
vara anului 1917, care sunt reprezentate pe hartă. Acest victorii au permis eliberarea
Bucureştiului şi au reprezentat motivaţia necesară pentru a continua lupta întru îndeplinirea
scopurilor propuse.
L/0/1/2/3/4