Scopul lucrării: Simularea fabricării hârtiei prin metoda manuala implicând diverse

materiale pentru realizarea ei.

Materiale necesare: Șervețele de hârtie, apă, diverse tipuri de hârtie, plasă, două rame
foto, pânză.
Mersul lucrării:
1. Studiul noțiunilor teoretice privind procesul fabricării hârtiei.
2. Realizarea hârtiei prin metoda manuală
Concluzii
Bibliografie

1. Studiul noțiunilor teoretice privind procesul fabricării hârtiei.

Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe

care se poate scrie, desena, tipări, picta. Este considerat un material de bază în
domeniul ambalajului, al creării de filtre etc. Două din
dimensiunile colii de hârtie (lungimea și lățimea) sunt,
de regulă, mult mai mari decât grosimea sa. Hârtia este
obținută din fibre de celuloză amestecate, care se
mențin împreună fără un alt liant cu excepția
legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor. Deși
cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea
hârtiei sunt pulpa lemnoasă, se pot folosi și multe alte fibre, așa cum ar fi cele
ale plantelor de bumbac, in, cânepă sau orez.
Fig.1 Structura microfibrelor din
hârtie
Tehnologia de fabricare a hârtiei
Materiile prime
O coală de hârtie sau carton este fabricată plecând de la fibre celulozice. Aceste
fibre sunt extrase în principal din lemn sau hârtie şi carton reciclate.
 Lemnul provine în principal din păduri, din răririle forestiere practicate,
precum şi din reziduuri provenite de la fabricarea cherestelei, din
tâmplărie, de la fabricarea mobilierului şi din construcţii.
 Hârtia şi cartonul pentru reciclat (deşeuri de hârtie şi carton) au origini
diverse: industria (din procesele de transformare suferite de hârtie sau
carton, ambalajele industriale şi comerciale, ziare nevândute, produse de
birou, etc) şi din uzul casnic (ziare vechi, ambalaje de uz casnic, etc).
 În timpul fabricării hârtiei pot fi adăugate materiale auxiliare (materiale de
umplere, aditivi …),   pentru a ajuta la îmbunătăţirea caracteristicilor
hârtiei.

UTM 543.4 017 00 00 00 LP 2

Mod № d o c u m e n t . S e m n a t Data
Realizat Iftodi D. Litere Coala Coli
Simularea procesului de
Verificat .
c.u,dr. Cazac V. 1
obținere a hârtiei
UTM
Aprobat FTP gr.DTP-191
 Fabricarea pastei de hârtie
Fabricarea pastei  implică separarea fibrelor
celulozice din lemn   prin diferite procedee
sau reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton.
 Pastele din  lemn sunt obţinute prin
tratamente mecanice şi termice   (pastă
mecanică   sau termomecanică), sau prin
tratarea cu substanţe chimice (pastă
chimică).
 Pastă reciclată este obţinută prin
defibrarea în apă a deşeurilor de hârtie
şi carton, preparată într-un
„hidrapulper”. Acest proces este de
obicei completat prin operaţiuni de
sortare-epurare a pastei obtinute şi/ sau
de descernelizare. F i g. 2 I n s t a l a t i e M a c i n a r e, M o a r a M i c r o n i z a r e
Fabricarea benzii de hârtie
Înainte de a deveni o rolă de hârtie, pasta
de hârtie parcurge un drum lung prin
maşina de hârtie:
 Zona sitelor de formare: pasta este
depusă în jet pe sitele de formare.
Sitele au o mişcare care facilitează
formarea benzii de hârtie şi
deshidratarea.
 Zona preselor: aici banda de hârtie
F i g. 3 P a p e t ă r i a R o s s m a n
preluată pe un postav absorbant este
 comprimată între doi cilindri.
 Zona de uscare: banda  este uscată pe
nişte cilindri care sunt încălziti la
interior cu abur.
 Tratarea la suprafaţă: suprafaţa foii
este acoperită cu materiale
(pigmenţi, coloranţi, etc) care îi
îmbunătăţesc proprietăţile.
 Calandru: aici  suprafaţa hârtiei este
uniformizată prin comprimare între Fig.4 Banda de hârtie infăsurată în bobine

 valturi de oţel
 Tratarea la suprafaţă cu pigmenţi minerali (cretare): banda de hârtie poate
fi acoperită pe una sau pe ambele feţe cu un strat de pigmenţi  minerali
(caolin), pentru a îmbunătăţi imprimabilitatea hârtiei.
 Bobinarea: banda de hârtie este înfăşurată în bobine.  Din bobine hârtia
poate fi apoi tăiată în coli sau pot fi tăiate  bobine mici.
Hârtia este gata pentru a fi livrată.
Utilaje folosite în fabricarea hârtiei

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 Instalatii de macinare ( fig.2)

Toate instalatiile de macinare au aceleasi elemente de baza : doua suprafete de macinare

care se deplaseaza una fata de alta.

În cazul holendrului elementul în miscare este valtul cu cutite iar elementul static este
platina.

Cutitele de pe valt si de pe platina pot fi înguste sau late, putine sau numeroase, grupate sau
separate, drepte sau în zig-zag.

Moara Jordan are statorul si rotorul de forma tronconica. Cutitele sunt fixate pe suprafata
rotorului si pe suprafata statorului.

Hidrafinerele se deosebesc de morile Jordan prin aceea ca au unghiul conului mai mare.

Hidradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si stator, ambele suprafete fiind plane si
facând unghi drept cu axul de rotatie.

În cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc în sensuri opuse unul altuia.

Cutitele de pe statorul hidrafinerului sau de pe platina holendrului pot fi înlocuite cu bare de

bazalt. Cu aceleasi elemente din bazalt se pot echipa si valturile holendrului.

Moara cu bile si kollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafete de bazalt.

Sectiunea uscatoare

Procesul de uscare are în vedere eliminarea apei din banda de hârtie prin evaporare.

      Necesitatea uscarii hârtiei

Hârtia ca sa poata fi folosita, trebuie sa contina sub 10% apa, raportat la greutate.

Asa cum iese din prese, umiditatea benzii de hârtie poate fi 35-45% în functie de tipul de
prese si respectiv nivelul tehnic al acestora.

De dorit ar fi ca sa se elimine prin stoarcere o cât mai mare cantitate de apa dar cum acest
lucru nu este posibil, se impune ridicarea uscaciunii hârtiei de la 35-45% (cu cât iese din prese)
pâna la 93-95% prin evaporare.

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 2. Realizarea hârtiei prin metoda manuală.
1. Pregătim materialele de lucru (hârtia, apa,
plasa, ramele foto, pânza, la dorință se pot
utiliza plante, decorațiuni, sclipici, etc.); (Fig.
5)
2. Se mărunțește hârtia; ( Fig. 6)
3. Adăugăm apa în ea și cu ajutorul mixerului
amestecăm produsele până la obținerea unei
paste omogene; ( Fig.7)
Fig.5
4. Pasta obținută se adaugă într-un vas mare cu
apă. Cantitatea apei depășește de 2-3 ori masa
pastei din hârtie; ( Fig. 8)
5. Cu ajutorul plasei încorporate în ramele foto
strîngem pasta din vasul cu apă; ( Fig. 9)
6. Scurgem apa din pasta de hârtie de pe plasă cu
ajutorul unui burete, iar mai apoi o așezăm pe o
bucată de pânză; ( Fig. 10)
7. Lăsăm pasta din hârtie să se usuce și în scurt
timp vom obține produsul final. ( Fig. 11) Fig.6

*Similar procedăm și cu celelalte tipuri de hârtie.

Fig.7 Fig.8
Fig.9

F i g. 1 1 P r o d u s u l f i n a l
Fig.10

Concluzii

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 În cadrul efectuării experienței de laborator am studiat noțiunile teoretice privind
procesul fabricării hârtiei. În urma cercetărilor am fost provocați să aplicăm
cunoștințele obținute în realizarea unei mostre de hârtie prin metoda manuală,
pentru aceasta am utilizat diverse diversxe tipuri de hârtie și apă.

Bibliografie
 http://www.rossmann.ro/tehnologia-de-fabricatie-a-hartiei/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2rtie
 http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Fabricarea-
hartiei422318412.php
 https://www.google.com/search?
q=Instalatii+de+macinare.&sxsrf=ACYBGNTi9tqwiUzTOAXXIzm
m1n9FXKo9Qg:1568053970521&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
veimgrc=p96adxYqJRYPlM:
 https://www.youtube.com/watch?v=KHhe6y33C3M&t=195s

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Textile si Poligrafie
Departamentul Design și Tehnologii Poligrafice

Lucrare de laborator nr. 2

La disciplina: Materiale Tipografice
Tema: Stimularea procesului de obținere a hârtiei

A efectuat: Iftodi Daniela

(studentă gr. DTP-191)

A verificat: Cazac Viorica

(conf. univ. dr.)

Chișinau 2020

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data