Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
II C
VARSTA: 19 ani
SEX: feminin
STAREA CIVILA: necasatorita
OCUPATIA: studentă
NATIONALITATEA: romana
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE lipsite de importanţă. HEREDOCOLATERALE:
APP neagă
ALERGII neagă (nealergică) GRUPA DE SANGE
AII Rh
Date variabile orientată temporo-spaţial
ROT – prezente
RP – prezente
PULS 80b/min
TENSIUNE ARTERIALĂ 120/70mm Hg
GREUTATE 59 kg ÎNĂLŢIME 1,60 m
0
TEMPERATURĂ 37,8 C
SEMNE ŞI SIMPTOME - icter
- stare generlă relativ alterată
- dureri abdominale
- oligo-anurie
- febră
DATA INTERNĂRII 1.03.2009
DIAGNOSTIC Insuficenţă renală acută
MEDICAL LA
INTERNARE
1
c. Nevoia de a dormi este alterată prin dureri lombare din cauza oboselii,
manifestată prin disconfort psihic şi fizic, apatie, indispozoţie, iritabilitate.
3.1. Analize de laborator - Examinari hematologice si biochimice:
Denumirea analizei
Valorile pacientei Valori normale
VSH
10-20 mm la 1 h 2-13 mm la 1 h
Hematocit
20 % 42%
6.03.2009 Menţin
obiectivele care
mi le-am propus
CAZUL II
1. Culegerea de date
Date fixe
VARSTA: 23 ani
SEX: feminin
STAREA CIVILA: necasatorită
OCUPATIA: studentă
NATIONALITATEA: romana
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE lipsite de importanţă.
HEREDOCOLATERALE:
APP neagă
ALERGII neagă (nealergică)
GRUPA DE SANGE AII, Rh
OBICEIURI fumătoare (10-15 ţigări/zi)
Date variabile
PULS 85 b/min
TENSIUNE ARTERIALĂ 95/78mm Hg
0
TEMPERATURĂ 36,9 C
RESPIRAŢIE 8 respiraţii/minut
GREUTATE 57 kg
ÎNĂLŢIME 1,60 m
SEMNE ŞI SIMPTOME - amnenoree
- anurie
- dureri violente de cap (cefalee)
- stare generală alterată
-urticatie
- febră moderată
DATA INTERNĂRII 28.04.2009
DIAGNOSTIC MEDICAL Insuficenţa renală acută poat abortum
LA INTERNARE
2 . Evaluarea cazului la internare
Pacinenta internată de urgenţă în ziua 28.04.2007 la maternitate prezintă amenoree şi anurie
datând de 9 zile.
9
Din declaraţiile mamei reiese că pacienta prezintă amenoree de 9 zile. În 18.04.2007
pacienta a expulzat oul fetal, şi au debutat dureri vilolente de cap (cefalee ) şi stare generală
alterată. Urina scade cantitativ, iar din 24.05.2007 nu mai urinează de loc. Prin sondaj vezical
se recoltează numai 2 ml de urină tulbure, portocalie.
3. Analiza şi interpretarea datelor
Diagnostic de îngrijire
a. Nevoia de a elimina este alterată din cauza afecţiunii renale manifestată prin anurie
b. Nevoia de a avea tegumentele curate şi integre este alterată din cauza imobilităţi
prelungite, manifestată prin uscare
c. Nevoia de a dormi este alterată din cauza IRA postabortum manifestatp prin
amenoree.
3.1. Analize de laborator - Examinari hematologice si biochimice:
TGO 90 ui 2-20ui
TGP 78ui 2-16 ui
Hb 7% 14g/100ml
Ht 24g% 42g%
10
4. Evaluarea pacientului
În urma intervenţiilor acordare starea pacientei este la fel de rea, alterându-se din ce în ce mai
grav, pacienta este precomatoasă, inertă, somnolentă, nu reactioneată la nimic. Tranzitul intestinal
este încetinit. La examenul citoscopic nu se găseşte urină în vezică. Radiografia reno-vezicală
directă nu arată calculi radio-opaci.
În urma investigaţiilor de laborator reiese că pacienta se găseşte într-in deficit de săruri şi
că a fost hidratată cu lichide hipotonice în exces şi că ea întruneşte toate condiţiile unei
hiperhidratări în exces. Acest lucru impune o urgenţă terapeutică şi anume sustragerea de
lichide pentru a prevenii edemul pulmonar acut şi insufivcenţa cardio-respiratorie.
În acest scop pregătesc pacienta pentru hemodializă. În cursul nopţii starea pacientei
continuă să se decline. Sondele uretrale nu drenează nimic.
In a patra zi a internării pacienta prezintă ta= 140-80 mmHg, puls =100 b/min, respiraţii =
12/min, greutate staţionară.
Se pregăteşte intestinul pentru spălătura dializată printr-o clismă cu MgSO430g în 2l apă,
injectându-se concomitent o fiolă de prostignină, însă fătă rezultate, lichidul este reţinut în
totalitate, nu se elimină gaze.
Pacienta este comatoasă, din când în când dechide ochii, prezintă midriazp, TA 130/7 mmHg,
puls 106b/min, abdomen destins, durerus la palpare.
Se face de urgenţă flebostomie cu sânge, 300 ml strofantină iv, dar pulsul se pierde şi
pacienta decedează cu fenimene de insuficenă cardiaco-respiratorie. Diagnostic
anatomopatologic:
– edem pulmonar acut
– nefroză
– edeme renale
dilatare gastrointestinală.
11
12
CAZ 2 Stabilirea planului de îngrijire
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE ROLUL PROPRIU AL ROLUL
DELEGA
ÎNGRIJIRE ASISTENTEI ASISTENTEI
MEDICALE MEDICALE
1.03.2009 pacienta să fie echilibrată conectez tuburile administrez antis
hidro-elecrolitic electrolitice şi rezerva sulfamid, anti
alcalină în funcţie de conform antibiogra
rezultatul antibiogramei indicaţia mrducului
1. Nevoia de a elimina – cântăresc pacientul zilnic administrez perfu
este alterată din cauya pt. a stabilii bilanţul hidric 1500 ml ser
glucona
afecţiunii renale ingesta-excerta
manifestată prin anurie
Insuficienţa renală acută survine frecvent la pacienţii spitalizati şi în mod deosebit la cei internaţi în
unitatile de terapie intensivă. Afecţiunea survine consecutiv unei intervenţii chirugi-cale complexe,
administrării unor medicamente, unui traumatism, sau atunci cand aportul de sânge la nivelul rinichilor este
redus.
Insuficienţa renală acută este o afecţiune gravă, necesitând tratament medical intensiv. Spre deosebire
de forma cronică, insuficienţa renală acută este reversibilă. Dacă pacientul are o stare buna de sanatate,
funcţia renală poate fi recuperată în decurs de câteva săptamani. Dar dacă insuficienţa renală acută survine în
contextul unor afecţiuni cronice severe - infarct miocardic, accident vascular cerebral, infecţie generalizată
sau insuficienţa mai multor organe - prognosticul este în general mai puţin favorabil după cum am arătat şi în
cazurile clinice pretentate în capitolul anterior.
Un numar de boli şi condiţii speciale pot face ca rinichii să înceteze să mai funcţioneze în mod normal.
Un pacient poate face insuficienţă renală acută dacă acesta:
- a pierdut o cantitate mare de sânge - această situaţie poate apărea din cauza unei raniri
grave sau unei intervenţii chirurgicale majore.
- s-a deshidratat din cauză că a vomitat sau din cauza excesului de diuretice - are o
afecţiune cardiacă serioasă, ca insuficienţa cardiaca, infarct miocardic, aritmie (ritm
cardiac anormal), valori tensionale mari, endocardită, valvulopatie sau tamponadă
cardiacă
- are o afecţiune care poate afecta rinichii sau ficatul, ca de exemplu sindrom nefrotic,
ciroză hepatică, lupus eritematos sistemic sau o altă boală care cauzează inflamaţia
vaselor sanguine (vasculită)
- are altă afecţiune serioasă, ca malnutriţie severă, arsuri, o vatămare gravă sau sindrom de
strivire sau o infecie grava (sepsis)
- a folosit medicamente care pot afecta rinichii, inclusiv antibiotice ca gentamicina sau
streptomicina, inhibitori de enzimă de conversie pentru valorile tensionale mari,
antiinflamatoare nesteroidiene ca aspirina sau ibuprofenul sau substanţe de contrast
folosite în unele investigaţii cu raze X
- are o obstrucţie bruscă la un anumit nivel pe traiectul urinar care blochează eliminarea
urinii din rinichi: litiază renală, tumorile, o injurie a tractului urinar sau o prostată marită
de volum pot cauza blocaje.